15,474 matches
-
lei - 1%. ... ... 11. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 alin. (1) și (2) - Accesul liber la justiție. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, concretizat prin Decizia nr. 827 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 11 iunie 2021, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția. Cu acel
DECIZIA nr. 242 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259102]
-
să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/Desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completurilor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată, iar la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție să lase
DECIZIA nr. 644 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267222]
-
înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare, în acest sens fiind Decizia nr. 547 din 7 iulie 2020, Decizia nr. 871 din 16 decembrie 2021 sau Decizia nr. 149 din 17 martie 2022. Mai susține că, ulterior sesizării Curții Constituționale, dispozițiile legale
DECIZIA nr. 645 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267231]
-
libertăților fundamentale. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă, cu titlu prealabil, că aceasta ridică două probleme de admisibilitate de naturi juridice diferite. Astfel, prima problemă de admisibilitate vizează în mod direct un aspect ce ține de natura controlului de constituționalitate (abstract/concret), respectiv legătura cu soluționarea cauzei a textelor contestate, iar a doua vizează limitele de competență a Curții Constituționale. Art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 constituie sediul materiei în privința condițiilor de admisibilitate ce țin de cadrul
DECIZIA nr. 645 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267231]
-
care Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. ... 19. Din această perspectivă, rezultă că, drept urmare a intrării în vigoare a Legii nr.
DECIZIA nr. 645 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267231]
-
sunt în sarcina debitorului taxei. “ Or, o atare împrejurare excedează competenței Curții Constituționale, așa cum rezultă din prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. “ ... 18. De altfel, așa cum s-a stabilit în jurisprudența Curții Constituționale, stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, precum și
DECIZIA nr. 683 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267244]
-
I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, Curtea s-a pronunțat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv
DECIZIA nr. 618 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267280]
-
organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței judecătorești care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Prin
DECIZIA nr. 618 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267280]
-
în vedere că în prezenta cauză critica formulată vizează modul de interpretare și aplicare a legii la speța dedusă judecății, soluționarea acesteia excedează competenței Curții Constituționale. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de interpretare și aplicare a legii în concret la o cauză. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 618 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267280]
-
art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992. ... 17. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 83 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea reține că acestea au mai format obiect al controlului de constituționalitate, excepția fiind invocată de aceeași autoare, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și convenționale și cu o motivare similară, referitoare la faptul că prevederile legale criticate limitează posibilitatea de a pune concluzii în fața instanței judecătorești doar la mandatarii licențiați
DECIZIA nr. 618 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267280]
-
aplicare a prevederilor art. 204 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă la speța dedusă judecății, Curtea reține că soluționarea acesteia excedează competenței sale. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de interpretare și aplicare a legii în concret la o cauză. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 204 alin. (1) și (3) din Codul
DECIZIA nr. 618 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267280]
-
deciziilor Curții Constituționale. Se mai invocă și art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor legale criticate prin Decizia nr. 432 din 17 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 21 septembrie 2021. ... 17. Curtea a reținut că prin criticile de neconstituționalitate se vizează în mod principal problema
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
Constituțională a statuat, în esență, că în lipsa motivării legii adoptate, nu se poate cunoaște rațiunea legiuitorului, esențială pentru înțelegerea, interpretarea și aplicarea acesteia. ... 5. În acest context, autorii sesizării susțin că expunerea de motive a legii supuse controlului de constituționalitate nu respectă structura instrumentului de prezentare și motivare prevăzută la art. 31 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, deoarece nu sunt clar prezentate cerințele ce reclamă intervenția
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
Constituție. Or, legea criticată afectează accesul liber la justiție și dreptul la instanță în substanța sa, prin încălcarea cerinței imperioase a termenului rezonabil necesar contestării actelor administrative. ... 11. În acest sens, arată că art. I din legea supusă controlului de constituționalitate introduce prevederi suplimentare în cuprinsul art. 7 și 12 din Legea nr. 50/1991, care stabilesc că, pentru organismele sociale interesate, în litigiile ce vizează autorizațiile de construire, termenul pentru formularea plângerii prealabile, dacă aceasta mai este obligatorie, este de 30
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
asupra cauzei pentru data de 22 februarie 2023, când a pronunțat prezenta decizie. ... CURTEA, examinând obiecția de neconstituționalitate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 19. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, a Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum și pentru completarea art. 64 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, adoptată de Senat
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
precum și pentru completarea art. 64 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, adoptată de Senat, în calitate de Cameră decizională, la data de 21 noiembrie 2022. ... 20. Referitor la soluția legislativă preconizată prin legea supusă controlului de constituționalitate a priori, Curtea observă că legiuitorul modifică și completează, punctual, norme de procedură care stabilesc reguli de contestare a actelor administrative în fața instanțelor de judecată. ... 21. În motivarea obiecției de neconstituționalitate, autorii sesizării apreciază că legea criticată contravine dispozițiilor
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
toți“. ... 22. În prealabil examinării obiecției de neconstituționalitate, Curtea are obligația verificării condițiilor de admisibilitate ale acesteia, prin prisma titularului dreptului de sesizare, a termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și a obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că dacă primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează să fie cercetate
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
celor două Camere ale Parlamentului, respectiv de 2 zile, începând de la același moment, dacă legea a fost adoptată în procedură de urgență. Totodată, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Legea fundamentală, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora, care, potrivit art. 77 alin. (1) teza a doua din Constituție, se face în termen de cel mult 20 de zile de la primirea legii adoptate de Parlament. ... 25. În cauză, Curtea constată că legea
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
reține că în motivarea sesizării autorii acesteia formulează atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, prin prisma caracterului sumar al instrumentului de prezentare și motivare, precum și a lipsei de fundamentare a expunerii de motive a legii care constituie obiectul controlului de constituționalitate, cât și, punctual, critici de neconstituționalitate intrinsecă a legii. ... 28. Astfel, referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă formulată, autorii sesizării susțin că expunerea de motive a legii supuse controlului de constituționalitate nu respectă structura instrumentului de prezentare și motivare prevăzută
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
de motive a legii care constituie obiectul controlului de constituționalitate, cât și, punctual, critici de neconstituționalitate intrinsecă a legii. ... 28. Astfel, referitor la critica de neconstituționalitate extrinsecă formulată, autorii sesizării susțin că expunerea de motive a legii supuse controlului de constituționalitate nu respectă structura instrumentului de prezentare și motivare prevăzută la art. 31 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
reținut că un viciu de neconstituționalitate extrinsec al legii nu poate rezulta din chiar modul în care inițiatorul ei și-a motivat proiectul/propunerea legislativă, în condițiile în care rezultatul activității de legiferare este legea adoptată de Parlament. Așadar, controlul de constituționalitate vizează legea, și nu opțiuni, dorințe sau intenții cuprinse în expunerea de motive a legii. De altfel, nu de puține ori, expunerea de motive, din cauza modificărilor aduse proiectului/propunerii legislative în Parlament, nu mai reflectă prin conținutul său ceea ce
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
de motive, din cauza modificărilor aduse proiectului/propunerii legislative în Parlament, nu mai reflectă prin conținutul său ceea ce prevede legea adoptată. ... 32. Așa fiind, Curtea a constatat că, de principiu, instanța de contencios constituțional nu poate exercita un control de constituționalitate al expunerilor de motive ale diverselor legi adoptate, întrucât expunerea de motive și cu atât mai puțin modul său de redactare nu au consacrare constituțională. Prin urmare, instanța de contencios constituțional nu poate cenzura modul de redactare a expunerii de
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
de motive concepute de deputați, senatori sau Guvern, după caz, astfel încât o atare critică nu poate fi reținută. ... 33. Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate, Curtea observă că, în esență, autorii sesizării susțin că legea supusă controlului de constituționalitate modifică norme de procedură care stabilesc reguli de contestare a actelor administrative în fața instanțelor de judecată, în litigiile ce vizează autorizațiile de construire, legiuitorul procedând la reducerea nerezonabilă a unor termene de procedură (spre exemplu, termenul de prescripție pentru
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
anume pentru organismele sociale interesate. ... 34. Înainte de a proceda la examinarea, în concret, a criticilor formulate de autorii obiecției de neconstituționalitate, Curtea consideră necesară prezentarea anumitor aspecte care sunt de natură a clarifica problema de drept supusă controlului de constituționalitate. ... 35. Astfel, Curtea Constituțională reține că prin Decizia nr. 8 din 2 martie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
suficientă menționarea în statut a activității de „apărare a interesului public“, ca scop principal al respectivului organism social interesat. ... 39. Analizând, punctual, criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea Constituțională reține că autorii sesizării susțin că modificarea, prin legea supusă controlului de constituționalitate, a normelor de procedură care stabilesc regulile de contestare a actelor administrative în fața instanțelor de judecată de către organismele sociale interesate aduce atingere principiului securității raporturilor juridice, precum și accesului la justiție, în componenta privind dreptul la un proces
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]