4,021 matches
-
populară și cea cultă, purtându-i semnătura lui François Rabelais, au statute diferite și variind în funcție de epoci: dacă la început s-au consacrat una pe cealaltă, opera de autor fiind primită ca o continuare a eposului cu uriași, ulterior cea cultă a depășit-o ca importanță, înlocuind-o chiar în percepția majorității cititorilor. În termeni genettieni, hipertextul și-a înghițit hipotextul până la anihilarea lui. Problema nu ține, așa cum s-ar putea crede la prima vedere, nici de un simplu joc de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
doi tineri concetățeni ai săi ce erau acuzați că ar fi violat o fată de 15 ani, afirma cu tărie: "Pe aici pe la noi singurele bestii sunt emigranții români. Ei da, au violul în sânge"45. În fine, un text "cult", care provine dintr-o "peniță rafinată" a unui intelectual italian foarte cunoscut, ce a fost publicat într-un ziar foarte important din Italia. Prezentăm declarația lui Guido Ceronetti din februarie 2009 din La Stampa. "Marocanii au o faimă recunoscută de
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
ale trecutului cărora li s-au atribuit puțin câte puțin onoruri divine, transfigurându-i în amintire, contribuia la deprimarea ulterioară a sensului divin din lumea religioasă greacă. În mod cert, susținătorii unei asemenea idei se aflau inițial în cercurile clasei culte; succesiva lor divulgare prin disputa cinico-stoică a avut efecte distructive asupra credinței altor medii mult mai populare; decadența religiei clasice grecești a fost facilitată și extinderile politice din bazinul mediteranean oriental. Perioada domniei diadohilor (323-146 a.Chr.) a dus la
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
foarte legat de puterea statală, cultul împăratului a exercitat o anumită influență de prim plan, atunci când creștinismul, care refuza orice formă de divinizare a omului, a trebuit să intre într-un conflict teoretic și practic cu acest stat. 2.3. Cultele orientale În timp ce cultul împăraților, aparținând oficial statului, a avut o importanță și o difuziune generală mai mult în Orient decât în Occident, cultele orientale ale misterelor și-au păstrat fără întrerupere caracterul original privat, deși influența lor era sensibilă în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Mult mai prompți decât alții, în acceptarea acestei noi lumi religioase, au fost grecii de pe coasta orientală a Asiei Mici, care au avut și un rol decisiv în transmiterea acestor culte în lumea occidentală. Prin forma și conținutul lor, aceste culte fiind deschise și pentru primirea unor elemente specifice concepțiilor religioase pe care le întâlnesc în calea lor nu aveau un caracter exclusiv, ba chiar le fac proprii și unesc trăsăturile de divinitate înrudite cu divinitățile centrale ale cultului lor, contribuind
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
grecilor aflați sub domnia sa. Din acest motiv, Serapis reunea în sine toate caracterele care puteau spune ceva comun tuturor supușilor: asociat zeiței Isis, era zeul vieții și al morții, al pământului și al soarelui. Nu doar imaginea sa frumoasă specifică cultului elenist, care exprima o prezență nobilă și o bunătate săritoare amintea de Zeus și de Asclepius, ci întreaga sa ființă făcea din el un ajutător foarte venerat în cele materiale și morale, făcându-l în același timp stăpânul destinului și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
răspândirii lor în mai toate sectoarele lumii elenistice precum și densitatea lor aproximativă din marile centre locuite, ne dau de înțeles că numărul prozeliților lor nu era lipsit de relevanță. Cel mai puțin reprezentată, în cadrul acestor experiențe religioase, era clasa superioară cultă care își căuta pacea interioară printre curentele filozofice ale timpului. 2.4. Religia populară Cultele misterelor au căpătat un ecou deosebit printre cei de condiție mijlocie, a căror sensibilitate religioasă nu era încă sufocată de splendoarea materială a civilizației elenistice
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
oracolului era oferită de sentințele Cărților Sibiline, ale căror colecții erau larg răspândite. În sfârșit, trebuie menționată credința în miracole, foarte puternică în perioada elenistică, îndeosebi în religia populară, chiar dacă nu i-a lipsit și adeziunile din partea claselor superioare și culte. Miracolul cel mai adesea invocat era cel al redobândirii sănătății. Era cerut din partea zeului Asclepius, care în perioada elenistă era venerat ca niciodată până atunci. Din simbolul medicului și semizeului care vindeca bolnavii a devenit ajutătorul umanității aflate în strâmtoare
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
această manevră politică, se poate vedea implicit o recunoaștere a Bisericii ca asociație, fiind un prim pas spre o viitoare recunoaștere oficială a creștinismului ca religio licita. Succesiv, Aurelian (270-275), numit dominus și deus, a revigorat sincretismul religios propagând oficial cultul lui Sol Invictus, de tendință monoteistă, cu intenția vădită de a vedea unificați creștinii și mithraici, sirieni și isisani sub o aceiași concepție religioasă, neținând cont de faptul că, toate tentativele imperiale vorbeau lămurit despre o manevră disperată de a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lumii. Sufletul locuiește în trup, dar nu provine din trup. Și creștinii locuiesc în această lume, dar nu sunt din lume. Sufletul invizibil este închis într-un trup vizibil și creștinii sunt văzuți că locuiesc în lume, dar adevăratul lor cult adus lui Dumnezeu rămâne invizibil. Trupul, deși nu a primit nici o nedreptate, se năpustește cu ură și luptă împotriva sufletului, pentru că acesta îl împiedică să se bucure de plăcerile senzuale; tot așa, și lumea îi urăște pe creștini, deși nu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
făcând daruri generoase. Era convins că dacă avea armata de partea sa ar fi avut și tot imperiul, iar că acțiunea sa de restaurare politică și de păgânire, după aceea a trupelor, ar fi izbutit cu mai multă ușurință. Împărat cult, entuziast și inteligent, destul de tânăr (vreo 30 de ani), era lipsit de intuiție și de experiență, două calități înnăscute esențiale pentru oricare bună guvernare. Dacă ar fi fost un profund analizator al conștiinței timpului său și-ar fi dat seama
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de două sau trei ore, neapărat alb-negru ("parțial color" la sfârșitul anilor '80), în care dacă aveai noroc "primeai" un film despre construcția socialismului și a omului nou. Povestea deșertificării culturale, a distrugerii și a mistificării adevărului despre întreaga creație cultă românească: "În era comunistă, peste 8000 de titluri de cărți și de autori au fost scoși din circulație pentru aproape 50 de ani, după ce au fost definiți ca fiind mistici, fasciști, anticomuniști, autoritariști, naționaliști etc." (Bădescu, 1996:307). Toate acestea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Mol dova ”, la 17 ianuarie 1931, menționa că Academia Bârlădean ă de sfășura cea de-a optzeci și doua șezătoare literară cu public, la ea conferențiind Ion Scurtu de la ziarul „Curentul” din București, trimis al lui Pamfil Șeicaru, alt mentor cult ural al Bârladului. Prieten al unor scriitori bârlădeni, până și „lui Perpessicius îi plăcea să se declare, în taină, părtaș la viața Academiei Bârlădene și păstra legătura cu fondatorul ei prin corespondență și prin cel ce scrie aceste rânduri”, adaugă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nu l-a putut trage la răspundere, fiindcă e un uriaș imbecil, permanent invizibil și niciodată ses izab il) ... este Statul însuși. Vastă impersonalitate — hotărât antiartistică și anticulturală, chiar atunci când își închipuie că hărnicește și părăduiește averea neamului pentru cauza cult urii și a artei. De la o vreme încoace însă, pare că se ivesc zorii unei redeșteptări. Deocamdată în public. În publicul acesta urban, până acum așa de asemănător, în multe feluri, cu Statul — la umbra căruia a trăit și din
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a căzut bietul părinte la auzul acestor îndrăznețe revendicări...” Al. Vlahuță - 150 de ani de la naștere Sâmbătă, 20 septembrie 2008, la sediul Muzeul ui „Vasile Pârvan”, Bârlad, din inițiativa Comitetului județean Vaslui, a muzeului din localitate dar și al Societății cult urale „Academia Bârlădeană”, într o sală ticsită de interesați, c um rar se întâmplă în alte așezări, s a desfășurat simpozionul „Alex andru Vlahuță” - 150 de ani de la naștere (5 septembrie 1858 - 19 noiembrie 1919). Invitat de onoare al manifestării
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și roci și 11.400 exemplare de fosile). În 1966, a susținut doctoratul la Universitatea din București, sub conducerea acad. M. Filipescu, cu o temă asupra Sarmațianului dintre valea Siretului și valea Moldovei. După înființarea Secției de geologie din cadrul Fa cult ății de Geologie - Geografie a revenit la catedră, prin concurs (în 1971), pe post de șef de lucrări. În 1972, s a solicitat transf ormarea postului în „conferențiarʺ, cerere reluată și în 1973. Universitatea a selecționat doar 3 dosare din
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a vă trimite din partea noa stră a tuturor, urările cele mai călduroase pentru izbânda mărețului vostru ideal. „Femeia română e mândră că tinerimea noastră universitară e în fruntea tuturor mișcărilor mari și înalte. Ar fi de dorit totuși ca tineretul cult și inteligent să nu uite jugul economic și social ce l suferă de atâtea secolele femeile, mamele noastre, din pricina unor absurde și ridicole prejudecăți ale unor timpuri barbare. Datoria unui tineret cult este de a lupta din toa te puterile
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
înalte. Ar fi de dorit totuși ca tineretul cult și inteligent să nu uite jugul economic și social ce l suferă de atâtea secolele femeile, mamele noastre, din pricina unor absurde și ridicole prejudecăți ale unor timpuri barbare. Datoria unui tineret cult este de a lupta din toa te puterile pentru dobândirea drepturilor și emanciparea economică a femeilor, această dezmoștenită jumătate a omenirii. Femeia română speră mult în tineretul cult și emancipat de prejudecățile timpului.” Cele de mai sus publicate în Paloda
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
unor absurde și ridicole prejudecăți ale unor timpuri barbare. Datoria unui tineret cult este de a lupta din toa te puterile pentru dobândirea drepturilor și emanciparea economică a femeilor, această dezmoștenită jumătate a omenirii. Femeia română speră mult în tineretul cult și emancipat de prejudecățile timpului.” Cele de mai sus publicate în Paloda din 10 septembrie făceau referiri și la faptul că scrisoarea pr imit ă a fost zgomotos și entuziast aplaudată. Dar ceea ce li s a părut la toți curios
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
să fie puși în cunoștință cu șase ani înainte de decernarea lor, spre a se putea pregăti din timp. În credința noastră că literatura română are și opere de valoare universală, care merită s ă fie îndrumate spre admirația întregii lumi culte, în mod cu totul excepțional, în primii trei ani: 1931, 1932 și 1933, aceste premii de cât e 20 0.000 lei fiecare, se vor acorda celor mai bune, mai perfecte și mai apropiate de original traduceri, în limba franceză
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cum scria el însuși în act ul de danie, va da:în fiecare an un imbold prețios activități i no astre intelectuale aproape pe toate tărâmurile. În rândul întâi ilustrul dispărut s-a gândit să facă cunoscute spre admirația lumii culte, poeziil e lu i Eminescu, cu credința că ele constituie o operă de valoare uni versală. Cu câtă mulțumire ar fi aflat el că pentru anul acesta s au prezentat la cele două mari premii Hamangiu, de câte 200.000
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
bine lucra tă...” De aceea i se și zicea Perul Grecilor. Multe din pământurile ei erau lăsate nelucrate, dar se tăiau pe an 400.000 de vite pentru seu, iar alte 250.000 capete erau exportate la Constantinop ol. Limba cultă vorbită era greaca modernă și franceza pentru clasele culte. Dialectul autohton era limba valahă, vorbită de poporul de jos. Despre boieri, nobilii Moldovei, se spunea că „nu sunt oameni educați”. Ei își petrec tot timpul în distracții ușoare - baluri și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Perul Grecilor. Multe din pământurile ei erau lăsate nelucrate, dar se tăiau pe an 400.000 de vite pentru seu, iar alte 250.000 capete erau exportate la Constantinop ol. Limba cultă vorbită era greaca modernă și franceza pentru clasele culte. Dialectul autohton era limba valahă, vorbită de poporul de jos. Despre boieri, nobilii Moldovei, se spunea că „nu sunt oameni educați”. Ei își petrec tot timpul în distracții ușoare - baluri și cărți de joc. Mai toți locuiesc în capitală. Își
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ediție bilingvă româno-franceză, ed. Cogito, Oradea, 1999; ʺCambei în Chinaʺ - jurnal, ed. Sedcom Libris, Iași, 2000; ʺGrenade și îngeriʺ - proze cezariene, ed. Junimea, Iași, 2001 Art.6. Obiectivele asociației sunt: crearea unui public cultivat care să cunoască și să respecte cult ura de performanță, cercetare și punere în valoare a tradiției intelectuale ieșene, identificarea și afirmarea tinerilor creatori, prezentarea adecvată a valorilor românești în străinătate, lansarea și susținerea unor politici publice în favoarea cărții și a lecturii, integrarea creațiilor diasporei intelectuale în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
studenților în teologie, precum și a bunilor creștini, studiul izvoarelor autentice și vivificatoare ale creștinismului este indispensabil, fiindcă acestea fundamentează și îmbogățesc cultura teologică, constituind adevărate faruri călăuzitoare pentru toți. Prin urmare, scrierile patristice „prezintă un mare interes pentru orice om cult; pentru slujitorii Bisericii, pentru preot, merită să fie lectura zilnică pe lângă Sfânta Scriptură, iar pentru teolog trebuie neapărat să fie aceasta. Căci ceea ce sunt pentru filolog clasicii antici, același lucru sunt pentru teolog Părinții, clasicii Bisericii. De aceea nu poate
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]