2,322 matches
-
și, în consecință, a beneficiat de o pensie de serviciu în considerarea acestei calități, reține că funcționarii publici parlamentari nu reclamă un tratament juridic identic cu cel al magistraților în privința pensiei de serviciu, aceștia nebeneficiind, în mod cumulativ, de o consacrare constituțională și de garanții de independență specifice magistraților. De altfel, nici sub aspectul incompatibilităților funcționarii publici parlamentari și magistrații nu se află în aceeași situație juridică, având în vedere că art. 9 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului
DECIZIE nr. 44 din 24 ianuarie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. e) , art. 3 , art. 4 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239651_a_240980]
-
sancționează potrivit art. 217, 218, 219 și, respectiv, 319 din Codul penal. Articolul 12 (1) Constituie contravenție următoarele fapte: ... a) folosirea bunurilor prevăzute la art. 2 în alt scop decât acela pentru care au fost destinate în momentul realizării și consacrării lor; ... b) efectuarea de lucrări agricole sau a unor acte ori fapte de comerț în interiorul lăcașurilor de cult, al cimitirelor, al băilor și abatoarelor rituale fără avizul reprezentanților legali sau autorizați ai Cultului Mozaic; ... c) construirea, restaurarea, repararea și împrejmuirea
ORDONANŢA DE URGENTA nr. 36 din 21 martie 2002 (*actualizată*) privind reglementarea dreptului de proprietate al Federaţiei Comunităţilor Evreiesti din România asupra lacasurilor de cult, cimitirelor şi altor bunuri destinate activităţilor cultului mozaic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249124_a_250453]
-
octombrie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012. Articolul 12 (1) Constituie contravenție următoarele fapte: ... a) folosirea bunurilor prevăzute la art. 2 în alt scop decât acela pentru care au fost destinate în momentul realizării și consacrării lor; ... b) efectuarea de lucrări agricole sau a unor acte ori fapte de comerț în interiorul lăcașurilor de cult, al cimitirelor, al băilor și abatoarelor rituale fără avizul reprezentanților legali sau autorizați ai Cultului Mozaic; ... c) construirea, restaurarea, repararea și împrejmuirea
ORDONANŢA DE URGENTA nr. 36 din 21 martie 2002 (*actualizată*) privind reglementarea dreptului de proprietate al Federaţiei Comunităţilor Evreiesti din România asupra lacasurilor de cult, cimitirelor şi altor bunuri destinate activităţilor cultului mozaic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249125_a_250454]
-
în consecință, a beneficiat de o pensie de serviciu în considerarea acestei calități, a reținut că funcționarii publici parlamentari nu reclamă un tratament juridic identic cu cel al magistraților în privința pensiei de serviciu, aceștia nebeneficiind, în mod cumulativ, de o consacrare constituțională și de garanții de independență specifice magistraților. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât considerentele, cât și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. În ceea ce privește critica de
DECIZIE nr. 3*) din 17 ianuarie 2013 asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. e), art. 4 şi art. 5 alin. (3) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art. 196 lit. h) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 12 alin. (2) din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249279_a_250608]
-
7. în cererile făcute de ascendenți sau descendenți pentru pensie de întreținere, instanța domiciliului reclamantului; 8. în cererile ce izvorăsc dintr-un fapt ilicit, instanța în circumscripția căreia s-a savirsit acel fapt. ------------- *) Textul considerat abrogat implicit ca urmare a consacrării principiului constituțional al egalității sexelor prin art. 4 alin. (2) din Constituție. Pct. 4 al art. 10 a fost abrogat de pct. 2 al art. 219, Cap. X din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248636_a_249965]
-
apreciază că - în prezent - textul de lege criticat nu mai corespunde realităților economice actuale, practicile comerciale devenind mult mai flexibile, în armonie cu cerințele economiei de piață. 4. În perioada de tranziție către o economie liberă de piață, chiar înainte de consacrarea la nivel constituțional a principiului libertății economice potrivit căruia "economia României este o economie de piață", au fost adoptate legi care priveau primele forme de organizare a activității economice pe baza liberei inițiative. Prin Decretul-lege nr. 54/1990 privind organizarea
DECIZIE nr. 498 din 10 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. g) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242781_a_244110]
-
pensionari pe criteriul poziției sociale în stat, respectiv, pe de o parte, persoanele care dețin un mandat constituțional și cărora astfel le este permis cumulul pensiei cu salariul, iar, pe de altă parte, persoanele cadre militare, care, deși au o consacrare constituțională, nu dețin un mandat constituțional. Se consideră că angajații care au contribuit cu sume mai mari la sistemul asigurărilor sociale de stat sunt sancționați tocmai pentru faptul că au contribuit mai mult la acesta, ceea ce este inadmisibil. Se susține
DECIZIE nr. 544 din 24 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 17-26 din aceeaşi lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242426_a_243755]
-
au deținut calitatea de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, se observă că persoanele care dețin această calitate nu reclamă un tratament juridic identic cu cel al magistraților în privința pensiei de serviciu, aceștia nebeneficiind, în mod cumulativ, de o consacrare constituțională și de garanții de independență specifice magistraților. De altfel, nici sub aspectul incompatibilităților magistrații nu se află în aceeași situație juridică. Analizând conformitatea prevederilor art. 1 lit. c), art. 2, art. 3 art. 4 alin. (1) lit. b) și
DECIZIE nr. 335 din 10 aprilie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c), art. 2, art. 3, art. 4 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) şi art. 12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242196_a_243525]
-
în care Curtea, referitor la o inițiativă de revizuire a Constituției, a statuat: "completarea textului constituțional [al art. 85 alin. (2)] în sensul consultării Președintelui de către primul-ministru înaintea propunerii de revocare sau de numire a unor membri ai Guvernului constituie consacrarea în norma constituțională a soluției pronunțate de Curtea Constituțională [prin Decizia nr. 98 din 7 februarie 2008 - sn]". - Decizia nr. 270 din 5 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 15 aprilie 2008, în
DECIZIE nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
Curte de Casație și Justiție, trebuie să respecte cadrul constituțional, iar sancționarea depășirii/încălcării acestuia revine în exclusivitate Curții Constituționale" (a se vedea în acest sens Decizia nr. 854 din 23 iunie 2011 , precitată). 53. Aceleași rațiuni subzistă și în ce privește consacrarea unei anumite interpretări legale prin hotărâri prealabile pronunțate în temeiul art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală, deoarece și aceste din urmă norme sunt, în concepția legiuitorului, o reflexie a dispozițiilor constituționale ale art. 126 alin. (3) potrivit
DECIZIE nr. 265 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261783_a_263112]
-
maximul prevăzut de legea nouă. Instituția nu a mai fost prevăzută de noul Cod penal din rațiuni ce țin de respectarea principiului autorității de lucru judecat. Sunt concludente obiectului cauzei argumentele din expunerea de motive a noii legi: În contextul consacrării explicite în Constituție a principiului separației puterilor în stat, o altă problemă care s-a cerut soluționată a fost stabilirea relației între principiul autorității de lucru judecat și aplicarea legii penale mai favorabile în cazul pedepselor definitive. În mod cert
DECIZIE nr. 1 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile în cazul faptelor definitiv judecate, pentru ipoteza unui concurs de infracţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261558_a_262887]
-
administrativ, ca urmare a respingerii acțiunii ca inadmisibilă sau prematur introdusă (din cauza noilor termene legale de soluționare a notificărilor), contravine și principiului soluționării cauzei într-un termen optim și previzibil, prevăzut de art. 6 din noul Cod de procedură civilă, consacrare a art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, la care România a devenit parte. Se mai arată că prevederile art. 1 alin. (3) și ale art. 31-35 din Legea nr. 165/2013 sunt
DECIZIE nr. 199 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 prin raportare la art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262625_a_263954]
-
de neînsemnată ar fi, trebuie să fie temeinic justificată, analizându-se în ce măsură dezavantajele create de ea nu cumva depășesc posibilele avantaje. Atât în jurisprudența Curții Constituționale, cât și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, se arată că "simpla sa consacrare legală, chiar și la nivelul suprem, prin Constituție, nu este de natură a asigura și o eficacitate reală a acestuia, atât timp cât, în practică, exercitarea sa întâmpină obstacole. Accesul la justiție trebuie să fie asigurat, în consecință, în mod efectiv și
DECIZIE nr. 266 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, precum şi celor ale art. 2 alin. (1) şi (1^2) şi art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262693_a_264022]
-
administrativ, ca urmare a respingerii acțiunii ca inadmisibilă sau prematur introdusă (din cauza noilor termene legale de soluționare a notificărilor), contravine și principiului soluționării cauzei într-un termen optim și previzibil, prevăzut de art. 6 din noul Cod de procedură civilă, consacrare a art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, la care România a devenit parte. Se mai arată că prevederile art. 1 alin. (3), art. 24 și ale art. 31-35 din Legea nr. 165
DECIZIE nr. 200 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la art. 1 alin. (3), art. 24 alin. (2)-(4) şi art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262580_a_263909]
-
acest context, reluarea procedurilor cu caracter administrativ, ca urmare a respingerii acțiunii ca inadmisibilă sau prematur introdusă contravine și principiului soluționării cauzei într-un termen optim și previzibil, prevăzut de art. 6 din noul Cod de procedură civilă, ca o consacrare a art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 39. Referitor la susținerea privind neconstituționalitatea art. 33 din Legea nr. 165/2013 față de dispozițiile art. 16 din Constituție, Avocatul Poporului apreciază că noile reglementări
DECIZIE nr. 187 din 3 iunie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (3), art. 24 alin. (2)-(4) şi art. 31-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262575_a_263904]
-
Articolul UNIC Se promulgă Legea pentru modificarea și completarea art. 2 din Legea nr. 453/2006 privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU București, 26 februarie 2014. Nr. 249. ------
DECRET nr. 249 din 26 februarie 2014 privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea art. 2 din Legea nr. 453/2006 privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259494_a_260823]
-
Articolul UNIC Articolul 2 din Legea nr. 453/2006 privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 995 din 13 decembrie 2006, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 2, alineatul (1) se modifică
LEGE nr. 14 din 28 februarie 2014 pentru modificarea şi completarea art. 2 din Legea nr. 453/2006 privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259493_a_260822]
-
al multilateralismului în asigurarea stabilității, dezvoltării și cooperării în plan global și regional - Sporirea vizibilității României în cadrul sistemului ONU, pe linia identificării de soluții viabile la numeroasele provocări, inclusiv din categoria crizelor, cu care se confruntă în prezent comunitatea internațională - Consacrarea rolului activ al României în cadrul Consiliului Europei, vizând asigurarea respectării standardelor democratice și în materie de drepturile omului în întreg spațiul CoE, inclusiv protecția comunităților românești - Confirmarea activismului constructiv al României în peisajul paneuropean de securitate, îndeosebi prin creșterea relevanței
PROGRAMUL din 11 martie 2014 asupra căruia Guvernul şi-a angajat răspunderea în temeiul art. 114 alin. (1) din Constituţia României în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259854_a_261183]
-
ale art. 20 din Legea fundamentală raportate la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Egalitatea armelor a fost confirmată de Curtea de la Strasbourg ca fiind o garan��ie fundamentală a unui proces echitabil, chiar dacă consacrarea acesteia prin Convenție este doar una implicită (Hotărârea din 17 ianuarie 1970, pronunțată în Cauza Delcourt împotriva Belgiei). Astfel, acest principiu semnifică existența unui just echilibru între părți, ceea ce înseamnă că fiecare parte trebuie să aibă posibilitatea rezonabilă de a
DECIZIE nr. 542 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264842_a_266171]
-
să fie stabilite prin legi, iar nu prin acte subsecvente legilor în ierarhia normativă, aceasta nu înseamnă că toate căile de atac prevăzute de lege sunt și constituționale. Analiza constituționalității unei căi de atac nu trebuie realizată numai din perspectiva consacrării sale prin lege, ci în contextul tuturor drepturilor și libertăților fundamentale pe care Constituția le prevede. Astfel, pentru situația în care judecătorul nu se supune legii, ar trebui să existe un remediu, adică o cale de atac, astfel cum exista
DECIZIE nr. 518 din 7 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5) şi (8) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264951_a_266280]
-
din 15 iulie 2015 , considerăm că sesizarea trebuia să fie respinsă ca inadmisibilă în întregul său, așadar și în ceea ce privește art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaților, pentru următoarele argumente: Mai întâi, cu privire la cauzele de inadmisibilitate, reținem că, încă de la consacrarea lor în procedura în fața Curții Constituționale, au fost calificate în doctrină*1) ca fiind motive legale ce împiedică declanșarea sau extinderea procedurii de control al constituționalității legilor. Cauzele de inadmisibilitate, consacrate expressis verbis de Legea nr. 47/1992 privind organizarea
DECIZIE nr. 548 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi ale Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 53 din 9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în Dosarul nr. 122/P/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264949_a_266278]
-
penală a membrilor Guvernului urmează a fi stabilită prin lege, precizăm că soluția legislativă similară, propusă într-un alt proiect de revizuire, a fost declarată neconstituțională prin Decizia nr. 799/2011 a Curții Constituționale. Astfel, Curtea a reținut că actuala consacrare constituțională a dreptului Camerei Deputaților, Senatului și Președintelui României de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor constituie, din perspectiva membrilor Guvernului, o garanție constituțională de ordin procedural, menită să ocrotească interesul public
PROIECT DE LEGE nr. 47 din 16 ianuarie 2014 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
sau federației în registru, ci reprezintă o constatare a sancțiunii pentru neîndeplinirea unei obligații prevăzute de lege. 6. Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia "Legea dispune numai pentru viitor [...]", Curtea reține următoarele: După consacrarea constituțională din 1991 a principiului neretroactivității legii (având ca justificare esențială securitatea juridică), singura excepție permisă de Constituție de la acest principiu o reprezintă legea penală sau contravențională mai favorabilă. Aplicarea imediată a legii civile noi reprezintă o consecință firească a
DECIZIE nr. 56 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259780_a_261109]
-
ca urmare a respingerii acțiunii ca inadmisibilă sau prematur introdusă din cauza noilor termene legale de soluționare a dosarelor contravine și principiului soluționării cauzei într-un termen optim și previzibil prevăzut de art. 6 din Codul de procedură civilă, ca o consacrare a art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare
DECIZIE nr. 269 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la art. 7 alin. (1), art. 11 alin. (1) şi (2), art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (6) şi (8), art. 31 alin. (5), art. 34 alin. (1), art. 35 alin. (2) şi art. 50 lit. b) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263172_a_264501]
-
asigurată o protecție efectivă a persoanei împotriva urmăririlor penale, a condamnărilor și a sancțiunilor arbitrare. Se arată că, astfel, art. 7 din Convenție nu presupune doar interzicerea aplicării retroactive a legii penale mai puțin favorabile persoanei acuzate, ci și o consacrare cu caracter general a principiului legalității. Se subliniază faptul că dispozițiile legale referitoare la pedepse sunt subordonate principiilor constituționale, conform art. 1 alin. (5) din Constituție. Se observă, în acest sens, că art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală prevede
DECIZIE nr. 451 din 16 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264036_a_265365]