4,975 matches
-
numai figuri umane. Construirea de inventare și scale pretinde o muncă laborioasă, marea problemă constituind-o selecția itemilor de așa natură încât să aibă o fidelitate și validitate cât mai ridicate (vezi, pe larg, Radu, 1993). Prima se referă la consistența internă a instrumentului, măsurabilă prin corelații item-item și itemi-test, și la constanța în timp a rezultatelor (test-retest). Dar mai important este gradul în care instrumentul măsoară ceea ce pretinde că măsoară, adică validitatea lui. Și dintre cele trei forme consacrate, validitatea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din, și determină realitatea familială. Aceasta este o asumpție de bază a terapiei ce vizează familia; - realitatea simbolică a familiei, în afara faptului că este în continuă devenire (ongoing reality, vezi 2.5.2.), se cristalizează în formațiuni de mai mare consistență și stabilitate în timp, în ceea ce se numește teme sau, mai nou, mituri familiale, adică un nucleu de crezuri foarte bine sistematizate, împărtășite de toți membrii familiei în legătură cu rolurile lor mutuale în familie, cu natura relațiilor dintre ei, cu potențialitățile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1914), probând efortul de a clarifica chestiuni controversate ale vieții contemporane. Deosebit de activ până la sfârșitul vieții, pregătește o vastă cronică a războiului 1916-1918, pe care intenționa să o intituleze O partidă de stos, adună un material imens, primul capitol având consistența unei cărți întregi. Boala de inimă cu care lupta de ani buni se agravează și această ultimă lucrare rămâne neterminată și needitată. R. se stinge din viață într-un sanatoriu din București. Literatura lui R. se așază firesc în continuarea
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
preocupat de finalizarea povestirii, de narațiunea propriu-zisă, ci de implicațiile umane pe care le provoacă analizarea unor evenimente care, aparent, nu au nici o însemnătate, dovedind de multe ori calități remarcabile de stilist tocmai prin modul cum mânuiește situații lipsite de consistență epică și personaje adesea vag conturate, aflate într-o fluctuație permanentă. După Capcana albă (1984) autorul va continua să-și valorizeze calitățile scriitoricești în Corabia de piatră (1988), povestea vieții unui aviator, roman ce surprinde tocmai prin ineditul subiectului ales
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
mele./ M-așteaptă Făt-Frumos în copaci/ să-mi aleg ortacii/ pe rând când se vor ivi/ din revolta lutului/ în zodia furtunii”. Încercând să imprime versului o mai accentuată dimensiune metafizică, poetul eșuează de cele mai multe ori, iar lirismul rămâne fără consistență, exterior. SCRIERI: Întoarcerea lui Făt Frumos, Iași, 1969; Sînt, Iași, 1971; Rost, Iași, 1972; Pământul din frunze, Iași, 1976; Însemne în porți, Iași, 1979; Uimiri, Iași, 1981; Obsesii, Iași, 1983; Singurătatea eternului, Iași, 1998. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Versuri de
RUSU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289413_a_290742]
-
O legătură nemijlocită cu literatura română veche au opiniile lui R. despre Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie. Cu merite deosebite în identificarea unor surse (având și șansa descoperirii versiunii grecești de la mănăstirea athonită Dionisiu), R. a dat consistență șirului (ce începea cu A. Philippide și Theodor Codrescu) celor ce nu acceptau autenticitatea scrierii și paternitatea lui Neagoe Basarab asupra ei. Îndoindu-se de existența unei versiuni slavone primordiale (opinie la care fragmentele descoperite de P.A. Lavrov l-au
RUSSO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289404_a_290733]
-
decisiv urmează când el realizează că toată lumea (înconjurătoare) este împotriva practicii vizate. Trecerea de la rolurile și atitudinile unor persoane semnificative concrete la un „altul generalizat” (the generalized other, Mead, 1934) reprezintă recunoașterea societății ca atare și, totodată, atingerea stabilității, a consistenței și continuității propriei autoidentificări. Copilul își reprezintă acum nu numai o identitate personală față de cutare sau cutare persoană, ci și o identitate în general, care, subiectiv, este resimțită ca aceeași, indiferent de indivizii pe care îi întâlnește. Prin socializarea primară
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
e recunoscut direct sau indirect de aproape toți cei care s-au ocupat de personalitate și motivație: pentru G. Allport (1984) și J. Nuttin (1968), de exemplu, valorile, concentrate într-o filosofie a vieții, sunt cele care dau unitate și consistență persoanei și fac posibilă predicția în comportamente interindividuale. Sedimentate în personalitate, valorile servesc drept criterii evaluative în relațiile interpersonale socioafective (Mihu, 1967), în felul în care eul propriu se prezintă celorlalți în viața cotidiană (Goffman, 1959) și, de asemenea, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ale omului) e destul de subtilă și cele două poziții nu trebuie simplificate, dar, așa cum încearcă să demonstreze R. Boudon (1995), există argumente că în viața socială raționalitatea pragmatică (atingere cât mai economicoasă a intereselor individuale sau de grup), cea cognitivă (consistența logică luând în calcul parametrii situaționali și consecințele acțiunii) și raționalitatea axiologică (just și injust, bun și rău etc.) pot să coincidă. Ele converg atunci când, de exemplu, judecăm dacă, în fapt, „curățenia” e preferabilă „murdăriei”, „libertatea” - „constrângerii”, „educația” - „lipsei de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
susțin autorii - operează aici: persuasiunea prin ruta centrală și cea prin ruta periferică. În ruta (calea) centrală, indivizii scrutează cu mare atenție informația primită, o analizează critic și o interpretează, dezvoltând răspunsuri cognitive complexe. În acest caz deci, tăria și consistența logică a argumentării din partea sursei determină primordial schimbarea de atitudini. În ruta periferică, oamenii sunt mai mult influențați de aspecte exterioare conținutului mesajului, în primul rând de caracteristicile sursei (prestigiul ei, asemănarea și atractivitatea), dar și de forma mesajului (sunete
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Aronson, 1995). Să încheiem observând că perspectiva schimbării de atitudine pe bază de disonanță accentuează asupra procesului de autopersuasiune. Ne putem îndreptățit întreba însă dacă la nivelul omului obișnuit aceste mecanisme sunt atât de prezente. Prezumția nevoii general umane de consistență cognitivă nu e oare mai degrabă o proiecție intelectualistă, o „deformare profesională” a celor ce prin activitatea lor - savanți, profesori, cercetători - trebuie să tindă mereu la o atare consistență? Se poate răspunde că există numeroase date experimentale ce atestă teoria
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aceste mecanisme sunt atât de prezente. Prezumția nevoii general umane de consistență cognitivă nu e oare mai degrabă o proiecție intelectualistă, o „deformare profesională” a celor ce prin activitatea lor - savanți, profesori, cercetători - trebuie să tindă mereu la o atare consistență? Se poate răspunde că există numeroase date experimentale ce atestă teoria disonanței și a derivatelor ei. Să nu uităm însă remarca lui D. Bem (1970), și anume că majoritatea experimentelor pe această temă se întreprind pe studenți și că aceștia
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
decizie meandrele îndoielii. I s-au reproșat autoarei o tratare prea detașată a sentimentului și o supralicitare a insolitului, care, alături de sintaxa frântă și eliptică și de un anume ermetism, au generat câteodată impresia unor „exerciții de stil” lipsite de consistență lirică. SCRIERI: Amiaza mării, pref. Miron Radu Paraschivescu, București, 1965; Poezii, București, 1968; Moralizând fără glorie, București, 1970; Alexandros, București, 1971; Alexandros, tr. Anne Beresford în colaborare cu autoarea, Londra, 1979. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, „Amiaza mării”, „Scânteia”, 1965, 5001
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]
-
de valori); - înțelegerea credințelor audienței dumneavoastră (anumite credințe centrale vor fi mai greu de schimbat decât unele periferice și de aceea este bine să începem acțiunea de persuasiune cu acestea din urmă); - folosirea unor principii ale influenței, cum ar fi consistența internă (dacă am făcut anumite lucruri într-un mod, vom dori să rămânem în concordanță cu această direcție) și mărturia socială (cu toții răspundem la ceea ce este îndeobște acceptat de toată lumea; Cavett Robert subliniază că, în condițiile în care 95% din
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se manifeste, fiind doar inhibate manifestările comportamentale; sau este posibil ca intervenția sa să fie prematură, conflictul neconsumându-se complet, și astfel nici achizițiile legate de acesta să nu se mai producă (aceste două perspective de discuție vor căpăta o consistență mai mare atunci când vom vorbi despre mediere ca strategie eficientă de rezolvare a conflictului). În același timp, lipsa unei intervenții directe a profesorului poate să trimită spre escaladarea conflictului, cu consecințe nefaste pentru activitatea în școală. Dar să vedem pașii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unor forțe similare celor centrifuge și centripete din fizică. Astfel, o concluzie parțială este aceea că individul poate percepe cererea secundară ca fiind o acțiune nouă și, astfel, și răspunsul său să fie diferit (doar așa poate depăși necesitatea de consistență cu propriile decizii). Tehnica obligațiilor irevocabile este foarte bine ilustrată de un citat din Social Conflict: „Așa cum se putea vedea în vechile filme cu James Dean și Marlon Brando, există un joc numit «lașii» (chicken) în care doi participanți conduc
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cel de-al doilea caz, răspunsul este doar conjunctural, în prezența majorității respective, și nu se permanentizează ca în cazul minorității). Iată de ce trebuie observat că ceea ce atribuie presiunea de conversiune din partea persoanelor din minoritate asupra altor persoane este tocmai consistența, continuitatea de care dau dovadă răspunsurile lor în comparație cu cele ale majorității, ce nu au cum să fie în asemenea măsură consistente. La rândul ei, Anne Maass precizează că „minoritățile tind să producă schimbări profunde și durabile ale atitudinilor și percepțiilor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
antrenarea membrilor echipei pentru a avea abilități interpersonale, colaborarea (includerea, implicarea), managementul conflictelor, construirea implicării (prin dezvoltarea unui climat optimist, inovator, prin socializare și recunoaștere reciprocă), satisfacerea nevoilor individuale ale membrilor (încredere, suport), modelarea etică și practicile principiale (corectitudine și consistență comportamentală). În sfârșit, în cea de-a treia arie, care se referă la context, liderul trebuie să-și dezvolte rețeaua de comunicare cu întreaga organizație (obținerea de informații, creșterea influenței echipei lui în organizație), să susțină și să reprezinte echipa
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pozițiile ocupate de către fiecare membru în structura organizației” (Mullins, 1993, p. 186). Acestor definiri ale rolului le putem adăuga o alta mai extinsă: „Rolul, în toate sensurile sale - ideal sau actual, general sau specific, prescris sau emergent-, se referă la consistența comportamentală din partea unei persoane care contribuie la relaționări mai mult sau mai puțin stabile cu una sau mai multe altele” (Newcomb, Turner, Converse, 1965, p. 323). Gândind în această manieră, ne putem convinge că modul în care o persoană interpretează
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este încurajată; 24) liderul este ales cu grijă, poate folosindu-se nominalizările membrilor și apelându-se la metode de identificare a abilităților de conducere. Desigur că astfel de inventare de caracteristici pot părea, la o primă privire, dezirabile, dar fără consistență practică. De aceea, pentru început, este util să întreprindem o analiză a determinanților unei astfel de coeziuni în interiorul grupului; după Cartwright și A.Zander, aceștia sunt în număr de cel puțin patru (cf. tabelul 9): 1) baza motivațională pentru atragere
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fi adresabilitatea: în timp ce prima privește grupul ca atare, cu accent pe grupul de elevi, în cea de-a doua avem de-a face cu echipa de cadre didactice care are ca obiectiv principal eficiența predării. Totuși, dacă ținem seama de consistența internă a fenomenului prezent și în realitatea școlii românești conform căruia „trebuie să acceptăm faptul că nu toți profesorii se pot integra unui astfel de mod de predare” (Kelly, 1974, p. 42), observăm că necesitatea unei construcții de echipă (team-building
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pozițiile ocupate de către fiecare membru în structura organizației” (Mullins, 1993, p. 186). Acestor definiri ale rolului le putem adăuga o alta mai extinsă: „Rolul, în toate sensurile sale - ideal sau actual, general sau specific, prescris sau emergent -, se referă la consistența comportamentală din partea unei persoane care contribuie la relaționări mai mult sau mai puțin stabile cu una sau mai multe altele” (Newcomb, Turner, Converse, 1965, p. 323). Gândind în această manieră, ne putem convinge că modul în care o persoană interpretează
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cuvinte (diferențe și similarități între ele); (2) contextul - răspunsul participanților a fost declanșat de ceva (o întrebare adresată de moderator ori un comentariu al altui participant); se va analiza contextul identificând acest declanșator și interpretând comentariile în lumina acestuia; (3) consistența internă - participanții în focus-group își schimbă opiniile și uneori chiar își modifică întru totul poziția adoptată; atunci când se întâmplă acest lucru, moderatorul va încerca să afle ce motivează/explică o asemenea schimbare; (3) frecvența sau magnitudinea - unele subiecte sunt discutate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unei astfel de inspirații. Invenția trimite la alchimicele arhetipuri ale uniunii elementelor („să văd cum luna se-nsorea/ și soarele cum se înlună”). Chiar și într-o poezie patriotică, în volumul Vânătoare de timp (1978), se recurge la metafora materialității, a consistenței grele (România e „o țară grea de gând muntos”). Predomină acum ludicul, ritmul cântecului născocit de copii, cu rime interioare și aliterații, cât și suflul puternic al evocărilor și meditațiilor expansiv-defensive, ca în baroc („odaia-scoică- ascunde o perlă în cădere
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
proză din limbile rusă și polonă, iar în periodice versuri din bielorusă, cehă, georgiană și bulgară. A fost distinsă în 2002 cu Premiul Asociației „Iulia Hasdeu”. Paginile din Zăpezile de jertfă (1974) dezvăluie la S. un discurs poetic în care consistența lirică, contopind o tulburătoare sinceritate, intuiție feminină capabilă de ipostazieri, dar și o imagistică bogată, este dublată de o anume tensiune intelectuală, sesizabilă chiar și în versurile de dragoste. Predomină tonalitățile grave, vorbind despre dăruirea de sine a poetului hărăzit
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]