3,116 matches
-
nivelul calitativ, al conținutului educațional. Capotarea regimului comunist în decembrie 1989 a scos la suprafață criza structurală subzistentă într-o formă latentă înainte de momentul revoluționar. Conștiința explicită a crizei totale a societății românești (politică, economică, culturală, morală etc.) s-a configurat sub imperiul a două idei forte, luate drept principii-călăuză ale postdecembrismului românesc: i) necesitatea tranziției de la societatea închisă la societatea deschisă (Popper, 2005), de la totalitarism la democrație, de la economia planificată la economia de piață etc., realizată prin intermediul ii) reformei sistemice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să minimalizăm meritele majore ale cărții, a cărei influență asupra lucrării de față este mai mult decât evidentă, trebuie punctat totuși că radicalitatea discursului critic desfășurat de autor are o sursă nu atât intrinsecă, cât mai ales contextuală. Climatul cultural configurat după '89 a fost de așa natură încât a favorizat formarea unui condens etno-naționalist de factură ortodoxistă care evoca doctrina fanaticismului naționalistic prevalentă în interbelic, opera unor gânditori autohtoniști precum O. Goga, N. Crainic sau N. Ionescu. Publicată în acest
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
publicistică (1922-1944) (Editura Episcopiei Giurgiului, 2010). În privința literaturii religioase care a irumpt pe piața cărții în perioada postdecembristă un inventar exhaustiv este aproape imposibil de întocmit. Cert este că literatura religioasă a cunoscut o creștere spectaculară în noul climat spiritual configurat în urma prăbușirii ateismului oficial de stat promovat de autoritățile comuniste. Totodată, Biserica Ortodoxă Română, odată emancipată din chingile controlului partinic, s-a redefinit pe vechile coordonate identitare și doctrinare ale românismului ortodoxist. În timpul regimului comunist, ca reacție defensivă la politica
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a revenit la paradigma naționalistă. Dimpotrivă, programele școlare ulterioare, din 2004, au accelerat tranziția înspre o viziune europenistă, postnațională a istoriei românești. O serie de tendințe novatoare și teme recurente pot fi decelate ca structurând paradigma postnațională în cadrul căreia se configurează conștiința contemporană a trecutului românesc. În primul rând, evidentă este deglorificarea istoriei naționale, prin demilitarizarea și depersonalizarea trecutului românesc. Manualul Sigma este, din nou, ilustrativ pentru relevarea acestor tendințe. Încă din introducere, autorii afirmă că "Istoria românilor, plasată în contextul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
scandal național soldat în cele din urmă cu retragerea manualului din circuitul școlar (Pârâianu, 2002). Facțiunea naționalist-tradiționalistă, deși a câștigat lupta cu manualul, a pierdut pe termen lung bătălia cu noua paradigmă critico-reflexivă a postnaționalismului ce a început a se configura simultan în avangarda reflecției istoriografice autohtone (Boia, 1997), cât și în ariergarda discursului didactic românesc (Mitu, 1999). Succesul reacției naționalist-tradiționalistă a reușit să aresteze pentru moment schimbarea de paradigmă. Însă aceasta nu a putut frâna procesul de înnoire a tradiției
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pavat prin intrarea memoriei istorice românești în condiția postnaționalistă. Aceasta a însemnat o restructurare majoră a discursului oficial despre trecut difuzat sau împuternicit de autoritățile publice care poate fi descrisă ca acomodarea conștiinței istorice românești la etica europeană a memoriei configurată în epoca postbelică. Începând cu reforma învățământului care a început să producă efecte cu anul 1999, naționalismul vectorul axial al tradiției istorice românești a fost estompat, pe măsură ce în cadrul discursului didactic se producea tranziția paradigmatică de la modul eroic-celebrativ de ilustrare a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
măsură necesară pentru închiderea capitolului totalitar din istoria țării. De atunci, opinia publică și-a schimbat radical cursul, în 2009 doar 12 la sută dintre respondenți justificând necesitatea execuției. În paralel, pe măsura îndepărtării temporale de momentul 1989, s-a configurat un tot mai puternic consens în cadrul opiniei publice românești, în 2009, un procent de 73,4 la sută dintre respondenți considerând că soții Ceaușescu nu și-au meritat soarta. Desigur, ca indicator al nostalgiei comuniste, această evoluție a opiniei publice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
geneza culturală a primei formule a memoriei istorice românești, produsul intelectual al cărturarilor Școlii Ardelene. Prelucrând materiale deja existente în tradiția cronografică românească, literații ardeleni au reușit să articuleze, în avangarda reflecției istoriografice, paradigma latinistă în cadrele căreia s-a configurat simțul identitar național și, în paralel cu acesta, conștiința istorică românească. Paradigma latinistă a Școlii Ardelene a stabilit cadrul de referință al memoriei istorice românești, în raport cu care s-au definit și contra-definit formulele ulterioare ale românismului identitar și ale conștiinței
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
decelate ca producându-se după anul 2000, ca efect al temperării pasiunilor etnice, al "reformei comprehensive" a învățământului și mai ales al intensificării eforturilor de integrare în structurile euroatlantice demarate de elita politică românească. Memoria postcomunistă suferă o dublă prefacere, configurându-se ca memorie postnațională și ca memorie anticomunistă. Oficializarea discursului anticomunismului ca retorică de stat, dobândind hegemonie discursivă în sfera publică, este reflectată de comisionarea și asumarea Raportului de condamnare a comunismului de către Președinția României în 2006. Una dintre concluziile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
circumstanțele politice ale vremii. Tema regalității, evoluată în timp în ideea dinastică, ilustrează cu elocvență regulile de funcționare ale legii actualizării politice a memoriei colective. Totuși, dacă avem o invarianță structurală la nivelul categoriilor formale de bază în care este configurată memoria istorică românească, nu același lucru se poate spune despre conținutul substanțial al acesteia. Invarianța structurală trebuie menționată alături de variabilitatea substanțială a memoriei naționale românești. Aceeași invariantă chestiune a originii, care și-a păstrat constant centralitatea în economia simbolică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
colective, am păstrat pentru finalul acestei cărți metafora despre care credem că surprinde cel mai bine dinamica istorică a fenomenului memoriei. Face aceasta întrucât reușește să pună în evidență tensiunea funciară în care subzistă memoria colectivă, a cărei fizionomie este configurată de înfruntarea forțelor revizioniste ale prezentului cu forța rezistivă a tradiției trecutului. Este metafora palimpsestului. O considerăm mai relevantă decât celelalte din mai multe motive. În primul rând, fiind o metaforă livrescă, se potrivește de minune cu orientarea analitică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în care trecutul păstrat în conștiința publică prezintă o certă refractaritate la tentativele prezenteiste de revizuire. Concluzia generală pe care am formulat-o la sfârșitul demersului nostru de cercetare a fost că dinamica istorică a memoriei naționale românești s-a configurat ca urmare a jocului tensional dintre o tradiție istorică a amintirii ce acționa ca rezistori în fața revizuirii și nevoile stringente ale prezentului de a reinterpreta această tradiție a amintirii pentru a înhăma trecutul în slujba proiectelor politice contemporane. Această tensiune
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atributele asociate conceptului. Ulterior, prin discutarea acestor atriute de bază, putem spera nu la o explicitare fundamentală a termenului, ci la posiilitatea de a construi un instrument pentru studiul ideologiei și, dincolo de asta, la înțelegerea posibilității ca fiecare teoretician să configureze pe baza atributelor discutate acea definiție a ideologiei care servește cel mai bine scopurilor demersului său4. Tabelul 1. Cadrul comprehensiv al atributelor ideologiei 1. Localizarea (a) Gândire (b) Comportament (c) Limbaj 2. Problema (a) Politica (b) Puterea (c) Lumea în
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
-se astfel într-un veritabil organon, și, pe de altă parte, conferă teoreticianului un bagaj informațional care să-i permită construcția unei perspective asupra ideologiei pe care să o angajeze în cercetarea pe care o întreprinde. Cele șapte atribute care configurează cadrul comprehensiv al ideologiei, subsumând diverse variante, se regăsesc în teoriile moderne și contemporane în care conceptul joacă rolul principal. Astfel, dacă suntem interesați să localizăm ideologia, vom observa că aceasta apare, în mod originar, ca o știință a ideilor
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
definirea sa într-un sens larg, ce evidențiază rolul funcției integratoare, consider că reinventarea ideologiei în epoca noastră presupune cel puțin două aspecte. Este vorba, în primul rând, de utilizarea acestui concept în sens metodologic. Într-un astfel de cadru, configurat de o teorie integrată a ideologiei 59, instrumentul de cercetare a realității sociale și politice este dat de analiza ideologică. În mod evident, aceasta poate fi realizată fie dintr-o perspectivă generală, fie din aceea a unuia dintre modelele politico-epistemice
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
care permite integrarea indivizilor, asigurându-le un sens al identității și, astfel, "securitatea ontologică". Dintr-o perspectivă teoretico-politică, demersul analitic mizează pe rolul de figură "tare" a imaginarului social ce poate fi atribuit ideologiei și, consecvent, ideologiilor particulare, adică acelea configurate la intersecția dintre ideile, credințele și valorile împărtășite de indivizi, de grupuri sociale ori de o societate dată în ansamblul său. Vehiculat ideologic la nivelul mentalului colectiv al oricărei societăți, sistemul astfel configurat contribuie la constituirea unui context epistemic, identificabil
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
de funcționalitate al respectivei societăți 4. Dincolo de a fi un prim pas înspre a teoretiza o abordare normativă a ideologiei, definiția redată mai sus permite, în opinia mea, deschideri ulterioare către analiza empirică a modului în care ideologiile particulare au configurat, din modernitate și până în epoca noastră, diferite proiecte de schimbare socială. În acest sens, urmez o idee proprie perspectivelor contemporane, conform căreia "un concept general al ideologiei nu doar că oferă un cadru mai solid pentru o abordare critică, dar
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
spus că proiectarea sa ideologică este posibilă în virtutea existenței unui contextualism epistemic pe care îl împărtășește orice comunitate umană. Cu alte cuvinte, prin existența lor eminamente socială și deci, prin relațiile interindividuale și inter-grupuri pe care le dezvoltă indivizii umani configurează un cadru comun grație căruia își explică realitatea participând, astfel, ca subiecți, la construcția sa și care le pune la dispoziție, totodată, instrumentele necesare cunoașterii sociale. Voi pune sub lupă, în această etapă, numai prima afirmație a seriei duble de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
modifica sensurile în contextul schimbărilor societale produse de această cunoaștere. Ceea ce putem extrage, mai întâi, din această definire a convențiilor ideologice este că ele nu se confundă cu ideologia ca atare, ci sunt expresii "împământenite" social ale sistemului de credințe configurat de ideologie în baza constituirii unui context epistemic. În al doilea rând, grație acestui context, devine posibilă intersecția credințelor individuale, subiective, și a celor social-împărtășite, intersubiective, ceea permite, ulterior, construirea înțelesului social. În fine, în baza acestui înțeles, indivizii membri
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
imaginarului social, ci și contextul epistemic constituit de acestea, convențiile ideologice instituite în baza sa, modul în care este construit înțelesul social și cunoașterea socială ca atare. Noile elemente apărute ca urmare a schimbării sociale penetrează sistemul ideologic de credințe, configurează noi practici social și se reproduc, la rându-le, prin discurs. Ceea ce rămâne constant este, dacă vreți, arhitectura ideologică a acestui proces. Dincolo de aceasta însă, avem de-a face cu un model evolutiv, a cărui aplicabilitate în forma analizei ideologice
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
acest model reprezintă, în această etapă, doar o ipoteză de lucru, devine de înțeles că nu îmi propun aplicarea sa în acest cadru. Voi urmări, ca atare, analiza ideologică a cunoașterii sociale operând cu instrumentele puse la îndemână de teoriile configurate de dezbaterile epistemologice din câmpul sociologiei cunoașterii. E de sperat ca dezvoltări ulterioare ale ideilor expuse aici să permită aplicarea modelului enunțat în cadrul mai larg al unei teorii integrate a ideologiei. Ce înseamnă cunoașterea socială în epoca noastră? Deși poate
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
astfel de aserțiuni sunt în măsură să dea seama despre orientarea ideologică a cunoașterii în societatea noastră. Revenind la maniera în care am definit ideologia încă de la începutul acestei lucrări, ca sistem de credințe împărtășite la nivelul societății și care configurează anumite strategii acționale de natură să asigure integrarea și identitatea comunitară, este evident că analiza pe care o propun atribuie o astfel de semnificație cunoașterii sociale însăși. Fără a fi ideologică în caracterul său profund, aceasta din urmă este totuși
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
iar societatea așteaptă de la vârstnic cumpătare, Înțelepciune, echilibru dar și dependență și comunicare. Această interacțiune creează În fapt o identitate a vârstnicului ce rezultă din ceea ce gândesc alții despre el și ce gândește el despre alții. Din aceste elemente se configurează ceea ce sociologii numesc „construcția socială a bătrâneții” din care va rezulta o sumă de atitudini informale și formale față de vârstnici. Devalorizarea senectuții, cel puțin la nivel informal, rămâne și În acest model o caracteristică a contemporaneității, datorită etichetării simpliste a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
din afara lumii noastre. Așa cum natura influențează omul, și omul are o contribuție asupra mediului Înconjurător. Doar că de cele mai multe ori efectele activității omului sunt nefaste, exploatarea intensivă a naturii și extinderea mediului artificial fiind În măsură să sufoce mediul natural, configurând și caracterizând cadrul material al societății. Omul, respectiv mediul uman, ar trebui să asigure echilibrul Între mediul natural și mediul artificial. 2.5.1. Elementele definitorii ale mediul uman Chiar din primele momente ale creării sale, societatea umană a intervenit
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
echipamentelor de lucru precum și a mijloacelor de utilizare a lor a dus la o concentrare excesivă În centru și la dezvoltarea suburbiilor. În prezent pentru a desemna ca urbană o așezare au fost selectați, din multitudinea de factori care o configurează și o particularizează, câțiva parametri care au o pondere mai Însemnată. Astfel, există diferențe de la o țară la alta, În baza anumitor criterii: se apreciază că o localitate poate fi calificată ca urbană dacă are: În Suedia - peste 200 de
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]