3,573 matches
-
și conducător: Petre Gh. Meițoiu; redactor: Vasile Ol. Stere. Subtitlul „Ziar independent în slujba muncii și umanitarismului” și sloganul de deschidere „Umanitatea înseamnă descătușare” indică fără dubiu intenția redacției de a se racorda la problemele clasei muncitoare. De altfel, articolul-program Crezul nostru, semnat de P.Gh. Meițoiu, este o autodefinire declarată în această direcție: „Deci cine suntem și ce vrem? Noi suntem niște muncitori [...]. Doctrina de care suntem însuflețiți este umanitarismul și pe temeiul acestui crez n-avem nimic de ascuns. Pacea
UMANITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290335_a_291664]
-
problemele clasei muncitoare. De altfel, articolul-program Crezul nostru, semnat de P.Gh. Meițoiu, este o autodefinire declarată în această direcție: „Deci cine suntem și ce vrem? Noi suntem niște muncitori [...]. Doctrina de care suntem însuflețiți este umanitarismul și pe temeiul acestui crez n-avem nimic de ascuns. Pacea este cultul nostru, justiția și adevărul fac parte din principiile fundamentale ale credinței noastre și lupta este viața noastră”. Și mai apăsat apare opțiunea sub condeiul lui Bogdan Amaru, el însuși tip de intelectual
UMANITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290335_a_291664]
-
și considerată „un larg suflu de vijelie prin pulberea de lumi vechi, de strigăte de durere, de revoltă, de milă, covârșite de alte strigăte ale omului revenit la conștiința menirii sale superioare”. S-ar zice că e vorba de un crez creștin, misionar, dar U. stă în mod evident sub influența ideilor pacifiste susținute de grupul francez Clarté, întemeiat de scriitorul Henri Barbusse după primul război mondial, pe care le comunică până și în cronicile de prezentare a revistelor aflate ideologic
UMANITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
simte/ Când vindecare vor afla/Acei atinși de mine”. „Moralnic lucrător”, el opune imaginii decăderii statului prin ipocrizia și viclenia „guvernurilor” de „demagoghi” organizarea perfectă existentă în natură, la albine, la castori. În ciuda pasajelor aride, textul are intensitate atât prin crezul iluminist, de negare a tiraniei și de aspirații melioriste, cât mai ales prin viziunea participării omului la eternitatea spiritului. Tonul liturgic, versul gnomic imprimă versurilor solemnitate. Un capitol important îl reprezintă și poezia cetățenească. În Sfătuire și rugăciune V. deplânge
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
în decembrie 1931 cu o anchetă ce pune în discuție unilateralitatea deschiderii culturii române (Suntem sau nu o colonie a culturii franceze?), anchetă urmată de altele, privitoare la „misiunea și realizările generației tinere” (de Crăciun 1932 și în 1937), la crezul personalităților (În ce cred, 1933) ori la „cetatea universitară”. Acestora li se adaugă nenumărate „semnalizări”, texte precum Simbolizarea omului modern, Estetizare și experimentalism, Explicațiile timpului nostru (despre mișcările tineretului francez) sau Franța de azi (dări de seamă asupra congreselor internaționale
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
panorame și dicționare ale literaturii franceze din secolul al XX-lea, precum cele semnate de Pierre de Boisdeffre, Gaëtan Picon, André Bournin și (din nou) Jean Rousselot, numele lui V. nu figurează. După invadarea Franței de Germania nazistă, V., îmbrățișând crezul comunist, a luptat în mișcarea de rezistență. În ianuarie 1946 a vizitat pentru ultima dată România, fiind primit cu frenezie de prieteni. La scurt timp după înapoierea în Franța, spre consternarea celor ce îi prețuiau scrisul, și-a pus capăt
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
Ilie Borziac a avut o viață consacrată muncii, cercetării științifice, evaluării și evidențierii tuturor aspectelor cu privire la comunitățile umane dintr-o largă arie geografică europeană, creațiile lor materiale și spirituale. Și-a îndeplinit cu credință, cu dăruire, cu pasiune, cu sacrificiu, crezul său, idealurile sale științifice. În aceeași măsură, Ilia Borziac a avut parte de satisfacțiile binemeritate ale muncii sale, mai ales morale, de recunoaștere unanimă a calităților sale profesionale. Nu același lucru se poate spune despre omul Ilie Borziac ; așa cum remarca
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
Pagini literare”, „România eroică”, „Transilvania”, „Tribuna Sibiului”, „Universul literar”. Biografiei puțin spectaculoase a lui S. îi corespund coordonate la fel de obișnuite pentru activitatea sa literară. În noiembrie 1935-octombrie 1936 scoate la Mediaș, împreună cu poetul Gheorghe Munteanu, revista ,,Darul”. Editorialul îi exprimă crezul cu privire la sentimentul național, cantonat cam desuet într-un ,,pașoptism” declarativ. Publicistul creionează portretul scriitorului ,,din provincie”, dezavantajat de poziția geografică și de inaccesibilitatea la viața culturală bucureșteană. Transplantat destul de timpuriu în Transilvania, S. rămâne veșnicul nostalgic al Bucovinei natale, imaginea
SUCEVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
o cale proprie necapitalistă bazată pe „proprietatea de muncă” țărănească de tip familial care nu utilizează forța de muncă salariată și căreia îi corespunde o psihologie și o concepție specifice despre profit, salariu, rentă (1936). O formulare sintetică sugestivă a crezului sociologic poporanist întâlnim și la unul dintre discipolii lui Stere, M. Ralea (1896-1964). Acesta susținea că țăranul este, pentru geografia românească, expresia „legilor necesare ale determinismului social”. „Suntem o țară în majoritate de țărani și istoria ne arată că toate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prescripțiile „curriculare” referitoare la Simbol și inițiere: Symbolum quoque eis diligenter insinuantem intelligant quid credere, quid sperare debeant, infantibusque illud vel eis qui eos in baptismate suspicere veluerint, tradant, post haec legitimas professiones profiteri solerter instruant („Le prezintă cu grijă Crezul, ca să înțeleagă ce trebuie să creadă, ce trebuie să spere, și le transmit această rugăciune pentru copiii celor care vor fi vrut să-și asume botezul, după care îi învață să rostească, așa cum se obișnuiește, profesiunea de credință”). Cf. și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
numim „conștiința științifică specifică”, orientarea esențialmente pedagogică, în sensul modern al expresiei. De fapt, și acestea există, dar sunt „topite” într-un ansamblu doctrinar și pragmatic ce integrează intențiile curriculare în modul cel mai coerent cu putință. Este vorba de crezul sectei, cu nimic inferior crezului pedagogic formulat de Dewey în secolul XX38. Din păcate, nu știm dacă Pitagora însuși este autorul acestui text uimitor, căci regula pitagoreică a anonimatului interzicea divulgarea paternității. Nici chiar titlul acestei capodopere pedagogice nu este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
esențialmente pedagogică, în sensul modern al expresiei. De fapt, și acestea există, dar sunt „topite” într-un ansamblu doctrinar și pragmatic ce integrează intențiile curriculare în modul cel mai coerent cu putință. Este vorba de crezul sectei, cu nimic inferior crezului pedagogic formulat de Dewey în secolul XX38. Din păcate, nu știm dacă Pitagora însuși este autorul acestui text uimitor, căci regula pitagoreică a anonimatului interzicea divulgarea paternității. Nici chiar titlul acestei capodopere pedagogice nu este sigur 39. Dar Hieros Logos
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că, dacă domeniul curriculumului va evolua spre o atitudine poststructuralistă, atunci practicienii vor trebui să abandoneze speranța în certitudine și să înceteze să-și mai fixeze ca scop stabilitatea. Cherryholmes crede că o asemenea evoluție se produce sub ochii noștri. Crezul său este următorul: Posibilitatea unei astfel de înțelegeri poststructurale (poststructural understanding) aduce cu sine promisiunea creșterii libertății ș...ț și o mai mare putere de a ne crea societăți și școli mai bune163. Pare o viziune utopică susținută de o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un imn dedicat suferinței, jertfei, visului și minunii, smereniei omului care tentează atingerea „Celui ce-n totul este,/ Și-n totul pretutindeni se ascunde”. Poezia religioasă - adunată îndeosebi în volumul Prinos de lumină și har (1995), supraintitulat În duhul adevărului. Crez și mărturii și care cuprinde multe teme biblice ritmate uneori în vers și imagini populare (Cina cea de Taină, Învierea Domnului, Drumul spre Emaus, Sfânta Treime etc.) - îl apropie de Nichifor Crainic, V. Voiculescu, Radu Gyr, neavând îndoiala sau tăgada
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
Musset (S-apropie sfârșitul) semnată de Teodor Scarlat, epigrame, cugetări și anecdote. Face notă aparte Ion Simionescu, prezent în sumar cu articolul de etnografie În casa unui dac. Abia după restructurarea din vara anului 1931 V. devine exclusivistă, exprimându-și crezul modernist în materiale speciale și în articole de direcție. Schimbarea orientării este marcată și printr-o schimbare de format, similar la numărul 13/1931 cu al „Biletelor de papagal”. Tot în acest număr apare articolul-program Antiarhaism, scris de Teodor Scarlat
VRAJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290649_a_291978]
-
pietre, dar apelând la spargeri informatice, la viruși ș.a. Mai periculoși sunt cei strecurați în unitate pe principiul calului troian. Zicala „Doamne, spune-mi dușmanul care mi-e prieten, căci pe celălalt îl știu eu” trebuie să devină un adevărat crez pentru conducerea unităților. 4. Utilizatorii pot să contribuie substanțial la pierderile informatizate, îndeosebi prestând activități nestandardizate și neautorizate. Pe primul loc se află jocurile pe calculator, care, pe lângă faptul că înseamnă folosirea resurselor firmei în scop personal și irosirea timpului
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
a mai apărut, iar volumul Ceasul minunilor, ce ar fi reunit ultimele poeme din timpul războiului, a rămas tot în stadiul de manuscris. O activitate mai bogată a desfășurat P. în spațiul eseisticii literar-filosofice, prin intermediul căreia încearcă să-și contureze crezul existențialist. De fapt, independent de Nae Ionescu - ale cărui cursuri nu le-a audiat - și în bună măsură pe un drum paralel cu D.D. Roșca, el se definește drept cel mai fervent susținător, la noi, al existențialismului. Fascinat încă din
POPA-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288910_a_290239]
-
puterea voinței, dăruirea pasională - tensiune prin care se deschide calea comuniunii cu divinitatea, dialogul omului cu Dumnezeu. Filosoful putea să conchidă astfel că existențialismul ar fi mai degrabă o filosofie a mântuirii decât una a disperării. În consens cu acest crez, P. îmbrățișează fenomenul literar-artistic și filosofic, încercând să schițeze în limitele filosofiei culturii fie profilul „conducătorului” (Inteligența socială și psihologia conducătorului, 1935), fie matricele stilistice specifice popoarelor lumii: stilul românesc, ortodox, indic, european, american, eladic, romanic, francez, spaniol, italian, germanic
POPA-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288910_a_290239]
-
eliminarea trivialităților și a stridențelor, metamorfoza miraculoasă a tot ceea ce rănește ochiul și sensibilitatea în caste imagini rezultate din filtrarea stilistică, dar, în ultimă instanță, și o manifestare a unei etici a scrisului artistic ce conotează, ca pe un adevărat crez superior, în ordine morală, și nu numai estetică, eleganța literară a textelor. MARIAN PAPAHAGI SCRIERI: Umbria, Cluj, 1971; Focul și sărbătoarea, Cluj-Napoca, 1975; Câmpiile magnetice, București, 1976; Curtea Medicilor, București, 1979; Suburbiile cerului, București, 1982; O milă sălbatică, postfață Mircea
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
pare a fi - dincolo de datele sensibilității feminine - crearea unei viziuni poetice unitare”, cum remarcă Mircea Ivănescu într-un text de prezentare. Acțiunea romanului Riposta (1989), proiectată pe fondul unor trăiri sufletești dramatice, creează cadrul propice investigației psihologice, marcând astfel un crez uman și social. Este o carte despre război și împotriva războaielor, cât și un elogiu adus medicilor de front în timpul ultimei conflagrații. Dialogurile și reflecțiile pe care le polarizează ilustrează dura realitate a epocii, iar claritatea, ordinea, logica și elocvența
PREDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289001_a_290330]
-
ofițer alb, Kriucikov, amant al mamei sale. Mușcător sunt încondeiate și alte personalități, în special Mihai Beniuc. În schimb, un comunist luptător în Spania, Valter Roman, e portretizat admirativ. În totalitate, scrierea exprimă o abjurare categorică, în termeni duri, a crezului politic nutrit de autor în tinerețe. Adoratul, altădată, comunism este acum, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, definit drept „încercarea de expansiune rusească planetară drapată în pânză roșie”, un „sistem artificial, avorton al istoriei, însoțit și de un
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
lupta, care se succedă număr de număr, adresate către „frații români” „din toate clasele”, reflectă ceva din febrilitatea acelor zile. Sinceritatea sentimentelor compensează, în parte, emfaza tonului și indecizia stilistica, dar nu poate ascunde o oarecare dezorientare, manifestată în exprimarea crezurilor politice. Se reține, totuși, apelul la unitate națională adresat românilor din Moldova. Puțină literatura apărută în coloanele P.r. nu este la nivelul publicisticii politice. Versurile poeților C. D. Aricescu, G. Crețeanu și Al. Pelimon rămân doar exerciții ocazionale, care
PRUNCUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289056_a_290385]
-
suflet romantic, fascinat de himere, întotdeauna înfrânt în contactul cu realitatea, care îi spulberă orice iluzie. Ar putea să pară curioasă o afirmație a criticului care - admirator al lui Émile Zola - își mărturisește „fanatizmul” pentru „naturalizm” și pentru „adevăr”. Însă crezul lui literar este tocmai acesta. Într-o cronică amplă consacrată nuvelelor lui B. Delavrancea, Sphinx - în care C. Dobrogeanu-Gherea întrezărea un critic de valoare - formulează condiția operei de artă: adevăr, coerență lăuntrică, sinceritate în analiza simțămintelor, exactitate în descrierea ambianței
RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289083_a_290412]
-
unui comitet”. În articolul-program, Rostul nostru, Iorgu G. Toma-Corduneanu precizează că revista are menirea să sensibilizeze opinia publică în problema Bucovinei, aflată sub ocupația Imperiului Austro-Ungar. După cum se specifică în editorialul A cui e vina? (9/1916), materialele editate urmează „crezul național al refugiaților bucovineni grupați în jurul acestei publicații”, pornindu-se de la ideea că „Bucovina e și astăzi insuficient cunoscută românilor din țara liberă”. În afara materialelor bogate cu caracter politic, istoric, etnografic și social (semnate în mare parte de I.E. Torouțiu
REVISTA BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289184_a_290513]
-
Iordache Răducu. Director: Iordache Răducu, prim-redactor: Silviu Lazăr. Începând cu numărul 7/1938, se menționează ca director Iordache Răducu, iar colaboratori, N. Crevedia, Virgil Carianopol, I.O. Suceveanu, Ovid Caledoniu, Ion Calboreanu, Mihail Straje. În Predoslovie, articolul-program, sunt afirmate crezul și țelul publicației: „Vom sluji Frumosului cu neclintita convingere că cele ale Trecutului și Tradiției românești nu pot fi date la o parte ca lucruri răposate și fără preț”. M. l. are rubrici diverse: „Cronica literară” (semnează Iordache Răducu, Jul
MUGURI LITERARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288269_a_289598]