2,064 matches
-
psihice, ale personalității) ale individului. În considerarea „fenomenului culpabilității” este necesar să plecăm, prin urmare, de la o perspectivă psiho-socială, omul trebuind să fie privit în modul cum el există și acționează în mediul ambiant (fizic și social), în modul cum cugetă el asupra acestui mediu, și felul în care el se vede pe sine în raport cu exigențele mediului său de viață. În stabilirea „culpabilității” se iau, de regulă, în considerare cel puțin patru factori, între care se stabilește un raport de interdependență
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ca text având simultan valențe poetico-testamentare, gnoseologice, ontologice, estetice ș.a.m.d. (a se vedea, bunăoară, măcar observațiile făcute de Ilie Constantin în "România literară", nr. 14/1997: "oricare dintre noi posedă o capacitate de a învăța și de a cugeta așa cum acel locuitor din Tecuci avea un motor -, dar e necesar ca un magistru să intervină pentru a o trezi din starea ei virtuală. Altfel, necălăuzită spre cunoaștere, acea capacitate de a înțelege sub îndrumarea unei călăuze sigure nu s-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Unirea (23). Ideea caracterului național nu apare numai la pedagogii transilvăneni. O întîlnim și la Grigore Tăbăcaru care, în 1905, vorbea de o "pedagogie a poporului român" (24, p. 34), iar în 1906 deschidea broșura sa Jocuri românești cu fraza: "Cuget la o pedagogie națională, izvorîtă din însăși viața celor ce alcătuiesc națiunea română" (24, p. 79). Caracterul național al educației rezulta, în concepția sa, din specificul obiceiurilor, al literaturii, al jocurilor, cîntecelor, picturii și arhitecturii românești. 5.2.3. Primele
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a combate minciuna care îi contaminase nu doar pe staliniști, ci și pe tovarășii lor de drum, progresiști și socialiști, și toate acele spirite oficiale, convenționale, superficiale, care adoră Puterea, se supun Faptului împlinit și nesocotesc orice deviere. Victorie, victorie, cugetam, plîngînd din nou, pe cînd ascultam violoncelul lui Rostropovici. Era victoria milioanelor de oameni de acolo, a cîtorva mii de oameni de aici, victoria noastră fără răzbunare, fără pedeapsă, fără zile de mîine pline de cîntec. Nu era o victorie
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
casele statului este proprietarul lor, guvernantul. De aceea controlul său va face imposibile pierderile și risipa. Reprezentarea, care ia un timp prețios guvernului prin recepțiile pretinse de etichetă, va fi suprimată pentru a-i lăsa timp să controleze și să cugete. Puterea sa nu va mai fi la discreția favoriților care înconjoară tronul pentru a-i dastrălucire și măreție, însă neobservând decât interesele lor, și nu și pe acelea ale statului. Crizele economice au fost produse de noi la creștini cu
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
singură. Ca să învingă în luptă, îi face o promisiune Craiului Zmeilor: "Al tău să fie lucrul acela care azi nu e al meu și-n casa mea nu se află." În același timp au născut rotărița și făurița, iar împăratul cugetă că ar putea să-i dea zmeului, în locul fiului său, pe unul din cei doi copii născuți în același timp. Când vine zmeul să-și ia "făgădașul", împăratul îi cere păsuire până când copilul va împlini 10 ani. După răgazul acordat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a distrus cariera clericală și chiar viața. E drept că vorba lui era ascuțită și dădea pe față, poate prea pe față anumite lucruri, pe care superiorii săi le doreau dosite. Nu trebuie totuși să credem că Ion Creangă nu cugeta înainte de a vorbi, așa cum susține Petru Rezuș : „ Ion Creangă n-a măsurat vorba lui, de șapte ori, ca să taie o data”.(42, p. 27 ) În demersul nostru de a justifica faptul că în viața lui Ion Creangă se poate vorbi de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
43, r. 3 4 : „boala împăraților e ca sănătatea noastră” conducătorii sunt ipohondri datorită plăcerii de a li se acorda atenție, la fel cum supușii săraci sunt obișnuiți cu nevoia; p. 45, r. 30 31 : „Ferească Dumnezeu! înălțate împărate, să cuget eu, om bătrân, la una ca asta!” cinstea și gândul curat al bătrânilor sunt ceva firesc, iar o încălcare a acestora ar atrage cu sine pedepse divine; p. 46, r. 5 : „se pleacă după obiceiu” respectul față de cei „mari” e
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
conceptul de limită, deoarece nu credeau în zero. Termenii șirurilor infinite nu aveau limită sau destinație; păreau să devină tot mai mici, fără a se prevedea un final anume. Drept urmare, grecii nu știau cum să abordeze ideea de infinit. Au cugetat asupra conceptului de neant, însă l-au respins pe zero ca număr, și s-au jucat cu conceptul de infinit, însă au refuzat să accepte infinitatea - numerele infinit de mici și infinit de mari. Ele n-au avut loc pe
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
apreciase superlativ dar nu și dezinteresat pe tînărul Iorga în urma opiniilor favorabile ale acestuia despre drama Năpasta, caligrafiindu-i următoarea dedicație: "Criticului inteligent și conștiincios, care a binevoit, ca un om rar ce este, întîi să citească Năpasta și să cugete asupra ei și apoi s-o critice"; în particular însă, impresiile erau altele: vizitîndu-l pe Goga aflat în închisoarea de la Seghedin, Caragiale își face timp, printre paharele de șampanie, să-i povestească o parabolă în care, mai tîrziu, Iorga s-
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
o face ea acum ? Inventarul nenorocirilor capitaliste continuă minuțios și alert. În timpul scorțoasei petreceri „nemțești” de Anul Nou („Porții mici, porții mici, Doina. Fata asta o să ne îmbolnă vească pe toți de stomac !”), un invitat cu barbă și privire ciudată cugetă hotărât cu glas tare : „În situația actuală, oamenii trebuie eradicați, nu lăsați să se înmulțească”. Aha, iacătă hitleristul ! Doar suntem în Germania, ne spunem, lămuriți pe loc. Dar câteva zeci de secunde mai târziu, personajul basculează de la extrema dreaptă la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
va realiza organizarea celulară în țesuturi și organe după un plan care a fost întotdeauna același pentru om, aserțiune valabilă pentru orice ființă viețuitoare pluricelulară, fie ea plantă sau animal. “Dar o adevărată stupefacție cuprinde pe oricine - spune Paulescu - când cugetă că oul fecundataceastă microscopică masă de protoplasmă - este el însuși artistul desăvârșit care va construi minunea ce se numește ființă viețuitoare - fie ea om, câine, pasăre, pește, vierme sau plantă, sublimă capodoperă pe lângă care toată arta noastră nu este decât
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
este atât de perfectă în evoluția ființei vii, fie ea bacterie, plantă, animal sau om, încât este cu neputință de închipuit că aceasta se desfășoară haotic, fără o coordonare preexistentă. „Dar o adevărată stupefacție cuprinde pe oricine - spune Paulescu - când cugetă că oui fecundataceastă microscopică masă de protoplasmă - este el însuși artistul desăvârșit care va construi minunea care se numește ființă viețuitoare - fie ea om, câine, pasăre, vierme sau plantă, sublimă capodoperă pe iângă care toată arta noastră nu este decât
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Rigby, op. cit., p. 127. (trad. n.) 361 Ibidem, p. 128. 110 infidelă și incapabilă de a păstra intimitatea defectelor masculine. 362 O întrebare fundamentală pe care o formulează, demonstrând astfel puterea ei de a problematiza, de a dezbate și a cugeta, este legată de rolul bărbatului în lume, târgoveața percepând principiul masculin ca fiind subordonat nevoilor și cerințelor exigente ale femeilor: „Barbatul pentru ce folos a fost?”363. Esența acestei feminități este de o ferocitate uluitoare, târgoveața devine asemănătoare cu un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
1985-6, pp. 215-231 apud N. S. Thompson, Chaucer..., ed. cit., p. 42. (trad. n.) 567 Vittore Branca, op. cit., p. 169. 154 întâmplările schimbătoare ale vieții.”568 Nu este, precum și Chaucer de altfel, genul de creator care să se interiorizeze, să cugete profund și cu o atitudine gravă asupra problemelor cu care se confruntă omenirea, nu întâmplător era numit de contemporanii săi „Giovanni cel liniștit”. Aduce viața în prim plan, alungând departe extazul, cugetările melancolice. „Lumea spiritului dispare: apare lumea naturii.”569
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pentru desăvârșita urmare a îndemnului creștin, perceperea celestului, a sacrului camuflat în profan. Gestul ei, dar și al soțului care acceptase convertirea, este răsplătit cu încununarea divină, simbolică celor virtuoși, curați. Un înger le rostește solemn: „Cu trup curat și cuget ca de rouă/ Purtați-vă - le spuse el - cununa,/ Căci eu din rai adusu-vi-le-am vouă,/ și nicecând usca-se-va vreuna,/ Ci tare miresma-vor totdeauna;/ Acela doar le vede, care cată/ Cu ochi de prunc și inimă curată.” 867
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o lumină favorabilă, ca pe o taină instituită de Biserică și binecuvântată. Tendința împotriva căsătoriei, susținută de Justin, nu face decât să completeze ceea ce afirmase târgoveața din Bath în prologul ei atât de sugestiv și de edificator: „Să tragi nădejde, cugetând că ție/ Chiar soața poate purgator să-ți fie!/ Ea-i canon, și drum spre slăvi cerești;/ și-atunci către rai ai să zvâcnești/ Mai iute ca săgeata! Nu mă-ndoi/ Că 882 Ibidem, p. 379. 883 Ibidem. 884 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
concepție, sunt percepute un pic vag, neclar, din cauza vălului care se interpunea.”982 Cresida rămâne un prototip al feminității enigmatice, nu este cochetă, ci frumoasă, bună, veselă, nu se aruncă dintru început în mirajul dragostei propus de Pandar, ci analizează, cugetă, cântărește evenimentele în care este implicată, dar, o dată acceptându-l pe Troilus, devine pasională, nu i se poate imputa ipocrizia. Reprezintă un ideal de grație și de curtoazie, care însă va decădea de pe piedestalul inițial.983 Drumurile celor două personaje
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
rupt coaja ce acoperea gura vulcanului, lăsând astfel ieșire liberă patimilor strânse la un loc. Și pentru acest lucru toți tinerii s-au cuprins de acel pesimism învăpăiat, la unii de ocazie; de aceea toți au început să scrie, să cugete, să vorbească în aceeași limbă dulce ca și el...” Este un „studiu” despre viața și opera lui Eminescu scris imediat după moartea poetului unde, în privința bolii sale, găsim întrebările, nelămuririle, dubiile tinerilor care-l înconjurau cu toții acuzând vechii prieteni (junimiști
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în lanț de toți editorii (mai puțin G. Bogdan Duică, pentru că respectă textul Convorbirilor literare). Tot G. Bulgăr a restituit termenul originar, dar aceste ediții restitutive trec neobservate de manuale, antologii, ediții de editură etc. Să stăm, însă, și să cugetăm: cum poate să se vadă noaptea, într-o odaie, o lumânare... stinsă?! în acest paradox îl lasă editorii pe Eminescu schimbând un biet semn dintr-un singur cuvânt, pe i cu â/î. Este limpede că avem de-a face
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a trebuit să se chinuie parcurgând-o și au păstrat-o în memorie doar ca o colecție de epifenomene. Ceea ce nici Titu Maiorescu, nici Iacob Negruzzi, Caragiale ori altul dintre aprooiații de vază ai lui Eminescu nu au îndrăzneala să cugete sau să exprime despre poet, la el se găsește ca bun de consum. La el citim apăsat: „...iar mama lui de la care se pare că s-ar fi transmis germenul boalei, ce era să zbucnească mai târziu în poet, ca
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cu „Rugăciune”, așa cum încheie Titu Maiorescu o ediție târzie a sa, ca gest (cerere, rugare) de iertare creștină pentru că discută cu atâta insistență divinul feminin. E multă remușcare pentru hybris la Eminescu, abia dacă se întrevede curajul, clipa de a cugeta pe când „anii de păreri de rău” sunt pregnanți; această penitență este de sorginte creștină. Altfel, să ne amintim de „Venere și Madonă”, versul: „Căci femeea-i prototipul îngerilor din senin”. Aici poetul intră de-a dreptul în discuții teologale, consideră că
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să mai faci, după suferințele vieții: un iad și dincolo de marginile ei.” (N Iorga) Aceeași impresie de ilogism o are și G. Byron: „SÎntem destul de nefericiți În viața asta și fără să ne mai Îndeletnicim cu absurditățile de a mai cugeta la alta”. Însă, pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că În lumea sentimentelor umane Întîlnim nu numai mari suferințe, ci și o puternică Înclinație spre infatuare, spre supraestimarea eului individual, spre un exces al dorințelor, aspecte care se cer
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de sfîrșit care cuprinde rezultate/premise Încurajatoare pentru continuarea la un alt nivel, superior, a eforturilor inițiale (a ceea ce ți-ai propus). * „Odată ce oamenii au așezat un lucru sau un om Într-o formulă, se cred scutiți de a mai cugeta asupra lui.” (N. Iorga) Bineînțeles, mai comod astfel decît să-l ajuți pe un om să Înțeleagă ce ar putea deveni, sau cum ar putea să-și Îndrepte o greșeală. * „Mulți cred că pot iubi omenirea fără să iubească un
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și celei științifice și tehnice, În care inteligența și judecata sînt mult mai prezente Însă care Își susțin proiectele prin căldura pasiunii sufletului, prin calitatea dăruirii interioare. * „Toate ideile mari au fost cîndva gîndite; trebuie Încercat doar să le mai cugetăm o dată.” (J.W. Goethe) Recomandarea este foarte educativă, deoarece nu poți gîndi „gîndul” altuia decît prin personalitatea și experiența ta de viață, ceea ce Înseamnă o contribuție personală asemănătoare acelei vibrații afective pe care o aduce, de exemplu un actor, un
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]