2,277 matches
-
pereții sculptați cu motive heraldice, "sală a tronului" e bucurie mare: Domnul cu Doamna, boieri mari, boieri mici, dregători, căpitani prăznuiesc "Strălucita izbândă de la Podul Înalt", prin "Ospățul de biruință". Boierii, în straie de sărbătoare, cu anterie și bărbi după datină bizantină; cei tineri, cu scurte, rași după nărav talian; toți mustăcioși, cu plete unse cu unt; nu puțini, legați cu feși, însemnați în bătălie cum șade bine unui viteaz. Se bucură. Toți sunt veseli, pe jilțuri rânduite pe lângă pereți, sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și racla cu moaștele Mare-mucenicului Ioan. Avem nevoie de atâta ajutor... Drept să-ți spun, și cu Diavolul aș face pact. Ștefane! strigă Maria cu reproș, dar după o clipă devine împăciuitoare. Bine, vin la biserică. Faceți și praznic? După datină, viii cu morții împreună... Să petreceți, să beți, de dragul morților, desigur... zâmbește ea ironic. Morții cu morții. Cu viii mai greu. Și eu, acolo, ca nuca-n perete... Maria! răbufnește Ștefan. Ei au murit pentru... Ce poți tu înțelege? Ești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ușor, cu buzele întredeschise. Ștefan îi îndepărtează o șuviță lipită pe frunte. Voichița zâmbește, face o plecăciune și cântă încetișor presărând flori: De Sânziene, pentru Măria ta: cicoare, busuioc, sulfină, rozmarin, mărgăritar și... și "Nu mă uita". Cântă, după cum cere datina: "Să răsară florile, Să le-adune fetele, Să le pună pe mărgele, La sânul inimii mele, Eu îl rog pe neicuța, S-o culeagă ușurea, Arz-o focu', dragostea!..." Voichițo, îngână el fermecat, parcă ești Zâna Florilor... De Sânziene, Măria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
florilor se risipește. Ce spui? o apucă Ștefan de bărbie și o privește în adâncul ochilor albaștri. De Sânziene pare-mi-se fetele dau flori și flăcăii le sărută "ca vraja florilor să nu se risipească", zâmbește Ștefan. Așa-i datina, se scuză el, sărutând-o pe frunte. Voichița se aprinde ca para focului până-n lobii urechilor. Clipește cu genele prelungi ce-i adumbresc ochii de cicoare, dându-le un aer de mister, îndulcit de gropițele din obraz. Te-am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se poate, Măria ta"!... Hapul e amar. Îl înghit și-ți mulțămesc că m-ai ferit de greșeală. Iaca pentru ce te-am înălțat al meu prim-sfetnic. Haide! Curaj! Sparge buboiul! Apăi, se șușotește că Măria ta nu păzești datina, rânduielile statornicite din vechime, "obiceiul pământului". Mai abitir ne roade că spurci cinul boieresc cu oameni proști pe care-i ridici în slujbe și-n dregătorii, de-au ajuns să ne poruncească, nouă, boierilor, "marilor boieri" -, să ne poruncească te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
rugăciune. Alături icoana aurită a Sfintei Fecioare și candela ce licăre nestinsă, Sfântul Gheorghe ucigând balaurul, alți sfinți întunecați, uscați, afumați: sfinți bizantini. Pe o măsuță joasă, se află colaci, colivă, ulcele înflorate, o ploscă, lumânări, toate cele rânduite după datină pentru pomenirea morților. Tăcerea adâncă e tulburată numai de sfârâitul lumânărilor ce ard picurând. Alexandru intră pășind ușor să nu-i tulbure ruga. Simțind suflare omenească în spate, Ștefan zvâcnește fulgerător cu mâna pe plăselele pumnalului. Alexandru tresare și dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a hrăpit drepturile noastre din moși-strămoși! spune Isaia sugrumat de revoltă. Până și "dreptul primei nopți" ni l-a hrăpit cu pravila! Vă amintiți? Mai an, a tăiat un boier din Târgul Ieșilor, cum că și-ar fi luat după datina statornicită din vechime dreptul boierului, ca el să facă începătura fecioarelor mirese, ca stăpân și binefăcător cu dar, la nunțile aflătoare pe moșia sa. Alexa se cioșmolește de pe un picior pe altul: S-avem iertare... Eu... eu m-am aflat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Eu... eu m-am aflat de față la ospățul acela. Dumnealui boier Tilihoi a cam făcut-o de oaie... A nesocotit pravila cea nouă... După ce a băut peste măsură, l-a însemnat pe mire cu biciul pentru că se răzvrătise împotriva datinii, iar pe mireasă a răstignit-o pe masă, i-a ridicat catrința și, acolo, printre blide și bucate, în țipetele fetei și-n văzul nuntașilor cutremurați, i-a luat fetia... Când a auzit Vodă mărșăvia, s-a făcut negru: "Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
strigă Șendrea eroic. Vor trece! i-o retează Ștefan. Va fi bine, măcar de-i veți zăbovi până mântuim cu tătarii, până sosesc oștile ungurești, până se întorc românașii zburătăciți. Au jurat doar... Pe turcaleți să-i primim "moldovenește", după datină, spune Vlaicu clipind hâtru. "Moldovenește", cum altfel!? râde sarcastic și înflăcărat, cu patimă Ștefan. Pitulați în poala codrului, le luăm urma; ne ținem de ei, ca scaiul de oaie! Clipă de clipă! Zi de zi! Noapte de noapte! Îi hărțuim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ne vom afla și noi odihna... Maria, în lumina tremurătoare a lumânărilor, privește fascinată reflexele rubinii din pocalul cu vin. Șoptește obsedată: Da, Ștefane... ne vom afla odihna... Îți amintești, Ștefane, de nunta noastră? Îți amintești?... La sfârșitul ospățului, după datina voastră -, am băut cu toți nuntașii "paharul de Cale Albă"... Să ne fie " Calea" dreaptă, șoptește Ștefan cufundându-se cu privirea dincolo de coline, în primele raze ale răsăritului. Maria, cu ochii mari, fascinată, cu o stranie bucurie: Îl beau din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mi-au făcut „ursitoarele”, un ritual păgânesc, cu tămâie arsă, cu busuioc, cu apă sfințită în care au stins cărbuni aprinși, și, bine înțeles, cu o masă plină de mâncări și băuturi, pentru „ostenitoare”, cărora li s-a dat, după datină, câte un ștergar din tort (fir tors din cînepă topită). La această masă, „ursitoarele” au prezis că pruncul va trăi în lipsuri, că nu va avea decât strictul necesar, dobândit cu mult mai multă muncă decât alți oameni- pentru că s-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și mai apropiați 59 sufletului meu. De mulți ani nimeni nu se mai interesase de acest dans și teatru popular, iar țăranii erau încântați să meargă la județ, unde, cu ani în urmă, luaseră premiul întâi la un festival de datini. Era pentru prima oară când munca pe care o făceam îmi oferea prilej de bucurie. Călătoria cu sania era o adevărată desfătare. Viața de la sat are și bucuriile ei simple, dar atât de adevărate! În ziua următoare am mers într-
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
fost militar, Mariana Iacob - medic, Alexandru Mateescu - preot, Domnița Ileana - devenită maica Alexandra din conducerea Coloniei din Brazilia, H.H. Stahl - sociolog, Jean Boghici - inginer. Mărturisirile lor sunt unanime că se gândesc la țară, vorbesc cu recunoștință de profesorii lor, despre datini, de biserici, de virtuțile țăranului, de plăcerea de a vorbi românește În familie. Confesiunea lui Zaven Karaigian concluzionează o stare generală de spirit „Am venit În America În 1951... dar sufletul meu a rămas În România, fiindcă acolo a fost
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
meșteri sunt bănățenii din Iugoslavia - Uzdin, Vlalimirovaț, Vârșeț. Amintirea patriei nu-i părăsește. Jean Boghici (Brazilia) zice:... să spun sincer, cu cât trece timpul cu atât mai mult Îmi amintesc de țara unde m-am născut, de prietenii mei, de datini, de colinde, de biserici, de rude. Ioan Vasiliu (Argentina) mărturisește: „Dv. care trăiți tot timpul În țară nu știți ce simte altul care stă mai bine de 40 de ani În străinătate. Când am văzut din nou steagul României, când
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
conacuri iar la Țigănăuca, În fața Sorocii, În stânga Nistrului, un conac cu numeroase pivnițe și hrube. Peste tot, in zona de mijloc a Gubernici Podolia, moldovenii erau În numar mare. Cercetătorul a intrat În case, a participat la sărbători notând obiceiuri, datini, moravuri și folclor. Constată că folclorul din aceasta gubernie este foarte asemănător cu cel din Basarabia si Moldova. Aceleași obiceiuri la naștere, Înmormântari, reuniuni familiale sau religioase. După un recensământ rusesc, În Podolia trăiau 43,000 moldoveni iar în Gubernia
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
sărbătoarea „Limba noastră cea română” Depunere de flori la statuia lui Ștefan cel Mare, troița Ginta Latină, bustul poetului Octavian Goga, la mormintele poetului Alecu Mateevici, compozitorului Alex Cristea Iui Ion și Doina Aldea Teodorovic. 31.VIII-3.IX Formațiile artistice „Datina” din orașul Nisporeni și „Doina codrilor” din Vărzărești (filiale din Basarabia) au participat la Festivalul Internațional de folclor de la Sângeorz-Băi, județul Bistrița-Năsăud Marele Premiu al juriului. 21-23 IX O delegație din Sângeorz-Băi condusă de Prof. Cocian și Prof. Maria Diaconu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
nou proiect. Raportorul Grigore Ștefănescu, profesor de geologie la facultatea de științe, critica vechea lege declarând că „spiritul În care a fost făcută legea minelor de la 1895 nu ține seama nici de interesul real al țării, nici de obiceiurile și datinile ei. Nu ține seama de interesul țării, fiindcă, cea mai mică prevedere, dă minele În prada lăcomiei exploatatorilor care În mare parte vor fi și străini. Nu ține seama nici de datinile și obiceiurile țării, că proprietarul suprafeței este și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
interesul real al țării, nici de obiceiurile și datinile ei. Nu ține seama de interesul țării, fiindcă, cea mai mică prevedere, dă minele În prada lăcomiei exploatatorilor care În mare parte vor fi și străini. Nu ține seama nici de datinile și obiceiurile țării, că proprietarul suprafeței este și proprietarul subsolului, și calcă astfel prescripțiile Constituției, care garantează liberul exercițiu al proprietații”. Ceea ce declarase Ștefănescu cum că legea nu „ținuse seama de obiceiurile și datinile țării” nu era tocmai adevărat, fiindcă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
străini. Nu ține seama nici de datinile și obiceiurile țării, că proprietarul suprafeței este și proprietarul subsolului, și calcă astfel prescripțiile Constituției, care garantează liberul exercițiu al proprietații”. Ceea ce declarase Ștefănescu cum că legea nu „ținuse seama de obiceiurile și datinile țării” nu era tocmai adevărat, fiindcă datinile În materie minieră erau că exploatarea minelor saline aparținea statului, și exploatarea pepitelor de aur de pe râuri aparținea oricui, iar alte exploatări nu erau (În afară de a țițeiului de care legea nu se
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
și obiceiurile țării, că proprietarul suprafeței este și proprietarul subsolului, și calcă astfel prescripțiile Constituției, care garantează liberul exercițiu al proprietații”. Ceea ce declarase Ștefănescu cum că legea nu „ținuse seama de obiceiurile și datinile țării” nu era tocmai adevărat, fiindcă datinile În materie minieră erau că exploatarea minelor saline aparținea statului, și exploatarea pepitelor de aur de pe râuri aparținea oricui, iar alte exploatări nu erau (În afară de a țițeiului de care legea nu se ocupa)”. În afară de aceasta, principiul legii Carp care
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
În Regulamentul Organic, care stabilise exact același principiu, și chiar În Codul Civil, care hotărâse că În materie de inviolabilitate a proprietății există o concepție: aceea a unei eventuale legi privitoare la exploatarea minieră. Prin urmare nici un obiect și nici o datină nu fuseseră Încălcate În nici un fel. Raportul nu era tocmai realist atunci când afirma că legea din 1895 nu ținuse seama de interesul țării, fiindcă ea dădea, fără cea mai mică prevedere, minele În prada lăcomiei străinilor, dacă ținem cont că
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
sunt trei reprezentanți de seamă. Obârșia lor, se pare, e mai în miazănoapte unde, lângă Dorohoi, există pădurea Gorovei. Întemeietorul revistei „Șezătoarea”, judecătorul, devenit academician, Arthur Gorovei a fost unul dintre primii folcloriști ai noștri care au publicat studii asupra datinelor românești. „Șezătoarea” a apărut la Fălticeni vreme de 30 de ani fiind, între numeroasele publicații de acest fel, cea mai însemnată: de la Praga la New York, era consultată de toți specialiștii. Ștefan Sorin Gorovei, nepotul familiei, este unul din cei mai
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
înfrigurare, filele cărții “Peste vremi...”, cartea devenirii noastre, pentru a găsi acele tainice chemări care ne aduc mereu, mereu in Dulcea Bucovină. Copleșiți de amintiri, cu gândul spre acele vremi când intre noi erau toți, sa-i prohodim creștinește, după datina străbună, pe cei trecuți in lumea drepților, deopotrivă profesori si colegi, spre neuitarea noastră Apoi, cuprinși de emoția momentelor trăite, in vechea școala a amintirilor, să purcedem spre ctitoria voievodala a Movileștilor, la Sucevița, printre brazii de pe domoalele obcini, unde
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93265]
-
meci. Poftiți la Polivalentă! Jucăm cu francezii. Vin pe taraflexul nostru strămoșesc ditamai vedetele. Grosjean, Escude, Santoro. Plus Guy Forget, căpitan nejucător. Noi, eterni francofoni, în ciuda pozelor cu șatre țigănești cu care ne răsfață dicționarele pariziene, îi vom întîmpina, după datina străbună, cu pîine și cu sare. Ospitalitatea tradițională nu se va dezminți, se va lega o punte de prietenie între cele două popoare de simțire și expresie latină. Evenimentul va fi televizat cum se cuvine, pe postul național, astfel că
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cu o tehnică nouă, poemelor Călin și Strigoii ale lui Eminescu, fiind adică reprezentări ale nunții și înmormîntării, a două ceremonii capitale în societatea umană. Coșbuc are "filozofia" lui, care este renunțarea la orice filozofie dialectică, supunerea împreună cu poporul la datinele ce simbolizează impenetrabilitatea misterului. Este o gândire sănătoasă pe care poetul are tactul de a n-o desfășura discursiv și de a o înscena în ritualul celor două evenimente, adoptând și-ntr-o baladă și-ntr-alta atmosfera fabuloasă, ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]