4,747 matches
-
și mulți responsabili politici, care supralicitează faptele. Astfel, după cazul din 1997, parlamentul a scăzut imediat vârsta responsabilității penale de la 16 la 14 ani. Vorbind despre un alt caz, un ministru japonez, Yoshitada Konoike, a declarat public că părinții tânărului criminal ar trebui "târâți prin oraș și decapitați". Un articol scris de corespondenții japonezi ai ziarului Washington Post pe 9 august 2004 ne permite să ne facem o idee despre cum a fost tratată mediatic asasinarea lui Satomi Mitarai. Articolul începe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
favelas, mai ales în Rio de Janeiro, care pentru străin e ca o concentrare a atracțiilor și pericolelor din Brazilia, chiar dacă, așa cum subliniază Marin (Marin, 2000, p. 522), "nu se poate reduce extrema complexitate a crizei carioca numai la violența criminală. Trebuie să privim tragedia de la Rio prin prisma impasurilor modelului brazilian [...]. Pe termen lung, aici s-a sedimentat o excluziune socială pe care alegerile economice au accentuat-o". Am face o greșeală, întâlnită destul de frecvent, considerând Brazilia o țară săracă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
înseamnă mai ales să ignorăm o parte a fenomenului. Desigur, delincvența cu violență trebuie clar studiată ca atare în mediul școlar și multe violențe sunt într-adevăr pasibile de penalizare. Crima nu reprezintă întreaga violență sau nu orice violență este criminală. Ca să luăm niște exemple extreme, ne putem gândi la războaie, chiar dacă le detestăm, la pedeapsa cu moartea în țările care o autorizează, deși este cu totul demnă de ură. Ca să luăm un exemplu și mai trivial, ce să credem despre
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
crescut asupra sentimentului de insecuritate (important pentru opinia publică, dar și pentru poziția profesorului în clasă și în școală). Delictele legate de statutul de tineri sunt considerate comportamente ce anunță delincvența și capătă sens deplin în cazul tranziției spre acte criminale prin comportamente în afara normei adoptate la școală". Precizarea adusă aici înglobează atâtea fapte încât o putem ușor critica drept criminalizarea unor comportamente de împotrivire uneori obișnuite. Eventual, putem să-i preferăm nomenclatura tulburărilor de comportament, așa cum o propune Asociația Americană
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și se contestă. Aceste puncte de vedere formează un câmp științific bogat în care pot să apară, să-și replice și să se critice, dar din ce în ce mai puțin să se ignore abordări și definiții diferite: comportamente antisociale, tulburări de comportament, violență criminală, peridelicte, microviolențe, perspectiva victimei sau a agresorilor. Pentru un fenomen complex, puncte de vedere multiple. Puterea definiției: câmp semantic, câmp de putere Printre aceste puncte de vedere se află cel al victimei și, de asemenea, cel al agresorilor. E vorba
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
acum de o reflecție asupra cauzelor violenței, care va face obiectul capitolului următor. Capitolul IV Înțelegerea violenței Câte nu se spun despre cauzele violenței? Televiziunea, părinții, femeile singure, mai '68, laxismul politic sau ultraliberalismul, jocurile video, cromozomii răsuciți, supranumerici sau criminali sunt, pe rând acuzați. Ce slăbiciune a gândirii! La un fenomen complex, cauzalitate complexă. Jos cu simplismele! Profețiile despre cauzele violenței în școală sunt fără de număr. Uneori redusă la o cauză unică, aceasta poate fi văzută și ca o problemă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
împotriva naturii, doar furunculii roșii care arată că viața este plină de viață. (o unge pe Mariedl cu untură între picioare) Untura o să cânte sângelui tău un cântec de leagăn. Sângele va trebui să asculte de unsoare în toate cazurile criminale. Las' că o să vezi tu, Mariedl. MARIEDL: Sângele meu nu are nici un fel de permisiune mai de seamă ca să fie neascultător, mamă. Sângele meu obișnuit s-a bucurat ore întregi de untură, și acum a dus totul la bun sfârșit
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
viață se trage. Și ici și colo locu-i bun, sănătos pe însănătoșire. (o unge pe Mariedl cu grăsime de animal între picioare) Grăsimea o să-i cânte sângelui tău un cântec de leagăn. Sângele tău o să asculte ca în toate cazurile criminale de grăsime, las' că vezi tu Mariedl. MARIEDL: Da' sângele meu n-ar voie de sus să nu fie neascultător, mamă. Sângele meu ordinar s-a bucurat ore-ntregi de grăsimea ta de animal, și acum s-a împlinit. FRATELE
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mod de viață care contrazic fundamental credințele și stilul de viață al culturii dominante din ansamblului societății. Membrii unei contraculturi resping unele sau toate valorile și instituțiile societății și pot sau nu pot să se angajeze în comportament deviant sau criminal. Membrii bandelor din cartierele mărginașe ale marilor orașe sunt un bun exemplu în acest sens. 4.4.5. Perspectiva conflictualistă și cultura Reamintim din cele discutate la o tema anterioară că, pentru teoria conflictului, structura socială a unei societăți este
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
1920 și 1930. Teoria asocierii diferențiale. Această teorie pleacă de la explicațiile teoriei subculturii care consideră că oamenii nu au comportament deviant deoarece ei sunt personalități antisociale sau nesocializate; aceștia sunt devianți deoarece învață și se conformează așteptărilor subculturilor deviante sau criminale în loc de cele ale normelor și valorilor dominante în societate. Teoria explică devianța prin subcultură, care la rândul ei, se referă direct la noțiunea de asociere diferențială dezvoltată de Edwin Sutherland. Central în această noțiune este presupunerea că devianța, la fel
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
perpetua comportamentul deviant prin asociere diferențială, dar se pune întrebarea: Cum s-a dezvoltat mai întâi acea subcultură? În acest sens, putem să luăm în considerare cazul săracilor. Un corp impresionant de cercetări făcute în sociologia occidentală sugerează că subculturile criminale printre nevoiași, dacă ele există cât decât, sunt un răspuns la condițiile sociale cum ar fi șomajul, sărăcia și inegalitatea. Astfel, ultima cauză a comportamentului deviant se găsește în aceste condiții. Teoria prețuirii de sine. Această teorie sugerează că oamenii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
termenul de delincvență juvenilă care desemnează crime comise de cei cu vârste cuprinse între 10 și 17 ani, deși termenul de delincvență este adesea folosit să descrie orice comportament antisocial făcut de oamenii tineri chiar dacă acesta nu este de natură criminală. Crima și criminalitatea sunt termeni largi care, în funcție de făptași și de modul de comitere, includ un număr de categorii. Crime de stradă care se referă la atacul împotriva oamenilor (tâlhăria, răpirea, violul, uciderea) și atacul asupra proprietății (furtul, spargerea etc.
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sau farmaceutice, insuficienta protecție a muncii, evaziunea fiscală, poluarea mediului etc. Crimă organizată care desemnează un sistem al crimei în care un grup de indivizi creează și susține o organizație corporatistă, fiecare din membrii ei având responsabilități și obligații. Organizațiile criminale de acest fel încearcă să câștige controlul asupra anumitor tipuri de acțiuni criminale comercializarea ilegală a drogurilor, spre exemplu din care pot obține mari profituri. Aceste organizații folosesc adesea fondurile câștigate să acapareze afaceri legale și pentru aceasta ele în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care desemnează un sistem al crimei în care un grup de indivizi creează și susține o organizație corporatistă, fiecare din membrii ei având responsabilități și obligații. Organizațiile criminale de acest fel încearcă să câștige controlul asupra anumitor tipuri de acțiuni criminale comercializarea ilegală a drogurilor, spre exemplu din care pot obține mari profituri. Aceste organizații folosesc adesea fondurile câștigate să acapareze afaceri legale și pentru aceasta ele în mod obișnuit angajează forța și violența ca să realizeze controlul intern și extern al
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
dezvăluie ulterior întâmplări nefericite (cum ar fi moartea unei persoane dragi - IV. 6 sau un pericol iminent - IX. 7 - soțul visează că soția ar fi fost sfâșiată de lupi și o avertizează să nu părăsească casa, sau chiar revelează fapte criminale ce altfel nu ar putea fi cunoscute - IV. 5), au 514 Jakob Burckhardt, Cultura Renașterii în Italia, traducere de N. Balotă și Gh. Ciorogaru, prefață, tabele cronologice, note și indici de Nicolae Balotă, Editura pentru Literatură, București, 1969, p. 249
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dezvăluie ulterior întâmplări nefericite (cum ar fi moartea unei persoane dragi - IV. 6 sau un pericol iminent - IX. 7 - soțul visează că soția ar fi fost sfâșiată de lupi și o avertizează să nu părăsească casa, sau chiar revelează fapte criminale ce altfel nu ar putea fi cunoscute - IV. 5), au 514 Jakob Burckhardt, Cultura Renașterii în Italia, traducere de N. Balotă și Gh. Ciorogaru, prefață, tabele cronologice, note și indici de Nicolae Balotă, Editura pentru Literatură, București, 1969, p. 249
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Banii altor oameni<footnote Donald Cressey, Other People’s Money, Editura Patterson Smith, Montclair, 1973. footnote>. Ideea centrală care transpare din aceste cercetări se bazează pe următoarele generalizări: criminalitatea „gulerelor albe” își are originea în procesul general similar altor comportamente criminale; comportamentul criminal este învățat în asociație cu cei care favorizează un astfel de comportament; în scopul de a comite o fraudă trebuie să existe un resort, o analiză în baza căreia individul să poată decide dacă merită sau nu să
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
oameni<footnote Donald Cressey, Other People’s Money, Editura Patterson Smith, Montclair, 1973. footnote>. Ideea centrală care transpare din aceste cercetări se bazează pe următoarele generalizări: criminalitatea „gulerelor albe” își are originea în procesul general similar altor comportamente criminale; comportamentul criminal este învățat în asociație cu cei care favorizează un astfel de comportament; în scopul de a comite o fraudă trebuie să existe un resort, o analiză în baza căreia individul să poată decide dacă merită sau nu să comită frauda
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
se cultive. Este o decizie corectă din punct de vedere economic. Dar există mai mult de un miliard de oameni care mor de foame, ceea ce face ca această raționalitate, adecvată contextului său, să se dovedească a fi În același timp criminală Într-un context mai larg. Potrivit ONU, În lume sunt peste un miliard două sute de milioane de persoane care trăiesc cu un dolar pe zi, În timp ce În Uniunea Europeană pentru fiecare vacă se plătește o subvenție de doi dolari pe zi
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
cel patologic pentru că, de cele mai multe ori, operația depinde de gradul În care ele se manifestă. E o temă de ordin personal și social extrem de importantă, mulți autori considerând impulsivitatea un factor care sporește probabilitatea unui comportament infracțional, antisocial sau chiar criminal. Psihologia populară - cu alte cuvinte, modul cum interpretăm comportamentul uman În viața de zi cu zi - consideră inexplicabilă o acțiune care nu are niciun temei și vede În aceasta un simptom al nebuniei. Unul dintre motivele succesului romanului Cu sânge
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
arabi este nevoie, să-i expulzez, să-i urmăresc, să-i ard, să ajungă să ne urască... Azi am fi putut lăsa În urmă toate acestea, am putea fi un popor normal, cu valori vegetariene... și cu un trecut ușor criminal, la fel ca toate celelalte: asemenea englezilor, francezilor, nemților, americanilor, care deja au uitat ce le-au făcut indigenilor, sau precum australienii, care au anihilat aproape toți aborigenii. Și cine ar mai lipsi? Ce este rău În a fi un
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
nemților, americanilor, care deja au uitat ce le-au făcut indigenilor, sau precum australienii, care au anihilat aproape toți aborigenii. Și cine ar mai lipsi? Ce este rău În a fi un popor civilizat, respectabil, cu un trecut puțin cam criminal? Se Întâmplă asta chiar și la case mai mari. Are dreptate când spune că aceasta a fost politica aplicată de-a lungul istoriei. Întotdeauna problema a fost terminată, Însă nu rezolvată. De aceea, În istoria omenirii mai sunt Încă niște
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
intrat în ele ca la complici. Nu el a creat Quislingii, Lavalii, Cochenii și Antoneștii. I‐a găsit gata pregătiți. Și nu în grabă, ci de generații . Hei!, paraziți din toate țările! Lăsați dracului pe „genialul” criminal. A fost el criminal, dar nu mai mare decât voi, iar genial n‐ a fost nici el, precum nu sunteți nici voi. Sun teți 126 foarte rău inspirați dacă credeți că se poate... tuși contra vântului. Ce trebuie să vină, vine! Voi ați preferat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în capitalism, ei nefiind vreodată de ajuns. De aceea ne rugăm ca Dumnezeu să-i dea omului banii care-i trebuie, nu pe care-i vrea. CRIZA ECONOMIC| e mai aspră la noi, cei din coada Europei, cei cu țiganii criminali, cei cu jafurile de tot soiul. Cea mai aspră situație e pentru cei fără vreun venit... Când mai vedeți vreun idiot pe la vreo televiziune că spune că la noi e mai ușoară ca în Vest, să-l scuipați ca pe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
comercianți și persoanele similare, iar mai de sus erau funcționarii superiori și specialiștii aparținând diferitelor profesiuni, mult mai puțin numeroși. Pe o poziție inferioară grupei de mijloc se situau săracii și cei cu salarii mici, iar mai jos decât aceștia criminalii și pauperii (foarte puțini). Ceea ce s-a prezentat până acum constituie o grupare numerică a diferitelor tipuri de indivizi clasificați conform ocupației, dar Galton presupunea că variația valorii civice este determinată genetic. În vremea lui existau Încă indivizi Înzestrați, capabili
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]