3,668 matches
-
de turbulență, prin manifestări haotice. Spre exemplu, supersensibilitatea la condițiile inițiale conduce, astăzi, la nerealizarea obiectivelor declarate ale intervenției panoccidentale în Irak: valorile democratice nu par să se impună, iar panideea islamică pare să opună o tot mai mare rezistență conflictuală. Putem vorbi, în astfel de cazuri, de spații de divergență. O atenție deosebită trebuie acordată aici agresării recursive a hărții mentale a Mitteleuropei. Unii autori vorbesc despre "agresarea hărții mentale în Europa Centrală și de Sud-Est": "Specificul geopolitic al României
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ar fi fost contra naturii eurocentriste a tuturor regiunilor istorice ale continentului. România nu poate face parte decât dintr-o Paneuropă care să-i cuprindă toate regiunile. ■ Panideea "Orientului Mijlociu și Apropiat" ca spațiu geopolitic de turbulență Desigur că panideea conflictuală a Orientului Apropiat stârnește o pleiadă de comentarii. Vorbim despre un spațiu de turbulențe fundamentate nu numai pe criterii etnice și religioase, ci și printr-o o istorie "învățată" și retransmisă generațional. Globalizarea geopolitică, în calitate de fenomen structurat rezidual, creează conflictualitate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
a lumii globale, prin inventarea de noi naționalisme etno-religioase, de "fracturi" ale frontierelor, de turbulențe comunicaționale la nivelul relațiilor internaționale sau de procese cooperante la același nivel. Ceea ce este important aici constă în faptul că, dacă prin izomodernismul său omul conflictual refuză relativizarea valorilor și propagă revigorarea acestora, atunci noile spații de interferență tind să contureze, paradoxal, atât apariția "cetățeniei planetare", cât și repunerea în scenă a naționalismelor spirituale formate în epoca modernă și care intră în colaps în propriile mătci
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
dezvoltă, crește, în loc ca raportul energie-masă să rămână același (e.g., prin analogie, o mai mare cantitate de informație conduce la apariția unor noi mijloace de comunicare). În contextul lucrării de față, principiul entropic funcționează prin input-urile reprezentate de stările conflictuale, inclusiv cele geopolitice izomoderne. Capitalul geopolitic conflictual constă în migrația de status/rol pe planul politicii internaționale. Astfel, poziția unor state și națiuni este afectată de alterarea poziției lor în urma influenței procesului de globalizare; iar rolul lor devine mai puternic
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
rămână același (e.g., prin analogie, o mai mare cantitate de informație conduce la apariția unor noi mijloace de comunicare). În contextul lucrării de față, principiul entropic funcționează prin input-urile reprezentate de stările conflictuale, inclusiv cele geopolitice izomoderne. Capitalul geopolitic conflictual constă în migrația de status/rol pe planul politicii internaționale. Astfel, poziția unor state și națiuni este afectată de alterarea poziției lor în urma influenței procesului de globalizare; iar rolul lor devine mai puternic sau mai puțin important, în funcție de capacitatea acestora
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
teoreticieni ai geopoliticii (cum ar fi Ratzel sau Mackinder). Mă refer aici la faptul că individul oarecare tinde să aibă percepția apartenenței concomitente, paradoxal, la o societate depersonalizantă și, totodată, mult mai individualizantă. Odată cu diluarea naționalismelor moderne ale fostei Europe conflictuale, cetățenia devine unul dintre conceptele centrale ale identității atât individuale, cât și colective. Noile frontiere nu mai sunt doar geopolitice; acestea se manifestă prin globalizare spirituală, inclusiv prin conflicte sau, dimpotrivă, prin absorbții spirituale (religioase, ideologice etc.) și prin reformulări
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
1568-1639) în Cetatea soarelui (1602-1623) și mulți alții. Ceea ce caracterizează grosso modo aceste construcții imaginare este aspirația autorilor către pace, unitate și coeziune socială, o societate stabilă atât structural cât și funcțional, izvorâte din aplanarea sau chiar absența oricăror tipuri conflictuale de relaționare între indivizi, pături sociale și între clasa conducătorilor și clasa celor conduși. Indiferent de orientările politico-ideologice, majoritatea aspirațiilor fundamentale ale modernității timpurii sunt împărtășite astăzi de construcțiile teoretice care ne conturează opțiunile politico-sociale: socialismul, social-democrația, liberalismul, neoliberalismul, conservatorismul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
constituie în societate mai degrabă decât să își păstreze libertatea deplină? Contractualiștii clasici numesc epoca precontractuală "stare naturală" (engl. "state of nature"; fr. "état de nature"). O abordare contractualistă timpurie îi aparține lui Hobbes, pentru care natura umană este esențialmente conflictuală. "Omul este lup pentru om" (homo homini lupus) sau "război al tuturor contra tuturor" (bellum omnium contra omnes) sunt expresii celebre prin care autorul descrie starea naturală. Ce îi face pe indivizi să se asocieze sub forma socială a contractului
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
social, dar și a oricărei teorii a contractului social. Fără conflict nu s-ar ridica problema contractului. Indiferent dacă vom considera că natura umană este socială sau nu în ceea ce privește drepturile și libertățile naturale (individuale, înnăscute, negative, inalienabile), aceasta este sigur conflictuală. Majoritatea teoriilor conflictului au fost elaborate ulterior celor ale contractului, care presupuneau uneori existența apriorică, sub o formă sau alta, a conflictului. Potrivit unei definiții de dicționar (Boudon et al., 1993/1996), conflictele reprezintă "manifestări ale unor antagonisme deschise, între
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
spre deosebire de Marx, Weber consideră că există nu numai două, ci numeroase grupuri "de status" care dețin diverse grade ale puterii. Aceasta din urmă se exprimă prin politică, apartenență de gen, etnicitate și religie. Legitimitatea ordinii sociale (și, implicit, depășirea mediilor conflictuale) va fi dată, după Weber, prin raționalizare: birocrația este forma de raționalizare eficientă de introducere a calculului rațional în spațiul social, asigurându-se astfel autoritatea politică legală. O altă formă identificată de Weber pentru depășirea premiselor conflictelor este solidaritatea emoțională
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
poate reprezenta un mijloc prin care se formează alianțe în lupta împotriva altor grupuri. Pe de altă parte, referindu-se la geneza și structura devianței, Talcott Parsons invocă, printre altele, "conflictul de rol", prin care înțelege "expunerea actorului la seturi conflictuale de așteptări de roluri legitime în așa fel încât împlinirea completă a ambelor [alternative] să fie imposibilă" (Parsons, 1951/1968, p. 280). Este aici vorba de conflicte între reguli și, implicit, între instituționalizarea regulilor, câtă vreme "există o potențialitate endemică
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de conflicte între reguli și, implicit, între instituționalizarea regulilor, câtă vreme "există o potențialitate endemică a conflictului de rol inerentă prin faptul că orice actor deține o pluralitate de roluri care implică diferențe între pattern-uri" (ibid.). Ca urmare, "elementul conflictual este prezent la nivelul așteptărilor de rol instituționalizate", ceea ce conduce la cerințe de "legitimare a ambelor pattern-uri" aflate în conflict (id., p. 282), de unde și nevoia unor mecanisme de control social (id., p. 297 passim.). O problemă teoretică o
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
este nevoie și de bunuri emoționale și simbolice. Acestea dau naștere solidarității rituale, prin intermediul ritualurilor colective. Conflictul social nu se reduce numai la disfuncții apărute între indivizi, grupuri sau clase. În contextul globalizării (inclusiv politice), schimbarea socială poate îmbrăca forme conflictuale de mare anvergură geopolitică. Într-adevăr, într-un volum care abordează schimbarea socială în epoca modernă, Daniel Chirot trage concluzia următoare: "paradoxul [lumii contemporane] constă în aceea că tensiunile internaționale, competiția dintre state și rivalitățile economice și politice sunt cei
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ne arată un oarecare traiect istoric a cărui finalitate temporară nu putea consta decât fie în globalizare, fie în autonimicirea speciei umane. (În treacăt fie spus, probabil că pasul care ar succede globalizării nu poate consta decât în colonizarea uneori conflictuală a spațiului extraterestru.) Însă, schimbările majore induse de apariția ciberspațiului nu erau la fel de predictibile. Iar acestea nu au corespondent numai în viața personală, ci și în structurarea geopolitică, în globalizare și, în definitiv, în percepția onto-socială asupra realității. Iar această
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cetățean cu drepturi comunitare, cu libertăți, dar și cu anumite obligații sociale corespunzătoare. Mai mult, paradigma teoretică a conflictului nu și-ar găsi rostul în lipsa "restituirii" tacite a contractului. Într-adevăr, contractul social nu poate descinde decât dintr-un mediu conflictual, iar, la nivel teoretic, paradigma conflictului și paradigma consensualistă a contractului sunt îngemănate și se presupun reciproc. Voi încerca, în continuare, să descifrez sumar unele dintre noile forme îmbrăcate în epoca izomodernă de către dezideratele și presupunerile clasice ale dreptății și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
fenomene izomoderne, discuțiile tot mai aprinse privind dreptul intelectual și pirateria prin internet ridică probleme societale majore, deoarece acestea pot conduce la tulburarea contractului societal prin pierderea identității individuale a proprietarilor de drepturi de autor și prin generarea de situații conflictuale specifice. Dreptul la egalitate Forme noi ale egalitarismului clasic nu încetează să apară: * Egalitatea de șanse este una dintre acestea. Relevantă este, spre exemplu, teoria contractualistă a lui John Rawls, conform căreia dreptatea trebuie definită ca echitate: inegalitățile sunt acceptabile
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
preferințele sexuale și localizarea în lumea reală [...] este o violare a spațiului privat al rezidentului. [...] 5. Indecența. Second Life reprezintă o comunitate formată din persoane adulte, dar materialele destinate acestei categorii nu sunt acceptabile pentru unele dintre arealuri [...]. 6. Tulburarea conflictuală a ordinii ("Disturbing the Peace"). Fiecare rezident are dreptul la a-și trăi "viața alternativă". Alterarea evenimentelor planificate, transmiterea repetată a conținuturilor publicitare nedorite, folosirea sunetelor sau redirecționărilor repetitive toate acestea și alte acțiuni care pot încetini intenționat performanțele serverului
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nouă formă de menținere a ordinii: blocarea participării informaționale și, implicit, a celei sociale. Mai exact, orice actor social în SL care încalcă regulile de bună conviețuire își pierde identitatea socială. Instrumentul de control asupra coeziunii sociale și asupra stărilor conflictuale nu mai este aici instituționalizat prin forțe statale, cum ar fi forțele de poliție, ci se reduce la simpla eliminare din "jocul social" a identității sociale a agresorului, prin exilarea definitivă a acestuia. La fel de importantă este în SL existența vecinătăților
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de structuri noi, în urma unor procese de schimbare socială prin tranziție (restructurare). Astfel, destructurarea e necesară pentru restructurare sub alte forme și funcționalități. Altfel spus, orice schimbare de profunzime presupune destrămarea structurală a vechii ordini societale. Adesea, destructurarea presupune stări conflictuale ireconciliabile. Așa cum arătam în capitolul al patrulea, capitalul conflictual geopolitic prezent constă în migrația de status/rol al statului și al națiunilor pe planul praxiologic al politicii internaționale. Nu este vorba decât de destructurarea și de restructurarea ordinii geopolitice izomoderne
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
prin tranziție (restructurare). Astfel, destructurarea e necesară pentru restructurare sub alte forme și funcționalități. Altfel spus, orice schimbare de profunzime presupune destrămarea structurală a vechii ordini societale. Adesea, destructurarea presupune stări conflictuale ireconciliabile. Așa cum arătam în capitolul al patrulea, capitalul conflictual geopolitic prezent constă în migrația de status/rol al statului și al națiunilor pe planul praxiologic al politicii internaționale. Nu este vorba decât de destructurarea și de restructurarea ordinii geopolitice izomoderne și, implicit, de mutații profunde la nivelul politicilor internaționale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
izomodernă prezintă o multitudine de caracteristici definitorii prin care putem reliefa relația agenți-structuri-stratificare, subsumabilă conceptului de stractificare. Modernitatea cunoaște trei etape de dezvoltare și de autodefinire identitară. Există o corespondență între modernitatea timpurie și contractualismul clasic; între postmodernitate și paradigma conflictuală (edificată prin relativismul axiologic) și, respectiv, între epoca actuală izomodernă, a cărei trăsătură axiologică generică o constituie un amestec straniu între contractualism și conflictualism, și setul axiologic contemporan al paradigmei corectitudinii politice. (Paradigma corectitudinii politice implică extrem de variate consecințe la
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
să alimenteze mutații de profunzime în structurile societale, în modul actorilor sociali de a acționa și, implicit, în însuși sistemul social. În cadrul unei societăți funcționale care să absoarbă schimbările structurale izomoderne, putem vorbi, înainte de toate, despre distribuția echitabilă a capitalului conflictual. Un exemplu relevant este promovarea ideii de forțe de pace (constabulare; de intervenție rapidă; de stabilizare, impunere, implementare sau menținere a păcii); prin folosirea acestor forțe de către diversele organisme internaționale și de către diverși actori statali, se urmărește dizolvarea potențialului conflictual
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
conflictual. Un exemplu relevant este promovarea ideii de forțe de pace (constabulare; de intervenție rapidă; de stabilizare, impunere, implementare sau menținere a păcii); prin folosirea acestor forțe de către diversele organisme internaționale și de către diverși actori statali, se urmărește dizolvarea potențialului conflictual (sau, cel puțin, diminuarea acestuia). Vorbim, așadar, despre un egalitarism conflictual de șansă care să așeze pozițiile sociale nu atât în funcție de drepturile înnăscute (naturale), ci în funcție de capacitatea fiecăruia de a-și reprima potențialul conflictual. Structurile sociale nu pot coexista unitar
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
constabulare; de intervenție rapidă; de stabilizare, impunere, implementare sau menținere a păcii); prin folosirea acestor forțe de către diversele organisme internaționale și de către diverși actori statali, se urmărește dizolvarea potențialului conflictual (sau, cel puțin, diminuarea acestuia). Vorbim, așadar, despre un egalitarism conflictual de șansă care să așeze pozițiile sociale nu atât în funcție de drepturile înnăscute (naturale), ci în funcție de capacitatea fiecăruia de a-și reprima potențialul conflictual. Structurile sociale nu pot coexista unitar decât prin rearanjarea distributivă a potențialelor conflictuale între indivizi, grupuri și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
actori statali, se urmărește dizolvarea potențialului conflictual (sau, cel puțin, diminuarea acestuia). Vorbim, așadar, despre un egalitarism conflictual de șansă care să așeze pozițiile sociale nu atât în funcție de drepturile înnăscute (naturale), ci în funcție de capacitatea fiecăruia de a-și reprima potențialul conflictual. Structurile sociale nu pot coexista unitar decât prin rearanjarea distributivă a potențialelor conflictuale între indivizi, grupuri și unități statale sau naționale. Într-un contract social abstract, primul principiu de dominație ar trebui să fie tocmai acela al redistribuirii potențialelor conflictuale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]