179,659 matches
-
apei în rezervoare. Simularea dinamică se referă la simularea pe tot timpul zilei (24 de ore). Variația debitului trebuie cunoscută pe tot intervalul celor 24 de ore pentru a realiza calibrarea modelului. Criteriile de proiectare includ zonele de presiune și costul de producție. Rezolvarea hidraulică a unei rețele este cu atât mai complexă cu cât rețeaua în sine este mai complexă. Pentru rețelele complexe (vezi figura de mai jos) se poate ajunge la efectuarea calculelor parametrilor și hidraulici pentru peste 1500
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
de epurare(calculul debitelor, calculul cantităților de poluanți influente în stația de epurare, calculul gradelor de epurare necesare pentru încadrarea în parametrii de evacuare aprobați, dimensionarea hidraulică a obiectelor tehnologice, optimizarea fluxului tehnologic din punct de vedere constructiv și a costurilor de exploatare, piesele desenate și documentația economică) utilizăm programe specializate și baze de date actualizate permanent, conform Normelor și legislației actuale din România. Etapele de realizare a proiectului: 1. Alegerea zonei de amplasament (folosind imagini din satelit): Pentru această etapă
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
ieși din cort, cu părul ciufulit și ochii încercănați, iar crengile smulse de vântul turbat erau singurele care mai transmiteau ceva despre nebunia atmosferică care cuprinsese muntele cu doar câteva ore în urmă. Visase că personajul din best-seller-ul lăudat contra cost de ziare cu tiraje impresionante o bătuse pe cântăreața de muzică country și aruncase laptopul pe fereastră, de la etajul douăzeci. Îi strigase ce faci, domnule, pierzi toate informațiile anchetei?, și plonjase după el, gândindu-se în drumul spre pământ că
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
1.1. Definiție, măsurare, teorii privind performanța 5.1.2. Factori de performanță 5.2. Despre performanțe întro economie globală Bibliografie Studii de Caz Enron - falimentul „contabilității creative” Dell Computers - succesul soluțiilor adaptate la nevoile consumatorilor Hypermarketurile Wal-Mart - cu ce „costuri” se obțin cele mai bune prețuri? Southwest Airlines - siguranță, confort și prețuri accesibile McDonald’s - globalizarea prin „franchizare” Grupul Benetton - obsesia diferențierii și eșecul exagerărilor Tuborg - diferențiere și performanță prin strategii de imagine Prodindpest Călărași - tradiție românească, tehnologie și calitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
separat, în funcție de interesul fiecărui cititor. Ele au o structură generală similară (cu câteva excepții), dar aduc, fiecare în parte, ceva specific și interesant care m-a determinat să le introduc în lucrare: o strategie originală și eficientă de reducere a costurilor, un interesant sistem de motivare a angajaților, o structură sau o evoluție originală ș.a.m.d. Studiile de caz merită parcurse, însă nu doar pentru „povestea specifică” pe care o includ, ci și pentru informațiile cu caracter de generalitate; după cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
le întâlnim la formele individuale/rudimentare de producție sunt: diviziunea muncii, care a condus la specializarea muncitorilor și la o productivitate mai mare (pentru detalii, vezi secțiunea „Managementul științific...” din capitolul 2 al prezentei lucrări). economia de scală, adică scăderea costurilor pe un exemplar dintr-un bun datorită producerii unui număr foarte mare de exemplare din același produs, ceea ce reduce costul marginal (al ultimului exemplar); economia de scop, presupune reducerea costurilor prin utilizarea mai bună a unor resurse subutilizate în cazul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
productivitate mai mare (pentru detalii, vezi secțiunea „Managementul științific...” din capitolul 2 al prezentei lucrări). economia de scală, adică scăderea costurilor pe un exemplar dintr-un bun datorită producerii unui număr foarte mare de exemplare din același produs, ceea ce reduce costul marginal (al ultimului exemplar); economia de scop, presupune reducerea costurilor prin utilizarea mai bună a unor resurse subutilizate în cazul producției insuficient organizate. Utilizarea tehnologiilor avansate pentru producția de masă (în număr foarte mare) automatizată, pe bandă etc., este cel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
capitolul 2 al prezentei lucrări). economia de scală, adică scăderea costurilor pe un exemplar dintr-un bun datorită producerii unui număr foarte mare de exemplare din același produs, ceea ce reduce costul marginal (al ultimului exemplar); economia de scop, presupune reducerea costurilor prin utilizarea mai bună a unor resurse subutilizate în cazul producției insuficient organizate. Utilizarea tehnologiilor avansate pentru producția de masă (în număr foarte mare) automatizată, pe bandă etc., este cel mai bun exemplu de specializare (fiecare angajat face doar una
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
este cel mai bun exemplu de specializare (fiecare angajat face doar una sau câteva operațiuni și astfel are randament mai bun decât dacă ar construi o mașină de la un capăt la altul), de economie de scală și economie de scop (costurile de administrare, transport, marketing și desfacere se împart la mai multe produse așa încât fiecărui produs îi revine un cost mai mic). Un exemplu de utilizare a principiului economiei de scală Un foarte bun exemplu de spirit antreprenorial și eficiență datorată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
mai bun decât dacă ar construi o mașină de la un capăt la altul), de economie de scală și economie de scop (costurile de administrare, transport, marketing și desfacere se împart la mai multe produse așa încât fiecărui produs îi revine un cost mai mic). Un exemplu de utilizare a principiului economiei de scală Un foarte bun exemplu de spirit antreprenorial și eficiență datorată economiei de scală este legat de inventarea și producerea becului electric de către Thomas Alva Edison. După ce în 1879 inventase
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
producerea becului electric de către Thomas Alva Edison. După ce în 1879 inventase becul electric în urma a mii de încercări pentru a găsi un filament rezistent, Edison a înființat în 1881 o companie de producere a becului electric. Deși în primul an costurile de producție erau de aproximativ 1 $/bec, Edison a încheiat un contract de vânzare a becurilor pe o perioadă de 17 ani cu 0,4$/bec. El se baza pe încurajarea utilizării becului prin practicarea unui preț mic, și nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
El se baza pe încurajarea utilizării becului prin practicarea unui preț mic, și nu prin transformarea lui în produs de lux care să descurajeze cumpărătorii. În primii trei ani, Edison a pierdut bani prin vânzarea la prețuri mai mici decât costurile de producție, dar numărul de utilizatori și deci de becuri vândute creștea constant, iar prețul de cost scădea până când, în cel de-al patrulea an, a ajuns sub prețul de producție. Curând, prețul de producție a ajuns la jumătate din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
în produs de lux care să descurajeze cumpărătorii. În primii trei ani, Edison a pierdut bani prin vânzarea la prețuri mai mici decât costurile de producție, dar numărul de utilizatori și deci de becuri vândute creștea constant, iar prețul de cost scădea până când, în cel de-al patrulea an, a ajuns sub prețul de producție. Curând, prețul de producție a ajuns la jumătate din prețul de vânzare pentru că se produceau milioane de becuri care, bineînțeles, aduceau profituri de milioane de dolari
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
contrare nevoilor clientului va fi, în timp, respins de acesta; la fel, o organizație caritabilă care uită de nevoile beneficiarilor și se centrează pe oferirea de condiții de lucru și de salarii cât mai bune angajaților sau pe mediatizarea cu costuri foarte mari a organizației și a rezultatelor sale. Managementul resurselor umane Presupune o „filosofie” a managementului indivizilor bazată pe convingerea că resursele umane au o importanță crucială pentru succesul/performanța organizației. Scopurile managementului resurselor umane sunt: Recrutarea persoanelor capabile, flexibile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
fiecărei soluții pentru a le putea analiza ulterior 3) Evaluarea și ierarhizarea soluțiilor alternative presupune găsirea unor criterii importante pentru decident, pentru a analiza eficiența soluțiilor și stabilirea importanței (ponderii) fiecăreia dintre ele. Criteriile țin cel mai frecvent de componentele: costul: bani, timp, resurse umane, costuri de oportunitate - a ceea ce pierzi optând pentru o soluție anume; calitatea rezultatului: cât de bun, comod, fiabil etc. este rezultatul. Criteriile trebuie să fie în strânsă legătură cu cerințele din formularea problemei. Pentru anumite decizii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
putea analiza ulterior 3) Evaluarea și ierarhizarea soluțiilor alternative presupune găsirea unor criterii importante pentru decident, pentru a analiza eficiența soluțiilor și stabilirea importanței (ponderii) fiecăreia dintre ele. Criteriile țin cel mai frecvent de componentele: costul: bani, timp, resurse umane, costuri de oportunitate - a ceea ce pierzi optând pentru o soluție anume; calitatea rezultatului: cât de bun, comod, fiabil etc. este rezultatul. Criteriile trebuie să fie în strânsă legătură cu cerințele din formularea problemei. Pentru anumite decizii există criterii care au importanță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
rezultatul. Criteriile trebuie să fie în strânsă legătură cu cerințele din formularea problemei. Pentru anumite decizii există criterii care au importanță covârșitoare și le anulează pe celelalte (de exemplu, prețul în cazul unui buget limitat sau calitatea în cazul unor costuri nesemnificative). În situația în care are destule date pentru a putea evalua rațional variantele decizionale, decidentul trebuie să stabilească ponderi care țin de importanța fiecărui criteriu față de importanța totală a produsului. 4) Alegerea soluției celei mai bune (decizia propriu-zisă) este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
metaforice echivalente și soluții echivalente de alegere/selecție a unor specii. Caracteristici ale modelelor de luare a deciziei Denumirea modelului Denumiri alternative Informația Mediul (și nivelul de incertitudine din mediu) Criterii/ raționalitate Cum se ia decizia (cum se selectează soluția) Costuri 1. Modelul rațional Modelul deciziei certe într-o lume strict deterministă Completă - Stabil, predictibil - Determinist - Nu există incertitudine - Se află sub controlul celui care ia decizia Raționale Un expert suprem, complet informat, nesubiectiv ia decizia (alege soluția) perfectă Nu există
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
fără consecințe grave. Ignorarea colegilor este însoțită de o ignorare frecventă a clienților, beneficiarilor organizațiilor și a competitorilor din mediul organizațional. Câteva consecințe sunt ușor de verificat: fluctuația de personal este foarte mare în organizațiile din România, aceasta implicând și costuri uriașe; adesea nu există departamente de marketing, de resurse umane; deciziile nu se bazează pe procese raționale; sunt utilizați neprofesioniști, persoane lipsite de autoritate epistemică pe domeniile respective; sunt extrem de frecvente abuzurile de autoritate de domeniu și de subiecți etc.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
mult decât dublu față de creșterea salarială pentru restul angajaților. (Conform The New York Times și Hirschey, M., 2003, p. 245) Dincolo de exemple și de medii, problema salariilor directorilor executivi ai marilor companii, care sunt supraplătiți, este de fapt o chestiune de analiză de cost - beneficiu, adică o problemă de motivație și eficiență. Pe de o parte, în abordarea economică ar trebui să discutăm dacă banii cheltuiți pe salariul unui director executiv și pe alte recompense conduc la ceea ce compania se aștepta; de asemenea, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de satisfacere a unor nevoi concrete vă plasați? i. Citiți tabelul următor de jos în sus și observați legătura dintre nivelul cumulat al veniturilor și nivelul de satisfacere a nevoilor din ierarhia lui Abraham Maslow. ii. Completați pe ultima rubrică costurile lunare ale diverselor cheltuieli în propria dumneavoastră situație. Deoarece ierarhia și costurile sunt pur ipotetice, vor apărea cu certitudine diferențe în cazul dumneavoastră; reflectați asupra cauzelor diferențelor. iii. Alegeți mai multe persoane din propria organizație de la niveluri ierarhice diferite, ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de jos în sus și observați legătura dintre nivelul cumulat al veniturilor și nivelul de satisfacere a nevoilor din ierarhia lui Abraham Maslow. ii. Completați pe ultima rubrică costurile lunare ale diverselor cheltuieli în propria dumneavoastră situație. Deoarece ierarhia și costurile sunt pur ipotetice, vor apărea cu certitudine diferențe în cazul dumneavoastră; reflectați asupra cauzelor diferențelor. iii. Alegeți mai multe persoane din propria organizație de la niveluri ierarhice diferite, ale căror venituri lunare le puteți estima, și încercați să le plasați la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
estima, și încercați să le plasați la nivelurile corespunzătoare în tabel. Cât de relevantă pare să fie estimarea în cazul fiecăreia dintre ele? Nr crt. Nivelul în ierarhia lui Maslow Utilitatea; ce presupun Exemplificarea lor sub forma unor bunuri-servicii concrete Costuri estimative * Nivel estimativ lunar al veniturilor cumulate care ar face posibil accesul la fiecare treaptă (în România) Pe care dintre aceste cheltuieli le efectuați și cât vă costă/lunar? 18 Nevoie de autoactualizare Îndeplinirea unor visuri personale, unor idealuri, hobbyuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
și alte elemente „de status”: laptop, telefon etc. Rate lunare: 300 euro 1000 - 1650 euro 13 Cursuri/diplome postuniversitare: MBA, doctorat etc. 100 - 500 euro 700 - 1350 euro 12 Nevoi de afiliere/ apartenență Cheltuieli pentru a forma și întreține relații Costuri pentru a ieși în oraș cu prieteni, colegi etc. 50 - 100 euro 600 - 850 euro 11 Cadouri pentru: zile de naștere, nunți, botezuri etc. Medie lunară 50 - 100 euro 550 - 750 euro 10 Combinație: nevoi de securitate și de status
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
televizor etc. Frigider Rate lunare cumulate de aproximativ 50 euro 350 - 500 euro 7 Aragaz 6 Televizor 5 Mobilier minimal 4 Locuință Rata + întreținere Aproximativ 300 euro 450 euro 3 Chirie + întreținere Approximativ 150 euro 300 euro 2 Îmbrăcăminte/ încălțăminte Costuri lunare pentru a menține o garderobă minimală pentru toate anotimpurile Aproximativ 50 euro 150 euro 1 Hrana Alimente și prepararea lor (pentru o lună) Aproximativ 100 euro 100 euro * Costurile nu sunt rezultatul unor studii, ci estimări de lucru ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]