8,648 matches
-
împăraților ajutător,purtătorule de biruință, mare mucenice GHEORGHE,roagă pe Hristos - Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre !În Iconografia divină a Cerurilor, două Nume strălucesc prin simbolul Vitejiei lor absolute: IISUS HRISTOS-BIRUITORUL, Cel Care a biruit Lumea, Răul și Moartea și Dacul nostru, Sfântul Mare Mucenic GHEORGHE-PURTĂTORUL DE BIRUINȚĂ. Sf. M. Mc. Gheorghe este Unul dintre cei mai iubiți Fiii ai Cerului și unul dintre cei mai apropiați Prieteni ai Maicii Domnului și ai Mântuitorului Hristos. În cinstea Numelui său s-au
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
natura Sa, divino-umană în slujba Omului, renăscându-l, îndrumându-l, ajutându-l, călăuzindu-l, apărându-l, tocmai pentru ca ontologia umanului să devină prin creație încoronarea întregii Sale Creații: „Omenitatea Sa, spune marele ierarh, eruditul teolog basarabean ... XIV. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ, de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016. Albul de nea se scutură, se lasă peste liniștea paradisului din casă. Miracolul plutește între înțeles și neînțeles, lăsându-ne de
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
POLOVRAGI Nu avem atâtea zile lăsate de Dumnezeu pe pământul acesta sfânt pentru a-i descoperi în totalitate misterele și nici consemnări suficiente, clare și de obiective, care să ne conducă pe un drum sigur în ceea ce privește istoria noastră din perioada dacilor liberi, înainte de organizarea lor statală sub conducerea marelui Burebista. Există păreri ale unor istorici, interpretări ale unor cronici și o grămadă de legende care diferă de la o sursă la alta. Cei pasionați de trecut, caută noi și noi surse de
PEŞTERA POLOVRAGI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381547_a_382876]
-
surse de informare, citesc și de cele mai multe ori se pierd între liniile, contradictorii de multe ori, trasate de articolele unor specialiști sau de manualele de istorie. Un cu totul alt gust are însă contactul direct cu locurile care au servit dacilor liberi ca așezăminte sau pentru diferite ritualuri. Cei care au vizitat Sarmisegetusa, probabil, îmi vor da dreptate. Vă invit, însă, pe cei care nu au făcut-o deja, să pășiți în Împărăția lui Zamolxe - Peștera Polovragi. Nu prea departe de
PEŞTERA POLOVRAGI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381547_a_382876]
-
omului dornic să bântuie măruntaiele muntelui, intrarea a făcut ca acest loc să-și piardă caracterul parțial ascuns și tot parțial inabordabil, deschizând împărăția lui Zamolxe. La 350 de metri deasupra nivelului peșterii, a fost localizată o veche așezare a dacilor liberi. Legendele spun că aceștia erau adunați în jurul lui Zamolxe, un vraci puternic care îi apăra de orice molimă și era unul dintre cei mai respectați îndrumători spirituali ai timpurilor. Iată încă că Zamolxe avea puterea de a dispare și
PEŞTERA POLOVRAGI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381547_a_382876]
-
erau coborâți spre vindecare bolnavii, de care se ocupa folosind fântâna cu apă vie, o sursă de apă care se spune că cicatriza rapid orice fel de rană. Nu au fost găsite oseminte în această peșteră, dar ținând cont că dacii își incinerau morții, acest lucru nu combate legendele, cu atât mai mult cu cât au fost găsite rămășite ale unor vase ceramice identificate ca aparținând perioadei dacilor liberi. În acest loc puternic oxigenat de hornurile multiple, s-a păstrat o
PEŞTERA POLOVRAGI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381547_a_382876]
-
rană. Nu au fost găsite oseminte în această peșteră, dar ținând cont că dacii își incinerau morții, acest lucru nu combate legendele, cu atât mai mult cu cât au fost găsite rămășite ale unor vase ceramice identificate ca aparținând perioadei dacilor liberi. În acest loc puternic oxigenat de hornurile multiple, s-a păstrat o formațiune calcaroasă având configurația unui altar, care se presupune că era folosit pentru a-i fi aduse ofrande marelui vraci. Trecerea dintre sălile peșterii este extrem de lină
PEŞTERA POLOVRAGI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381547_a_382876]
-
formațiune calcaroasă având configurația unui altar, care se presupune că era folosit pentru a-i fi aduse ofrande marelui vraci. Trecerea dintre sălile peșterii este extrem de lină comparativ cu alte peșteri care se presupune că ar fi fost folosite de daci și totuși nu atât de încărcată de coloane cum te-ai aștepta dat fiind vechimea ei. Oricum, pereții sunt bogați în urme ale unor zăcăminte feroase și radioactive, iar locația prezintă chiar și o sală de culcare, un loc cu
PEŞTERA POLOVRAGI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381547_a_382876]
-
plumbul afară. -Trebuie să discutăm. Lil își adăpostește buclele bogate sub brațul lui mușchiulos. -Hai să fim realiști! Nu mă mai duc înapoi nici în ruptul capului! -Atunci, ...avem o problemă serioasă. El îi scanează fața prin ochelarii de vedere.” Dac - (Lavinia Huțișoru Dumitru) „De ce mă simt străină, aici în țara mea/ Și-aproapele nu-l aflu, oricât l-aș căuta?/ De ce se-abat tornade din ceruri pe Pământ/ Și fratele meu, codrul, cade răpus de vânt?/ De ce nu ne mai
LIGYA DIACONESCU-DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380892_a_382221]
-
ca să le pupe imineii așa cum era cândva obiceiul în fața Înaltei porți. Oare nu ar fi fost mult mai normal ca același Premier pretins român, dacă ar fi avut măcar un dram din demnitatea care ani mulți i-a caracterizat pe dacii liberi și ulterior pe români, nu i-ar fi rugat atât de plecat pentru o asemenea favoare ci le-ar fi comunicat ferm faptul că, începând de la o anume dată cât mai apropiată, cetățenii americani și cei canadieni vor putea
TICBARABURIBITARAC CERFIJEMISLETEPOCAIOMIJE !!! CLAR !? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380902_a_382231]
-
Înalt Prea Sfințitul Serafim Joantă, Mitropolitul Bisericii Ortodoxe Române pentru Germania și Europa Occidentală; osul moștenit odată cu celelalte daruri lăsate de strămoșii noștri. De altfel, recunoaște și poetul: De peste două mii de ani Pe noi ne-apasă un blestem Vechi, de la daci, de la romani, Ai căror strănepoți suntem. De la Cezar la Burebista, Primii celebri junghiați, De-atunci și până-n ceasu-aista Parc-am fi dublu blestemați. (Blestemul românesc) Poezia Pro patria... - una din frumoasele poezii patriotice din literatura actuală - este o replică de
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
educație, cinstire, rugă, poezie, laudă, carte pilduitoare sau cântare este un strălucit Voievod al Limbii noastre valaho-ortodoxe. Cei ce gândesc, vorbesc, scriu și-nfăptuiesc cuvintele de har ale Limbii noastre ortodoxe devin Mlădițele înmiresmate ale Frumuseții Cuvântului Dumnezeiesc. Idealul cuvântului dac este frumusețea veșniciei Limbii noastre sublime și sfinte. Cuvântul duhovnicesc este îndumnezeirea Limbii noastre ortodoxe. Cuvântul ortodox valah este o Cruce spirituală a biruinței Limbii noastre liturgico-duhovnicești. Cartea creștină trebuie să fie mirajul și mariajul acelor ce o scriu, acelor
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
Fii ai Națiunii Dacoromâne. Cartea-Amintiri, DE LA INIMĂ SPRE CER este un omagiu adus de cei doi mărturisitori, Vetrei Strămoșești, o cinstire întru slava Neamului și o venerare a Oamenilor Aleși de Dumnezeu ca Vizionari ai Săi pe pământul sfânt al Dacilor nemuritori. În această lucrare, care se adaugă altor două: „Pui de țigan” și „Cei șapte beduini”, inginerul-naționalist Călin Kasper se depășește cu mult pe sine, dat fiind argumentele sale solide, raționale, îndrumătoare, pedagogice, de îndreptare, de cunoaștere, de luare aminte
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Sântion de primăvară; Ioan-Dragobete În Calendarul creștin al Bisericii Ortodoxe la 24 Februarie este sărbătorită: întâia și a doua aflare a capului Înaintemergătorului
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
ca o lumină profetică. Varianta feminină a Dragobetelui-Zian este Drăgaica-Sânzienele, sărbătoare ce are loc pe 24 Iunie, de nașterea Sf. Ioan Botezătorul, deci tot sub ocrotirea aceluiași Sfânt-Înaintemergător. Drăgaica mai este numele unui dans vechi popular, de-o vârstă cu dacii, dar și denumirea unei plante erbacee, de cca. 1m. înălțime, cu flori mici, aurii și o mireasmă îmbătătoare de zână. Omonime și toponime descendente din traco-dacul Dragobete: Drag-voievod maramureșan, din sec. XIV. Dragalina, Ion (1860-1916), născut în Caransebeș, general de
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
Simboluri,vol. 3, Ed. Artemis, București, 1995) Mari bucurii tuturor Dragobeților, în mod expres tuturor Ionilor și în mod special Dragobetelui de Vâlcea, Ion Măldărăscu! ---------------------------------------------------------- Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi, Neamț 24 februarie 2015 Dragobete Referință Bibliografică: Gheorghe Constantin NISTOROIU - MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE / Gheorghe Constantin Nistoroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1516, Anul V, 24 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Constantin Nistoroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
nestrămutată a cuvioșilor, cu mărturia mărturisitorilor întru adevăr, cu dragostea atât de dăruită a iubitorilor de Hristos se țese porfira Cerului pe care sunt brodați permanent Aleșii: Eroii, Mărturisitorii, Cuvioșii, Mucenicii, Drepții și Sfinții lui Dumnezeu întru nemurirea lor serafică. Dacii nemuritori ai Mișcării Ortodoxe Naționalist-Creștine purtau la gât alături de Sfânta Cruce, un săculeț din piele în care era amestecată țărâna martirică cu sângele ei sfânt de-a lungul vremurilor din mai multe zone ale țării noastre. De fapt se poate
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
trădarea,iar își face loc. Să ne strângem mâinile cu toții Și țara cu hora s-o-nconjurăm, Să n-o lăsăm iar pradă la alții, Căci doar unindu-ne o apărăm. Noi, munteni,moldoveni și ardeleni, Toți suntem strănepoți ai dacilor, Nu ne dăm țara pe mâini de fameni Și-o vom păstra întreagă pruncilor. Noi, în ianuarie sărbătorim Toți românii strânși în hora mare, Unirea prin Cuza,astfel cinstim, Din țară, la Nistru ,fiecare. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: 24 Ianuarie
24 IANUARIE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374310_a_375639]
-
dintre Carpați, Nistru, Dunăre și Marea Neagră, punând în calea tătarilor tabere de mercenari secui, de la care au rămas toponimice ca Mikloshély (Miclăușeni), Vàrhély (Orhei), Kis-Jenö (Chișinău) sau Csupor (Ciubărciu, azi Ciobruci). Dar și până la Dragoș, multe seminții au trecut peste daci / bolohoveni / volohoveni / brodnici: pecenegi, cumani, slavi, tătari, unguri ... lăsând urme, materiale și spirituale, în evoluția autohtonilor. Astfel, Principatul Moldovei a fost stat european timp de peste cinci veacuri. În timpul lui Roman I (1391-1394), pe care hrisoavele îl numesc voievod al Moldovei
ŢARA MOLDOVEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374436_a_375765]
-
totodată, tot absolut legal mai multora. Însemnul monetar este proprietatea statului care-l garantează prin banca de emisiune. Distrugerea sa se pedepsește aspru. Pe de ală parte retribuția pentru munca ta reprezintă singurul mod de acoperire al necesităților întregii familii. Dac-l bei, așa să-ți alini necazul, soția și puradeii sunt în pericol să moară de foame. Într-un stat de drept risipire venitului destinat întreținerii este o crimă penală. Ați auzit despre așa ceva în România? Mă îndoiesc Însăși casa
STATUL ŞI POMANA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374487_a_375816]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > ALBASTRU Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Sub zvelte ramuri de cireș stau prinse, Îmbrățișate strâns în floarea lor, A noastre trupuri, fragede, aprinse, Ce din petale nu se mai cobor. Și astăzi, ceru-mi
ALBASTRU de DANIEL DAC în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374562_a_375891]
-
să sufle, Și trupul tău misterios, să-l dezvelesc. Rup mersul timpului grăbit o clipă, Și brusc, ca după vis, să mă trezesc, Cum te privesc etern, fără risipă, Și-n ochi, albastrul meu îl regăsesc. Referință Bibliografică: ALBASTRU / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2286, Anul VII, 04 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
ALBASTRU de DANIEL DAC în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374562_a_375891]
-
vis, să mă trezesc, Cum te privesc etern, fără risipă, Și-n ochi, albastrul meu îl regăsesc. Referință Bibliografică: ALBASTRU / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2286, Anul VII, 04 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
ALBASTRU de DANIEL DAC în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374562_a_375891]
-
Marele merit al lui EMINESCU este de a fi privit lucrurile și ” foarte de sus și foarte de departe„, dar și foarte ”din adânc”, completează Edgar Papu. Titanismul depărtării, venit poate și de la Hesiod, dar, în mod sigur, și de la dacii noștri, care aveau un cult al zenitului, al înălțimilor reprezentate prin soare și prin munte, se manifestă și prin viziunea asupra vântului. La EMINESCU vântul vine ”din margini de pământ” , răscolește cerul și stelele, le desprinde, furtuna îmbracă proporții cosmice
SIMFONIA EMINESCIANĂ A VÂNTULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374595_a_375924]
-
prea curată,/ Și pururea fecioară,/ Marie!” (Rugăciune); „O, maică sfântă, pururea fecioară,/ În noaptea gândurilor mele vină.” (Răsai asupra mea...); „Astfel numai, Părinte, eu pot să-ți mulțumesc/ Că Tu mi-ai dat în lume norocul să trăiesc”. (Rugăciunea unui dac). Jurnalistul respectiv invocă versurile Domniei voastre din Împărat și proletar: „Religia - o frază de dânșii inventată/ Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug...”, precum și o scrisoare pe care ați adresat-o cândva Veronicăi Micle, în care ați
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]