3,019 matches
-
ceferistul, trecea drept cel mai cu experiență în domeniu. În calitate de "naș", cele prinse fără bilet... înțelegeți, nu? Toți ascultau ce povestea Doru despre orgiile din compartimentul lor special. Acum însă au rămas cu gurile căscate, fără replică, la propunerea bătrînului crai! Eu zic să aducem una aici... o plătim toți... De plătit sigur că doreau să plătească toți, dar pe urmă?! După multe încercări ratate, în final au găsit o fătucă din localitate, dispusă să primească banii. Cîte un milion de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
veliții, vistierii, socotind și socotind Multele comori și scule, și de aur și de argint, Ajungeau cu pleoape grele și cu bărbile albind, Însă lunga socotire niciodată isprăvind... Dar averea cea mai mare,fala și nădejdea sa, Cea cu care craiul încă cel mai tare se mândrea, Îi erau, fără-ndoială, chiar cei zece fii ai săi, Zâne, cele șapte fete, feți frumoși, cei trei flăcăi... Și-n această dulce tihnă, viața lui curgea ușor, Ca o undă cristalină dintr-un
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
ce a vestit Sfânta Naștere, îi blagoslovesc pe urători cu bani, bomboane, mere sau alte daruri care le fac plăcere copiilor și pe care le adună în trăistile de după umăr. Copiii cântă melodiile îndeobște cunoscute «Steaua sus răsare» sau «Trei crai de la răsărit». Dar spre deosebire de copiii din alte zone ale țării, ei mai au în repertoriu cântecul religios, bisericesc : Nașterea ta Christoase, Dumnezeul nostru, Răsărit-a lumii Lumina cunoștinței. Că-ntru dânsa cei ce slujeau stelelor De la Stea s-au învățat să
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
d’ochi-s negri Ea ședea și chindiseară, hei ler, flori de măr Tot gulere voinicești Și prapore-mpărătești, hei ler, flori de măr Și scandile mari, domnești Pe-acolea cine-și trecea, hai ler, flori de măr Trece marele ei crai Și din grai așa grăia, hei ler, flori de măr Dar (Lină) d’ochii-s negri, Fă-mi și mie d-un guler, hei ler, flori de măr D-un guler și d-un propor Că eu ție că ți-
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
În înscrisurile feciorilor din Oprea găsim încă alte multe colinde, adevărate bijuterii ale creației populare locale, din care ne mulțumim să amintim numai căteva titluri : «Ajunul», «Sara-i mare», «Boerii s-o adormitu», »Scoală, scoală tu domn bun», «Maria lui Crai», «Nu te fată, spăimântară», «Pe seninul ceriului», «A Frâncului» 4. Șezătoarea fetelor în seara Anului Nou. In seara cumpenei dintre ani, fetele satului se adunau la o gazdă din timp tomnită, unde printre multe altele, ajutate de femei mai în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
viața propriu-zisă trăită jumătate în realitatea ipoteșteană, jumătate în vis cât și din opera însăși; Sărutarea mă umpluse de geniu și de putere creatoare 164. Mai târziu, amintirea episodului erotic dobândește forța regenatoare a vârstei nevinovate: Hai și noi la craiul, dragă/ Și să fim din nou copii,/ Ca norocul și iubirea/ Să ne pară jucării 165. Dimensiunea indubitabil ludică a iubirii ipoteștene apare și mai pregnant într-un alt context: Amândoi mergem în codru,/ Amândoi culegem fragi/ Ș-amândoi ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ei corp ea tot nu-i udă187. Poetul îi povestea iubitei câte-n lună și-n stele, însă basmele pe care i le-nșiruia erau adânc tâlcuite, așa încât copilul cel șiret cu ochii îi spunea cum a umblat feciorul de crai nouă ani după copila pe care-o iubea ca s-o întâlnească: Cum o strângea în braț/ Și-n ochii-i se uita/ Știai că-n pilda ta/ Eu astea le spuneam 188. Toate aceste tâlcuri marcau în fapt ieșirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ed. cit., p. 231. 164 Idem, Opere VII, ed. cit., p.138. 165 Idem, Opere I, ed. cit., p.100. În limbaj naiv-prozaic: ce bine era când eram copiii nevinovați ai Ipoteștilor și când trăiam în poveste cu împărații și craii din imaginația noastră, petrecuți de noroc (apanajul omului obișnuit) și de jocurile copilărești; iată un exemplu de reconstituire naivă a biografiei, în sensul semnalat de Amado Alonso. 166 Idem, Opere II, ed. cit., p. 6. 167 Ibidem, p. 7. 168
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de filă: Pentru acest pământ al Țării Moldovei eu așa am aflat că au locuit pe aceste locuri dații, și au trăit 500 de ani, până i-au bătut și i-au răsipit Traian, împăratul Râmului, și biruind pre Decebal, craiul Daților, au adus râmleni și, după ce i-au așezat pe aceste locuri, au purces biruitori..." În fiecare veche însemnare așternută lângă litera tipărită a bucoavnelor poate fi aflat miezul unei alte cărți. Fiindcă puține-s cele scrise și nesfârșit numărul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
averea, decât pentru ei. Eu vă trimit o fotografie cu frumosul meu soțior care a împlinit 13 ani de la deces, cântece de colind ce se cântau pe timpul copilăriei mele, și din toată inima și dragostea mea, ne scrie Adriana. Trei crai Trei crai de la răsărit Cu stea-au călătorit Și au mers cum li s-a spus Ca să-l vadă pe Isus. Pe Iisus ei l-au găsit Într-un grajd bine-încălzit Maica îi cânta și-l legăna Că nici scutece
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
pentru ei. Eu vă trimit o fotografie cu frumosul meu soțior care a împlinit 13 ani de la deces, cântece de colind ce se cântau pe timpul copilăriei mele, și din toată inima și dragostea mea, ne scrie Adriana. Trei crai Trei crai de la răsărit Cu stea-au călătorit Și au mers cum li s-a spus Ca să-l vadă pe Isus. Pe Iisus ei l-au găsit Într-un grajd bine-încălzit Maica îi cânta și-l legăna Că nici scutece n-avea
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de la răsărit Cu stea-au călătorit Și au mers cum li s-a spus Ca să-l vadă pe Isus. Pe Iisus ei l-au găsit Într-un grajd bine-încălzit Maica îi cânta și-l legăna Că nici scutece n-avea. Craii i s-au închinat Și pe alt drum au plecat Cu maica și cu Iisus Lui Irod nimic n-au spus. Pe sub sălcii se-ascundeau Să nu-i vadă nimeni Pe maica o apărau Pe Iisus îl mângâiau. Eu pentru
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Și mai era ceva, despre care se comenta pe la colțuri, de către unii. La cursuri era serios, solemn, distant, mereu același. În afara amfiteatrului se înfățișa însă altfel. Râdea, glumea, spunea bancuri, se vorbea chiar că fusese până nu demult un ditamai crai. Acum, însă, de numai câțiva ani, se potolise. Își găsise ac de cojoc. I se închiseseră toate cărările. Se căsătorise cu o fostă studentă. Găsise după ce pândise și ochise mulți ani o partidă specială. Fata era din oraș. Avea casă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
alb și privită dintr-o parte... Doamne! În câte feluri se poate prezenta realitatea istorică! COLEGA DE BIROU, ELVIRA -1 Zilele trecute, dorind să verific și să completez niște informații, privind istoria învățământului superior la Suceava, am răsfoit colecția ziarului "Crai nou", singurul cotidian sucevean scris de profesioniști, în care am avut și continui să am încredere. Și fără să vreau, am dat peste un anunț al catedrei noastre de istorie, din 1980... Am rămas dintr-o dată pe gânduri, nemișcat, tăcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și defectele sale!" Dar un astfel de sfat nu mai era valabil când noul coleg venea singur, adică impus de sus, ni-l dă... Dumnezeu. A doua zi, la orele 12, la camera 10, unde ne aflam noi "cei trei crai de la istorie", au poposit, pentru ședința anunțată, rectorul împreună cu noua colegă. Era o femeiușcă de vreo 45-48 de ani, de statură mijlocie, energică, vioaie, țanțoșă, plină de sine, îmbrăcată într-un costum bleumarin, de tergal, avea un coc înalt, bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
făceau naveta săptămânal cu un microbuz al Institutului. Un nucleu de cadre tinere, absolvenți proaspăt scoși de pe băncile facultăților, din centrele vechi, cu tradiție, cu precădere de la Iași, exista deja; în acest grup modest, ne încadram și noi, "cei trei crai de la istorie", grup care se forma, se dezvolta și se completa an de an. Un grup mult mai numeros îl constituia colectivul de la Științe sociale Filozofie, Socialism științific, Doctrine politice contemporane, Economie politică, Istoria mișcării muncitorești socialiste și comuniste etc.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
se vârî în Polonia, a hrăni în ea tulburări necontenite și a-i câștiga cu bani pe cei mai puternici ai ei, a avea înrâuriri la Dietele lor și a le cumpăra, spre a putea lucra și el la alegerile crailor; a-și face partizani în Polonia și a-i proteja, a vârî oști rusești în Polonia și a le ține vremelnicește până la prilejul de-a rămâne acolo pentru totdeauna. Dacă puterile megieșe s-ar împotrivi, atunci să le împace vremelnicește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
un luptător și un bărbat adevărat. Parcă-i ceva mai gras decât l-am pomenit cândva, iar privirea lui ostenită și Încercănată n-o să mă recunoască În veci. Pletele linse Încă-l arată un artist la viața lui pe acest crai de tobă, cu gușa și obrajii plini de urmele degetelor soioase ale poporului. Păi cum naiba? Și el este ce a fost, și mult mai mult decât atât. N-ar avea la ce să se căiască fiindcă n-a mers
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ți va mai ieși Lupul înainte, Ca să te spăimânte. Să nu te spăimânți, Frate bun să-l prinzi, Că lupul mai știe Seama codrilor Și-a potecilor. Și el te va scoate La drumul de plai, La-un fecior de crai, Să te ducă-n rai, C-acolo-i de trai; În dealul cu jocul, C-acolo ți-e locul; ’ N câmpul cu bujorul, C-acolo ți-e dorul. Și-acolo la vale, Este-o casă mare, Cu ferești la soare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Articolul 1 Se declară desființate satele Bălana, Cincis, Cerna, Moară Ungurului, din comuna Teliuc, sătul Baia Craiului din comuna Toplița, incluse în teritoriul administrativ al orașului Hunedoara, regiunea Hunedoara și satul Ezeru din comuna Cacomeanca, raionul Călărași, regiunea București. Articolul 2 Așezarea denumită "Iuba" se declară sat și va purta denumirea "Cincis-Cerna". Satul Cincis-Cerna intra în componență
DECRET nr. 177 din 14 aprilie 1964 pentru modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 , privind îmbunătăţirea împărţirii administrative a teritoriului Republicii Populare Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125417_a_126746]
-
1.700 14.043 341 14.384 Conservarea marilor răpitoare Direcția silvica Brașov 2. Brașov 29 Moeciu 26 4.200 2.022 2.521 520 9.289 536 9.825 Conservarea marilor răpitoare A.J.V.P.S. Brașov 3. Brașov 30 Piatră Craiului 38 3.470 2.565 604 820 7.497 510 8.007 Conservarea marilor răpitoare A.J.V.P.S. Brașov 4. Brăila 1 Valciu 3.999 4.267 47 0 0 7.613 9 7.622 Loc de refugiu pe timp de
ORDIN nr. 949 din 19 octombrie 1999 privind aprobarea fondurilor de vânătoare ce urmează să fie atribuite unităţilor de învăţământ şi cercetare ştiinţifică în domeniul cinegetic, precum şi a celor care sunt constituite ca rezervaţii de genofond. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126060_a_127389]
-
a primit numele de la localitatea unde a fost identificat și descris, Al Baux (Provence) din sudul Franței. De aici a derivat numele mineralului ”bauxite” sau bauxită! - Cele mai mari zăcăminte de bauxită din țara noastră sunt situate În Munții Pădurea Craiului (Apuseni) și Munții Șureanu/Sebeș. Cea mai mare carieră de exploatare a bauxitei din România se află la Dobrești, Județul Bihor, minereul fiind utilizat În Combinatul Metalurgic de Alumină de la Oradea, În metalurgia feroasă la Câmpia Turzii sau În industria cimentului
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și electricitate. - Peștera cu Bauxită din Valea Izvorului (sau Peștera cu Piloni) este situată În versantul drept al văii amintite, la circa 50 m amonte de confluența sa cu valea Pârâului Iada, lângă satul Remeți, Județul Bihor, În Munții Pădurea Craiului. Golul subteran ... reprezintă, În prezent, o cavitate antropogenă din care s-a extras minereul primar din care, În secundar, se extrage aluminiu (bauxită). Ea este formată dintr-o sală alungită (32x20 m), În care se poate pătrunde prin patru spații
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
luptele Împotriva marelui Imperiu Otoman. ”Răzvan era născut În Moldova, dintr-un tată țigan și o mumă moldoveancă. El servise de tânăr În armata polonă, unde, pentru vitejia sa neobișnuită a fost promovat din soldat În conducător de oști de craiul Ștefan Bathory. Întors În Moldova, devine agă sub Aron Vodă și, apoi, i se Încredințează comanda gărzii domnești. Din această ultimă funcție Îl detronează pe domnitorul Aron Vodă, se urcă pe tronul Moldovei și ajunge să bată monedă cu efigia
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
prin mularea lor pe obiect (un obiect constrângătoră, oferă imaginea aceleiași pendulări rodnice între diversele moduri de înțelegere repudiate teoretic.” 1 Și Grigurcu exemplifică (prin citate copioaseă: Vladimir Streinu ne previne asupra pericolului interpretărilor critice psihologizante. Or, comentând Remember și Craii de Curtea Veche de Mateiu I. Caragiale, trasează prozatorului „un portret adânc făcut din incizii psihologice”; promotorul criticii estetice introduce în comentariu criteriul istoric (scriind despre Constant Tonegaruă. În al doilea rând, Grigurcu năzuiește spre identificarea nucleului individualizant al criticii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]