2,938 matches
-
sub semnul morții. După cum observă Sarmiza, el e slab, suferind și gingaș, și pare stins/ De-abea stă pe picioare, cu greu se mai răsuflă (V 1). Slab, ostenit, înghețat, cu părul sur, exilatul înaintează încet, cuprins de fiori și primește cununile de lauri - aduse de geți drept răsplată pentru purtarea lui pe câmpul de luptă - ca pe niște coroane funerare (V 2). Pătruns de fiori de moarte, el se simte străin pe vecie de aste țărmuri sălbatice, mortale. Rememorând felul cum
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
două piese : focul și sabia. Medeea ezită o clipă la care din aceste arme să recurgă : Să le topesc în foc iatacul lor de miri/ Ori să le-nfig o dârză spadă prin ficat ? Mai apoi, îi trimite Creusei o cunună de aur azvârlind un uimitor șuvoi de foc mistuitor și își străpunge copiii cu o lamă ascuțită. În chip analog, întrebată de Ionel dacă are de gând să-l incendieze, împreună cu fiica lor (O să-i dai foc, cum mi-ai
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ochii spectatorilor. Dar nu tot ce este real și vital exclude prin definiție frumusețea. După câte știm se examinează încă teoria aceasta. Alergătorul de la Marathon a fost înfățișat de sculptori și plin de sudoare și praf și transfigurat atunci când primea cununa de lauri pe care o flutura pe deasupra capului. Revin și spun că în expansiunea implicată de grație s-ar putea demonstra apariția unui nou sentiment, care după opinia specialiștilor nu a fost bine identificat... Care să fie acest sentiment, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
După asemenea întâlniri culturale simțim mai adânc climatul propulsiv, orizonturile deschise, tușele particularizante, ne cuprinde forța de atracție centripetă a Cetății. La Iași "peste fulguirea de flori și învăluirile de frunze moarte se înalță un suflet. Aceasta e justificarea și cununa nevestejită a acestui loc unic..." ne șoptește M. Sadoveanu, cu nelipsita-i pălărie "monistă". Voluptatea creației în artă și literatură ne stimulează, ne angajează și mai mult în visare și idealitate, uitând fie și pentru o clipă realitatea de lângă noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
vieții mele blândă foarte, fără greșeală, fără Timp și Moarte, curăță-mi gândul morții de otravă (Cezar Ivănescu). Azi, la masa cu poeți de sub copertina în dungi alb-albastre se uită de moarte, de timp și rele, se cuceresc zâmbete și cununi de lauri, toți spinii au fost smulși. Nori străvezii acoperă fața cerului de primăvară de deasupra orașului. Frumusețea lui în imagini și poezie. Cititorului iubitor de poezie i se întâmplă că aude parcă un sunet de orgă, cutremurându-și fibra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
fiii ei / sunt cât frunza și iarba, de dânșii e plin Universul. Ascultă mugetul ei când îi smulge din sineși / pe cei care vor să trăiască. Vei auzi plânsul tău, / O, munte de foc, cu centură de flăcări / și întreită cunună de jar. Tu ești acela. Aceia sunt tu: ghiocul și miezul, / pescarul și peștele său, / înainte și după tăcere. / O, inima pietrei înlăcrimate... " Șt. Aug. Doinaș, în chiar prefața la volumul "Arca", spune: "Dacă-l numesc pe Mihai Ursachi poet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de lucrătorii tipografi, M. Minovici, vicepreședintele Societății Presei, Nicolae Romanescu din Craiova, advocatul Constantin Lecca, Grigore Dianu, redactor la Românul și alții. Corpul lui Rosetti a fost învelit în două exemplare din Românul, tipărite pe mătase albă și deasupra o cunună alcătuită din condeie de fier aurit. Apoi bulgării de pământ încep să cadă, huruind sinistru deasupra aceluia care - după cum a spus Bibicescu în cuvântarea sa: „Deși mort, va fi nemuritor“. La 13 mai vine știrea telegrafică care anunță moartea la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
însuflețită de cel mai sacru simțământ al patriei recunoscătoare, vă primește astăzi și salută în voi nu numai pe eroii de la Grivița, Plevna, Rahova și Smârdan, dară chiar și pe aceia cari, prin sângele lor, au pus pe fruntea României cununa independenței“ (MOF., nr. 226, 11/23 octom brie 1878, p. 5736). La București, liberalii susțin la Colegiul I pe Constantin Bosianu, Dimitrie Ca riagdi, doctorul Kalenderu și Costescu-Comăneanu, dar sunt aleși generalul I. Florescu, general G. Manu, Vasile Paapa și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
entuziasm de imensa mulțime care ocupa locul liber al stradelor, numeroasele tribune construite cu această ocazie, balcoanele și ferestrele de la toate etagele caselor împodobite cu flori, verdeață, covoare și pavoazate cu colorile naționale. O adevărată ploaie de buchete și de cununi acoperea în trecere pe Majestățile-Lor și pe Augustele Lor rude. La orele 12 cortegiul regal, ajungând la poalele dealului Mitropoliei, Majestățile-Lor au fost întâmpinate de II.PP.SS.LL. mitropolitul primat și mitropolitul Moldovei, de PP.SS.LL. episcopii eparhioți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
că mă pierd în tot felul de considerații, dar trebuie să vorbesc cu oamenii pe care-i stimez. Provinciile frumoase nu-s accidente! Poate că epistolele noastre sînt pîndite de o mare prietenie. Suceava n-a fost un oraș cu cununi, ci doar o piață în care am aflat că mai există oameni aparte. Tu, de exemplu. Publicarea este "interesantă" în măsura în care ea afirmă anumite valori din noi. Cred că-mi place încrederea, totuși. De exemplu încrederea cu care pariază D.R. Popescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
F. Mugur, Soril Miavoie etc. Ce te rog: interesează-te pînă cînd se fac înscrierile și comunică-mi! Voi încerca să te caut și la telefon. [...] M-am bucurat mult pentru Nichita (Stănescu n. red.) și poezia română, acum cu "Cununa de aur". Eu am simțit întotdeauna că el e un mare poet. Iată, o spun și străinii! Am fost și pe la Madi (poeta Mariana Marin n. red.), în București fiind! Aștept informații despre înscriere! Salutări pentru Luca (Pițu n. red
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
să sfidez vârsta a treia. Vreau să pot spune că, n-am trăit în zadar, lăsând în urmă, ca moștenire, câteva gânduri adunate în cuvinte, bucăți desprinse din sufletul meu, atât de mult legat de meleagurile natale. "Cea mai frumoasă cunună pentru un bătrân este părul alb și amintirea unei vieți cinstite" (Chateaubriand). Costișa se mândrește cu ei... Costișa, de-a lungul vremii, a dat o pleiada de oameni de seamă: Iojn Filipciuc (scriitor), Petru Paul Leșanu (inginer agronom), Laura Lavric
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
au scurs, consider că nu vârsta este aceea ce-l caracterizează pe om, ci putința lui. Eu lucrez și-acum. Pentru mine viața fără muncă nu-și are rațiunea. Amintirea unei vieți cinstite în primele etape este cea mai frumoasă cunună... pentru cineva la vârsta înțelepciunii. De aceea, m-am simțit datoare să-mi dăruiesc sufletul în cuvinte, care după frământări și neliniști s-au cristalizat în versuri sau mici povestiri, întâmplări din vremi trecute... Frumosul din natura satului meu mi-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
rupt, cu paftale de metal. 13 Un potir, două discose și o steluță, fără acele cu care se servește la Leturghie, din care un discos cu scăunașu(l) rupt. 14 Două Sf. Aere vechi. 15 Un sinodic. 16 Una pereche cununii. 17 Două linguriți de metel mici. 18 Două proso(a)pe la proscomidie. 19 Două levicere mici colorate. 20 Una cadelniți vechi, În stare pro(a)stă. 21 Catapitiasmă În stare pro(a)stă. 22 Cinci ico(a)ne Împărătești cu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
viața, îl înșeală oamenii, îl înșeală credințele, idealurile”, cronicarul face referiri pertinente la volumul „Argint”, „elegant tipărit și aparținând lui George Lesnea”, „acest fiu al melancoliei ieșene care este pe drumul creației de artă care îl va duce, curând-curând, la cununa Premiului Național de poezie” (Observatorul nr.73/1939). La „Colțul debutanților” se publicau versuri: Demon de Eugen Roman; Despărțire de Gh. Senchiceanu. La „Note critice” apăreau recenzii ale cărților publicate, ale revistelor și ziarelor apărute, pieselor de teatru jucate în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ea și i-a spus, s-a dus cu tot cu bunicuța : Vezi ce ai pățit, cucoană, dacă te-ai jucat cu puța ? Aplauze și chiar un vin din partea casei, care l-a uns pe suflet pe scriitor : — Dacă primesc un vin cunună, trebuie că e o poezie bună, râde el. — Piticanie, ai ceva cu greutatea mea ? se aude o voce groasă în spatele lui, după care o mână puternică îl și smulge din scaunul său. Țiganul nu gustase poezia și venise să -și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Bucureștiului, au fost net negative. Apoi, explozia: Contemporanul - N. Manolescu, Gazeta literară - Lucian Raicu și Luceafărul - Cornel Regman, reviste ce dădeau tonul criticii, m-au situat în filiația celor mai mari prozatori naționali sau europeni: Faulkner, H.P. Bengescu, Liviu Rebreanu. Cununa a fost „masa rotundă” în jurul romanului organizată de Matei Călinescu și patronată de Șerban Cioculescu, directorul Vieții românești, cu participarea unor critici de marcă. Orgoliul meu a fost hiper-satisfăcut și „spaima”, mai ales acea spaimă - a mea și a clanului
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
câmpul de bătălie, el trebuie să-i imite pe funcționarii ONU și să-și păstreze sentimentele pentru el. Fie ele binevoitoare, fie nefavorabile, și încă și mai mult dacă sunt amestecate. POST-SCRIPTUM Ecce homo Deci a ieșit Iisus afară, purtând cununa de spini și mantia purpurie. Și le-a zis Pilat: Iată omul! (Ioan, XIX, 5) Cel mai greu lucru acum: întoarcerea. Ce voi putea povesti? De vreo zece veacuri, de pe vremea lui Tancred și a lui Guillaume din Tyr, gestionarea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
zâmbet subțire când îl ispitește doctorul: Da tu nu vrai să fii scutit? Trăiți, domnule doctor, da dumneavoastră ați fost scutit? Trenurile, lungi convoiuri nesfârșite de 40 de vagoane veneau tixite, și înlăuntru și pe vagoane. Urale și strigări și cununi de flori. Ba la unul, rezerviștii duceau pe vagoane copaci întregi. Într-adevăr poporul acesta a întrecut toate așteptările noastre. Suntem cei mulți dela țară cu mult mai buni decât au socotit cei mai optimiști. Disciplină și însuflețire. Dacă telegramele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-i spune "Batiușca" și "Țar", își plânge viața, își aduce aminte de "Grozna" și fericește țara care are pe Ștefan, apoi își spune cabazlâcurile și-și face giumbușlucurile lui... Sf. Ion cel Nou, care pentru faptele vieții lui a dobândit "cununa cea neveștezită" L-au zdrobit crâncen cu toegele în "Cetatea Albă" Așezat în raclă și-n sicriu de lemn de chiparos, se odihnește acuma în sf. biserică a Mirăuților lângă curtea domnească sicriu de lemn de chiparos, ferecat cu argint
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a inclus soarele și luna în panteonul tradițional românesc: „credințele și legendele prezintă Soarele și Luna ca sfinți. Ei sunt un dar de la Dumnezeu. Soarele e «ochiul de zi» al lui Dumnezeu, pe când Luna e «ochiul de noapte», «tronul» sau «cununa» Domnului”. Traian Herseni observa însă că „Sfântul Soare apare mai mult și mai frecvent decât Sfânta Lună”. Descântecele oferă un argument în acest sens, invocarea sacralității solare certificând victoria asupra bolii: „Pcicioru sî rămâi curat,/ Cum îi di la Dumnazău
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Șî pe la răsărit de soare/ Am plecat la vânătoare” (CoșulaBotoșani). La fel ca în planul mitic, feciorul devenit „un tânăr împărat” prin faptele eroice îndeplinite va reuși să câștige, aici, soția cea mai potrivită, o „zână,/ Să-i fie împăratului cunună!” (Cristești - Botoșani). Debutul incursiunii mitice este acordat cu ritmul cosmic atât temporal, la răsărit, cât și spațial, urmând drumul astrului pe boltă, ceea ce implică o ascensiune: „Pe la revărsat de soare/ A plecat la vânătoare,/ Ș-au vânat în țara de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu nunta rezidă în echivalența lor mistică, printr-o substituție holomorfică a întemeierii. Lecția inițiatică venită de la planta cu puteri magice are, în același timp, valoare de descântec de dragoste, prin inducerea jubilării festive și provocarea gândurilor masculine de însurătoare. Cununa pe care i-o sugerează ruja fetei, în varianta citată din colecția Viciu, „semnaliza calitatea de fată mare”, iar în textul colindelor „reprezintă un substitut al fetei și se înscrie într-un cod al relațiilor erotice”. In colinda tip IV
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care i-o sugerează ruja fetei, în varianta citată din colecția Viciu, „semnaliza calitatea de fată mare”, iar în textul colindelor „reprezintă un substitut al fetei și se înscrie într-un cod al relațiilor erotice”. In colinda tip IV, 104, cununa, și nu inelul, ori mărul (întâlnite în basme ca motive maritale) aduc acceptul fecioarei celui de-al treilea pețitor, deținător al codului corect: „Ăl c-a cerut cununița,/ Ea din greu îl blăstăma:/Cununa-te-ai cu dânsa,/ Cu dânsa
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
erotice”. In colinda tip IV, 104, cununa, și nu inelul, ori mărul (întâlnite în basme ca motive maritale) aduc acceptul fecioarei celui de-al treilea pețitor, deținător al codului corect: „Ăl c-a cerut cununița,/ Ea din greu îl blăstăma:/Cununa-te-ai cu dânsa,/ Cu dânsa, cu doamnă-sa!”. Celelalte gajuri smulse, în unele variante, fetei, ca gest violent de asumare a iubirii ei, aduc doar implicații negative: „Cine m-o vărsat apa,/ Turbura-s-ar ca dânsa;/ Cine m-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]