2,185 matches
-
a clocit. N-a vrut s-o primească nici pe mă-sa, pe Mara Sârboaica, care umbla despletită pe culoarele Sublimei Porți, jelindu-se că "Nicicând, de la începuturile Islamului, nicicând, oștirea otomană n-a suferit o așa rușine, un așa crunt dezastru". Și... și s-a aflat gândul cel cumplit urzit Moldovei? întreabă Țamblac cu îngrijorare. Aflat, oftează Ștefan. În zorii celei de a patra zile, și-a chemat astrologii și i-a întrebat cum stă cu crugul vremii; dacă conjuncția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cumplit urzit Moldovei? întreabă Țamblac cu îngrijorare. Aflat, oftează Ștefan. În zorii celei de a patra zile, și-a chemat astrologii și i-a întrebat cum stă cu crugul vremii; dacă conjuncția constelațiilor îi este favorabilă. A jurat pe Coran cruntă răzbunare Moldovei și spurcatului ei ghiaur. Apoi, mânios foarte, a poruncit beilor, pașalelor, căpeteniilor, le-a poruncit, sub cumplită pedeapsă, degrabă să purceadă la tocmirea oștirii, cea mai teribilă oștire ce s-a pomenit pe fața pământului. El însuși, Luminăția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
căpeteniilor, le-a poruncit, sub cumplită pedeapsă, degrabă să purceadă la tocmirea oștirii, cea mai teribilă oștire ce s-a pomenit pe fața pământului. El însuși, Luminăția sa în persoană, în fruntea oștirii, va porni la primăvară chiar, cel mai crunt război, "Jihadul", împotriva afurisitei țări, astfel să se războiască, ca piatră pe piatră să nu mai rămână din blestemata Țară a Moldovei! A... a mai pus paie pe foc și Marele Vizir, ce nu mă prea are la inimă, pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mai rămână din blestemata Țară a Moldovei! A... a mai pus paie pe foc și Marele Vizir, ce nu mă prea are la inimă, pentru că niciodată nu l-am miluit cu peșcheșul cuvenit "pentru ocrotire"... Așa că să ne gătim de crunt război. "Vin turcii!" strigă Ștefan ca o chemare de luptă. Om face pe dracu-n patru și-om ieși cu fața curată și din încercarea aiasta, spune el, apoi, mai încet, făcându-și curaj singur. Desigur, nu singuri, ci cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o să vi se pună gălușca. Logofete! Firmanul Înaltei Porți! Cetește! Tăutu desfășoară pergamentul cu peceți: Marele Vizir tună și fulgeră: "Pe dată să fie înturnate comorile hrăpite și tinerii din Caffa cetluiți la Moldova! Că de nu, mânia Sublimului Padișah crunt se va abate asupra țării, că..." "Comori?" îl întrerupe Ștefan. Care comori?! Niște pietricele acolo, niște scule aurite, vai de ele?... Prea se fac stăpâni peste oameni! Peana și calamara! poruncește el dârz. Tăutu, cu pana de gâscă muiată în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ridicat catrința și, acolo, printre blide și bucate, în țipetele fetei și-n văzul nuntașilor cutremurați, i-a luat fetia... Când a auzit Vodă mărșăvia, s-a făcut negru: "Ce?!?! Suntem tatari?!?!" S-a aruncat pe cal și a făcut cruntă judecată în Târgul Ieșilor... Apoi, a întins sabia mirelui: Taie capul nemernicului!! Taie-l!!" Mirele se îngălbenise, tremura din toate mădularele: "Ți-a necinstit mireasa! Răzbună-te năvlegule!!!" ... Și l-a tăiat! Bine-bine, mai greșește omul, bălmăjește Isaia închiondorat. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nu pot să le primesc. Iscoadele mi-au trimis vestea că la Adrianopole urdiile-s pe picior de război, gata de plecare spre Moldova. Credeți voi că Marele El Fatih Cuceritorul Constantinopolului, Împăratul Împăraților, Stăpânul Lumii -, credeți că poate suporta crunta umilire de la Podul Înalt?! Și încă în fața lumii întregi?! Rușinea de pe obrazul terfelit al Aliotmanului nu se poate spăla decât în sânge! El trebuie să dovedească Lumii că "e cel mai mare, cel mai tare". "Unde am ajunge, dacă toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ruginit cu sângele de găină pe ea. Și iată: 25 iulie! În schimb, adaugă Duma, "Rex" bate toba! Trage clopotele! Zăngăne armele! Să se audă zăngăneala hăt în hotarele Europei: Că el, "Sabia Creștinătății", s-a ridicat și a pornit crunt război împotriva Antihristului!". La ce bun toată "comèdia" aiasta? întreabă Țamblac. La ce bun?! "Comèdia" e cu cântec, spune Ștefan cu revoltă în glas. Vor veni! Știi când?! La spartul iarmarocului! Vor veni să culeagă snopii secerați de altul! M-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
drumul acelor care-i călcaseră țara în picioare și întinseseră o mână îndrăzneață către cununa sa. Dacă aveți atâția bani și putere, ce-ați căutat aici la mine?", striga el nenorociților, care fură înfipți în țepile ce împodobiră sălbatec mlaștina cruntă." N. Iorga, Istoria lui Ștefan cel Mare * "...Afurisitul domn al Moldovei care în privința diavolești răutăți întrece și pe dracul; și, care în urma biruințelor lui asupra hanilor tătari și asupra vecinilor unguri și munteni... pretinzându-se neatârnat... a năvălit cu călăreții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pentru această nenorocire, pașa abia putu scăpa el însuși prin fugă de primejdioasa strâmtoare." Soad eddin Hodja Efendi, Cronica originii și dezvoltării Otomanilor * "Nicicând, de la începutul Islamului, nicicând oștirea otomană n-a suferit o înfrângere atât de mare, un așa crunt dezastru." Mara Sârboaică, mama lui Mohamed, către Giralomo Zorzi, ambasador al Veneției la Înalta Poartă * "Verus Christiani fidei athleta... ...Neasemuitul și preaputernicul atlet al lui Hristos... Faptele tale săvârșite cu vitejie și înțelepciune contra turcilor păgâni, vrăjmașii noștri de moarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
numai prin exprimare îndoliatelor sale surori necuvântătoare. În numele cărora vorbește poetul, sătul s-ar zice de suferința prea guralivă a oamenilor. În comparație cu vaietele acestora, care au asurzit istoria și literatura, ce nobilă pare decrepita vacă așteptându-și cu blândă resemnare cruntul sfârșit, ce demnă în singurătatea ei aristocratică - vulpea împușcată în picior târându-se până la vizuina unde, încolăcită ca pentru somn, moare în purpura propriului sânge, ce nu mai poate fi oprit. Sentimentul matern lovit drept în inimă prin uciderea nou-născuților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
e, totuși, Suflete tari, care se bucură de bune aprecieri și care a însemnat la un moment dat singura izbândă scenică a autorului. E interesant de reținut că autorul însuși notează într-un carnet intim, la 16 decembrie 1935 : „Deziluzia cruntă cu recitirea Sufletelor tari. (Dacă ei au avut dreptate totuși ?)”, (Note zilnice, 1927-1940, Ed. C.R., București, 1975, p. 93). Relev detaliul acesta pentru a contraria imaginea acreditată a unui Camil Petrescu suferind de o hipertrofie a conștiinței de sine, încăpățânat
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și bătrâni. După serviciul divin, mulți au spus că predica rabinului a fost prea politică. Ei așteptau un fel de consolare. În aceeași zi se anunță blocada economică a Irakului, o decizie gravă pentru bieții oameni care deja trăiesc în cruntă mizerie. Dar politica este necruțătoare în primul rând cu cei nevinovați, victimele, majoritatea populației. Războiul continuă, încă două misile trimise în Israel. Gorbaciov neagă violențele din Țările Baltice, care cer independență. În aceste țări crește disperarea. Poetul Bo Setterlind, care
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ei aproape făcându-și cu bună știință rău. La fel ca și atunci când trăia în România, dirijorul obișnuia să concerteze, să experimenteze în spații închise, cum ar fi vaste camere subterane din Evul Mediu, complet izolate de spațiul orașului poluat crunt de zgomotele insuportabile ale timpului modern. Misteriosul proces al creației era respectat astfel de misteriosul dirijor. Creația pe care nimeni n-o poate explica, numai descrie, poate, rămâne mereu neelucidată, misterul ei stând deasupra tuturor „interpretărilor”. În cazul muzicii, ea
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
unirii pământurilor românești de la răsărit a animat generații În șir populația de pe ambele maluri ale Prutului. Afirmarea adevărului istoric, astăzi, nu mai poate fi sugrumată. Astăzi sunt dezvăluite argumentele imperialilor privind răpirea din 1812, Înțelegerea Sovieto hitleristă din 1940 și crunta politică de deznaționalizare care i-a urmat. La Chișinău În primele luni ale anului 1989 s-au declanșat acțiuni care au zdruncinat bazele juridice și politice ale statului totalitarist. Au apărut organizații democrate precum și primul jurnal În limba română cu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
al vremii) era etern la coadă. În ciuda evidenței monopolului de partid pe cunoașterea socială, continuam să credem că e doar un puseu trecător și că societatea aceea avea reală nevoie de unii ca noi, cei din „generația a treia” profesională. Cruntă naivitate juvenilă să-ți închipui că lumea de-abia așteaptă să-ți exploateze posibilitățile! Nu ne venea să credem gluma amară potrivit căreia „noi cu brațul ca oțelul, vom culege mușețelul”. Condiția necesară ca să ne exersăm profesia în științe socioumane
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
soluția prefigurată și tacit consimțită de liberalele din Alba este cea yoghină: liberalismul interior. Voind să consult vox populi am parcurs sute de comentarii electronice ale cititorilor. Domină indignarea decentă. Gura celorlalți, mult mai slobodă era încărcată de un dispreț crunt: „pentru putere, femeile sunt în stare de orice”; „ele ajung în politică doar verificate de șefi; „vocația femeilor e prostituția, nu politica”. Mesajul conținea îndemnul: „Curvele pe centură, nu în politică”. „Trebuie să le fie impus un Apel către curve
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
publice: rețele de apă, canalizare și gaze în mediul rural, școli salubre pentru copii, creșe accesibile, TVA redus la produse pentru copii și aparatură electrocasnică, salarii egale la munci de valoare comparabilă pentru cei din sectorul public (există o discriminare cruntă între salariile celor care păzesc bărbații de violența altor bărbați și a celor care educă oameni și îngrijesc sănătatea); schimbarea reprezentării mediatice generale ca potențiale prostituate etc. Fără reprezentare politică, toate cele de mai sus cad în afara agendei politice sau
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Nicolae Iorga. Punctată în singurele volume pe care le-a pregătit pentru tipar, evoluția lui Labiș s-a dovedit sinuoasă. De la convingerile susținute cu ingenuitate din primul volum, poetul a parcurs un traseu la capătul căruia se constată o dezamăgire cruntă. Triumfalismul „Primelor iubiri” a eșuat în „Lupta cu inerția”. Schimbarea a fost posibilă, desigur, și datorită lui George Mărgărit. Sămânța căzută în pământ fertil se dovedea esențială. Într-o confruntare cu Ghiță Mărgărit trebuia ori să ai îndrăzneala inconștienței ori
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
eram hotărât la ce facultate să dau, oscilam între medicină umană, medicină veterinară și biologie. Până la urmă am optat pentru biologie. Credeam că la biologie se poate intra mai ușor. Abia după ce am reușit mi-am dat seama cât de cruntă a fost competiția. Faptul că am reușit la admitere cu o medie foarte mare mi-a schimbat tot cursul vieții; trebuia să probez că aceasta este valoarea mea intelectuală reală. La facultate am avut o mare pleiadă de adevărați profesori
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
zi leu decît o sută de ani oaie" și alte lozinci răsunătoare. Efectul asupra tineretului, copiilor, era formidabil. Mai văd și acum acea scenă solemnă petrecută în Piazza del Popolo, cînd depuneau jurămîntul "Ballila" (tinerele cămăși negre). Pe o ploaie cruntă, rece, unui servitor ce căuta printre șirurile de copii pe feciorul stăpînilor săi, ca să-i dea să bea ceva cald, acesta, un puști de șapte ani, îi răspunse: "Cum îndrăznești să mă chemi cînd mă înrolez? Du-te și spune
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și o ucide cu sabia Ariadnei pe care o resimte, din nou, în mâini alături de firul ce îl ghidează. Reactivarea celorlalte trăsături îl vor aduce biruitor la ieșirea solară și îmbrățișarea cu Ariadna, el devenind, prin răzbaterea victoriosă a acestui crunt labirint, superior celui care a fost. Mitul lui Tezeu și al Minotaurului pare a îndemna să ne privim ca eroi ai propriei vieți ce coborâm în labirinturi. Acolo, ne așteaptă, după fiecare colț, posibilitatea de confruntare cu demonii conștiinței ce
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
a intra nimărui Aici în raiul nostru frumos...? Eu îngenunchind, mă închinai lui Și zisei: - Să mă ierți, sfinția-ta, Eu n-am venit aici dă voia mea! Autorul va excela, împreună cu atâți alți scriitori români, în scenele de psihoză cruntă, pe care le va trata cu toată seriozitatea, singurul element umoristic rămânând lexicul violent pitoresc în notarea tuturor chipurilor de lovire și sluțire: Într-aceea Găvan pe Ghițu-l omoară, Cocoloș pe Titirez deculă, Costea lui Zăgan capul sboară, Iar Pipirig
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fulgerelor: Precum două vânturi ce din depărtare Unul către altul suflă cu turbare, Cavalerii ageri iute se pornesc; Armele lor crude crâncen se lovesc. Dar cum două valuri se izbesc turbate Și-napoi fug iarăși repezi, spumegate, Amândoi cu spaimă crunții acești frați Îndărăt se-azvîrlă palizi, sângerați. Sângele lor curge; ura însă crește; Privitorii tremur; - nimeni nu-i oprește; Ci ei toți afară fug înspăimîntați, Căci de întuneric sunt amenințați. Torțele stau toate gata a se stinge; De-ale nopței umbre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Angelo și a Cezarei, cuplu cu o capacitate de atracție de ordin metafizic. Geniu pustiu, roman liric neterminat, este în fond un jurnal interior de tipul Werther, caracterizat prin urâtul negru, fantomatic. Eroul e neliniștit, caută iubiri dureroase, emoțiile crunte ale revoluției, spre a se pierde apoi pe patine în imensitatea polară. Sărmanul Dionis închide filozofia teoretică a lui Eminescu și se bazează foarte superficial pe teoria apriorismului. Metafizica poetului e panteistic spiritualistă, amestec de leibnizianism, idealism german și schopenhauerism
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]