3,589 matches
-
Emil Brumaru - „manierism“... Nu cred că mai trebuie să insist. Gary Moore spunea odată că după ce-a împlinit 40 de ani i-a fost imposibil să se mai îmbrace în ginși (pentru că nu putea să-și strângă burta în curea!) și să iasă în fața unor puștani, făcând pe metalistul... Alții însă n-au deloc simțul realității, n-au prestanța unui B. B. King, n-au eleganța lui Gilmour sau Waters, n-au valoarea „bunicilor“ Rolling Stones, n-au farmecul jucăuș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
În ceea ce occidentalul consideră a fi un meșteșug, extrem-orientalul recunoaște o artă. Din hârtie pătrată, dreptunghiulară, hexagonală, circulară, semicirculară sau eliptică, meșteșugarul poate crea umbrele, paravane glisante, mături, lămpi, cutii, evantaie, coperți, broșe, ornamente pentru prinderea părului, cești, farfurii, sfori, curele, poșeteși alte lucruri diverse. Maestrul, însă, îmbină culorile, le armonizează, conferă o aură de hârtie vie fiecărui obiect în parte. Unele sunt perisabile și, deci, neștiute, pe când altele rezistă timpului și insectelor, grație unei hârtii speciale, numite urauchi, și a
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
spital, un soi de cult religios cu surori-călugărițe. Salonul e foarte mare, înalt, asemănător celor de la Spitalul Sfântul Spiridon. Se pun transfuzii. Mi se cere să mă așez culcat pe un pat de la fereastră. Sunt îmbrăcat, o soră-călugăriță îmi desface cureaua și nasturii de la blugi, mă ceartă că nu sunt spălat ca lumea. Nu sunt singur, e și o femeie cu mine... I se reproșează ei neglijența mea. Mai vine o soră-călugăriță, seamănă cu o asistentă medicală cunoscută de pe când eram
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
fumat prima dată chiștoace umede, culese chiar din closetul infernal al haltei din Belcești. M-a prins un unchi de al meu, tinerel, frate vitreg (se pare!Ă de-al mamei, și m-a spus... A fost prima bătaie cu cureaua aplicată de taică-meu... După ce m-a bătut (în prezența a mai multor rude oploșite la noi din cauza foametei!Ă, m-am dus în curtea din spatele haltei și am fumat pe îndelete o țigară adevărată, albă, lungă, luată din sat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
un mic negustor ce mi le da (ziceam că sunt pentru acari!Ă în schimbul unor ouă furate de mine din cuibarele găinilor, de prin grajdul construit din scânduri proaspete, parfumate... Să nu uit de a doua, și ultima bătaie, cu cureaua, scoasă cu satisfacție de taică-meu de la betelia pantalonilor... Eram prin clasa a șasea, la Iași acum, și venisem pentru prima dată târziu acasă, de fapt pe la nouă și ceva... Atunci tocmai săvârșisem o năzdrăvănie amoroasă, dar naivă, cu fosta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
a repetat, ne-am reîntors cu același tramvai... Și iar eu cu dânsa până la periferie... A râs, a zis: Gata! Și m-am reîntors singur. Taică-meu, probabil împins de mama, mă aștepta la ușă. Mi-a ars vreo 2-3 curele la fundul gol. Și... același efect contrariu! Am ieșit pe balconul interior, ce da spre curte, și am început să fluier fericit... cu gândul la Instructoarea mea cărnoasă... Nu am mai întâlnit-o niciodată... Însă atunci, în seara aceea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
30 bl. Cantitatea e destul de mare. La noi, un om e folosit numai la ruperea știuleților cu foi cu tot și merge la 1⁄2 hectar. Ei se folosesc la cules de un cârlig așezat în palma dreaptă cu o curea. Apucă apoi cu mâna stângă știuletele și cu dreapta, cu cârligul, retează știuletele. Acest cârlig modest a revoluționat culesul și a fost inventat de un fermier din Iowa în 1892, pentru unchiul său căruia îi lipsea degetul cel mare. Se
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
cu parfum de salcie, de-a lungul unui lac cu izvor propriu, a încheiat această plimbare fermecată. Eram cu el în faeton; mâna patru cai murgi foarte iuți, înhămați în stil englezesc, cu cât mai puține harnașamente, doar niște simple curele. Alergau înaintea noastră absolut nebunește, ca șobolanii Cenușăresei. Seara ne-am întors la Potsdam, la Palatul de Marmură, pentru cină, unde doamna Hazard 31 mă aștepta cu ținuta mea de seară. M-am îmbrăcat în cea mai fermecătoare cameră destinată
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
lătratul neîntrerupt, îi incită la luptă, îi insultă cu vocea lui cea mai răgușită cu putință. Minusculul poney, cu ochii adăpostiți sub coama ca o cască, este adus de un băiat de la grajduri. Prințul cheamă câinii. Calului i se ia cureaua cu care este priponit de obicei și iată-i pe toți trei liberi. Să înceapă vânătoarea! Iată-i țâșnind ca săgeata. În amurgul care se lasă peste frumoasele grădini, goana acestor animale, voioase că se pot juca, continuă ca un
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Motocicleta este chiar element de scenă, intrarea solistului vocal, Rob Halford, făcându-se în unele concerte pe-un superbolid (a cărui marcă o trec sub tăcere, fiindcă nu sponsorizează rubrica de față!). Hainele de piele, țintele metalice pe brățări și curele, decoruri de filme horror, lumini de laser, lama de ras ca emblemă și breloc, multe alte abțibilduri configurează un concept de succes (așa se spune în advertising, isn’t?) probat în peste 35 de ani de activitate. Se mai pot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
de detalii cămașa și să detectez deosebiri minuscule în nuanța sa particulară de verde. Fără să îmi dau seama, știu lungimea gulerului la milimetru și o pot "așeza" oarecum. Ca atare, creierul meu poate distinge mii de amănunte despre pantofi, curele, poșete, clădiri, mașini, aragaze, ibrice și aproape orice alt obiect la care ne-am putea gândi. În al doilea rând, această "simțire fizică" a lumii pe care o am este în mare parte exact ca în România. În Iași și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
evocă emoția intensă pe care o resimte dansând cu doi prieteni homosexuali: "Muzica mă înalță, mă electrizează și, în spatele meu, trupul masiv al lui Marc iradiază ca un cuptor. Spatele meu îl descifrează, îi simt sub omoplați stomacul musculos, catarama curelei pe coloana mea vertebrală și, în scobitura taliei, umflătura inocentă a prohabului, pe care-aș vrea să-l fac să plesnească... Mi-l amintesc de aseară, cu pula lui minunată care-l căuta pe Tristan, îl găsea, îl împungea... Oh
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
obiectul plăcerii. Cazuistică demnă de-o disertație psihanalitică! Să-mi fie cumpărată o chitară, așa cum peste ani aveam să-i cumpăr eu (degeaba) fiului meu, era exclus. Tata avea intenții educative precise, și nu ezita să le aplice folosind o curea îngustă, secționată dintr-un cauciuc de bandă transportoare a pietrișului în balastiera unde câștiga salariu ca electrician. Am calculat strategico-economic. Gospodăria, cu scule de tot felul, utilaje și resturi de inventar agricol, resurse diferite de lemn, metal, chimicale, cereale îmi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
a suferit unele modificări ca urmare a influențelor din afară. Costumul de lucru se compunea dintr-un cămeșoi de cânepă, fără motive florale, larg, lung până sub genunchi, încins cu un brâu de culoare roșie, peste care se trecea o curea de piele de care era legat cuțitul. La brâu sau în sân ținea tabachera cu tutun și pachetul cu foițe. Avea la el și cremenea cu care scăpăra cu amnarul și cu iasca aprindea țigara. Parcă mai ieri îl vedeam
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de comună, aici se află Primăria, Consiliul Local Hudești, Biserica Sf. Voievozi Mihail și Gavril, Dispensarul medical uman, Farmacia, Dispensarul veterinar, Școala Costăchească-ctitoria lui Iordache Costache Boldur-Lățescu, Postul de Poliție Hudești, Oficiul Poșta română, conacul lui Boldur-Lățescu, Parcul dendrologic și curea boierului Ion Franc în care funcționează Spitalul Bethesda, sediul firmei Pirania ( acvacultură), Căminul cultural Hudești, moara lui Ion Goleanu, magazine și baruri, discoteca și pensiunea lui Costel Baltă. Asfaltarea șoselei Dorohoi - Darabani și a drumului ce leagă cele trei sate
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
violet / 57 II. PATOLOGII ALE SACRULUI / 61 Cumpărăturile de sărbători. Simbolistică sacră și patologie ostentativă / 63 Crăciunițele sexy / 67 Cadourile swarovski și magia lumilor de cristal / 71 Sfântul Valentin. De la iubirea de Dumnezeu la vibratoarele superexcitante / 75 Blajinii, pușca și cureaua lată / 79 Văpaia Sfântului Ilie / 83 Sfânta Cruce și paradoxurile netransfigurate / 87 Pelerinajul un Woodstock al ortodoxiei românești? / 91 Halloween, între mitologia celtică și superdistracția românească / 95 Avatar și reactivarea religiozității cosmice / 99 III. PATOLOGII RELIGIOASE / 135 O nouă provocare
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
istoric al iubirii de la martirajul Sfântului Valentin la sexualitatea pătimașă, stimulată de vibratoare, alifii și alte fantezii simbolizează nu doar desacralizarea lumii, hedonizarea vieții, dar și permanenta noastră căutare a absolutului în formule hard, inedite și neconvenționale. Blajinii, pușca și cureaua lată După unele versiuni ale tradiției populare, un moment cu totul special este Paștele Blajinilor. Cu el începe Săptămâna Neagră. Este un interval sacru esențial din ciclul sărbătorilor pascale, unul care trimite la tradiții străvechi, pe nedrept uitate sau (iremediabil
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
sau păstorești. În 2009, Paștele Blajinilor ne surprinde cu un șoc al crizei mondiale. Premierul Emil Boc ne invită repetat la un soi de asceză națională, perfect desacralizată, semnificativ sintetizată prin îndemnul prezidențial de "a strânge cureua". Astfel, "pușca și cureaua lată" ar putea fi semnele arhetipale ale unei îmbuibări fudule de care terapeutic ar trebui să ne distanțam urgent. Astăzi, pentru anumite medii creștine din România, asemenea interdicții se pot rezuma doar la asumarea unor probe spirituale. Săptămâna Neagră este
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
de aici și pe morții din cealaltă lume. Este familia creștină totală. De aceea în Săptămâna Neagră ne asumăm cu toții lecția dură a blajinilor și ne rugăm pentru mântuirea morților noștrii. Noi cu ei, iar alții doar cu "pușca și cureaua lată". Văpaia Sfântului Ilie Conform calendarului creștin ortodox și tradiției populare, o dată pe an (21 iulie) este ziua Sfântului Prooroc Ilie. Mă întreb: ce semnificații mai poate avea ea pentru omul modern al anului 2009? Dincolo de interpretările clasice de tip
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
forță politică de bază: „este punctul de concentrare al celor mai bune elemente ale clasei muncitoare”, „este școală cea mai bună pentru formarea de conducători”, are experiență și autoritatea să prefacă toate organizațiile fără partid în „organe auxiliare și în curele de transmisie, care unesc partidul cu clasa să.” Pentru că în Iugoslavia, Partidul Comunist „nu joacă rol de avangardă” s-a ajuns la „teoria antimarxista” conform căreia țărănimea, în totalitatea ei, reprezintă „cea mai solidă temelie”, negându-se în felul acesta
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ai dat Tu mie/ Doamne, rău m-ai pedepsit/ că ziua mi s-a-mplinit/ s-a-mplinit la pușcărie/ să fiu singurel pe lume". În alte cîntece, i se explică lui Dumnezeu situația tristă din pușcărie: "Doamne, libertatea mea/ e la maior la curea/ mi-e dor tare de-un copan/ dar nu pot de Moș Prodan/ că e pe tură pîndar/ și mă arde c-un bulan". Creatorul e invocat uneori chiar și pentru a-l ajuta să gîndească liber, căci chiar tendința
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
produc rupturi uneori totale între modul în care este practicată meseria în închisoare și modul în care e utilizată în afară. Absența materiilor prime și a pieselor de schimb presupune căutarea unor substitute care devin mai importante decît primele. Lipsa curelelor de transmisie la motoare duce la utilizarea unor cîrpe înnodate, iar căutarea cîrpelor devine mai importantă decît căutarea curelelor firești. Cutiile de conserve au roluri funcționale atît de neobișnuite (din ele se pot face bibelouri, cuțite, ascunzători, cărți de joc
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în afară. Absența materiilor prime și a pieselor de schimb presupune căutarea unor substitute care devin mai importante decît primele. Lipsa curelelor de transmisie la motoare duce la utilizarea unor cîrpe înnodate, iar căutarea cîrpelor devine mai importantă decît căutarea curelelor firești. Cutiile de conserve au roluri funcționale atît de neobișnuite (din ele se pot face bibelouri, cuțite, ascunzători, cărți de joc etc.), încît nasc meserii neobișnuite, care nu au nici o căutare pe piața liberă. Iar cadrele devin atît de specializate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
s-au înrăutățit, au jurat să nu se despartă niciodată. Are peste 50 de ani, este italiancă și a muncit toată viața așa cum am făcut și eu. Știe ce înseamnă să nu ai un euro în buzunar și o biată curea de piele ar face-o fericită. Am promis că într-o zi ne vom plimba, măcar vom lua o înghețată, măcar o cafea, măcar... La început visam să mergem o zi la Roma, apoi o zi la Assisi, și încetul
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
introducerii schimbărilor în școală. c) Lipsa de încredere a profesorilor, mai ales în schimbările inițiate de alții și pe care au impresia că nu le pot controla, ceea ce i-ar expune criticilor din exterior. d) Absența "agentului schimbării" sau a "curelei de transmisie", altfel spus absența unui sistem pertinent de comunicare între decidenții și practicienii de la nivelul școlii. e) Legătura incompletă dintre teorie și practică, datorată trecerii într-un plan secundar a domeniului cercetării în educație. f) Baza științifică insuficient dezvoltată
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]