5,794 matches
-
restul Europei, s-au încumetat, cei dintâi, să învingă prin expozițiile lor, tradiția, persistentă încă la noi, a împărțirei artei în două categorii: una a așa ziselor arte superioare, singure demne de a fi expuse, și alta a artelor inferioare, decorative sau industriale"138. Criticul aloca artei decorative "prin popularizarea așa ziselor produse industriale" un scop educativ. Tzigara-Samurcaș atribuie meritul de a fi patronat introducerea artei decorative, industriale, în România, principesei Maria, care a participat cu obiecte decorative la prima expoziție
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să învingă prin expozițiile lor, tradiția, persistentă încă la noi, a împărțirei artei în două categorii: una a așa ziselor arte superioare, singure demne de a fi expuse, și alta a artelor inferioare, decorative sau industriale"138. Criticul aloca artei decorative "prin popularizarea așa ziselor produse industriale" un scop educativ. Tzigara-Samurcaș atribuie meritul de a fi patronat introducerea artei decorative, industriale, în România, principesei Maria, care a participat cu obiecte decorative la prima expoziție a Tinerimii artistice, țesături, broderii, mobile "caracteristice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ziselor arte superioare, singure demne de a fi expuse, și alta a artelor inferioare, decorative sau industriale"138. Criticul aloca artei decorative "prin popularizarea așa ziselor produse industriale" un scop educativ. Tzigara-Samurcaș atribuie meritul de a fi patronat introducerea artei decorative, industriale, în România, principesei Maria, care a participat cu obiecte decorative la prima expoziție a Tinerimii artistice, țesături, broderii, mobile "caracteristice", flori pictate. Ilustrația de carte este și ea prezentă în expoziție prin "cărțile de rugăciuni scrise și ilustrate cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a artelor inferioare, decorative sau industriale"138. Criticul aloca artei decorative "prin popularizarea așa ziselor produse industriale" un scop educativ. Tzigara-Samurcaș atribuie meritul de a fi patronat introducerea artei decorative, industriale, în România, principesei Maria, care a participat cu obiecte decorative la prima expoziție a Tinerimii artistice, țesături, broderii, mobile "caracteristice", flori pictate. Ilustrația de carte este și ea prezentă în expoziție prin "cărțile de rugăciuni scrise și ilustrate cu splendide miniaturi de Majestatea sa"139. În acest sens, criticul trimite
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
exemplarele realizări arhitectonice, Curtea de Argeș, ctitorie pe care o plasează sub protecția familiei regale. Pe lângă obiectele expuse de către regina Maria se află și alte obiecte de artă aplicată datorate doamnelor din anturajul reginei. Pentru a completa cadrul august al recomandării artelor decorative, criticul face apel la portretul bizantin pe care pictorul Verona îl face reginei, reconciliere tactică cu arta bizantină ca epitom al artei naționale. "Pictorul Verona a avut fericita idee de a reprezinta într-o schiță mai mult decorativă pe Augusta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
recomandării artelor decorative, criticul face apel la portretul bizantin pe care pictorul Verona îl face reginei, reconciliere tactică cu arta bizantină ca epitom al artei naționale. "Pictorul Verona a avut fericita idee de a reprezinta într-o schiță mai mult decorativă pe Augusta ocrotitoare ca Împărăteasă bizantină, cu diadema și mantia sclipitoare de aur și pietre scumpe. Suportul și cadrul ce susțin pictura sunt foarte reușite adaptări de motive bizantine; lor se datorește în bună parte sporirea efectului produs de această
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sculptorului Spaethe, responsabil de decorațiunea sălilor expoziției. "De ce nu s-ar încerca odată decorarea panourilor cu motive de ale noastre, în locul celor împrumutate de aiurea și lipsite de originalitate?"143. Însă venind din partea reginei, Tzigara-Samurcaș acceptă licențele poetice ale formulării decorative în sens Art Nouveau a unui subiect tradițional: Dumnezeu. Regina decora câteva file din Evanghelia ce se pregătea pentru târnosirea bisericii Trei Ierarhi din Iași. "Atotputernicul creator, reprezintat până acum în artă sub înfățișarea unui moșneag străbătând văzduhul în fuga
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
145. Având un caracter de program, deși nu au fost receptate ca atare și nu au constituit o școală, o parte dintre propunerile lui Leon Bachelin referitoare la constituirea unei arte naționale plecând deopotrivă de la tradiția picturală românească a artei decorative bizantine, dar și de la arta decorativă europeană, prin excelență de la Art Nouveau au diseminat în secolul următor. Ioana Vlasiu se referă explicit la admirația pe care criticul o nutrea față de arta populară românească, în care descoperea un principiu de stilizare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
deși nu au fost receptate ca atare și nu au constituit o școală, o parte dintre propunerile lui Leon Bachelin referitoare la constituirea unei arte naționale plecând deopotrivă de la tradiția picturală românească a artei decorative bizantine, dar și de la arta decorativă europeană, prin excelență de la Art Nouveau au diseminat în secolul următor. Ioana Vlasiu se referă explicit la admirația pe care criticul o nutrea față de arta populară românească, în care descoperea un principiu de stilizare pe care-l plasa ca fundament
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
casa regală. Mai mult, Emile Gallé integra într-una dintre lucrările destinate reginei, o cupă de sticlă albastră în straturi, cu un aforism compus chiar de ea: "Les ténèbres de la douleur engendrent la résignation/ Elisabeth". Dincolo de asocierea literaturii cu arta decorativă, simptomatică pentru sensibilitatea simbolistă, opera de artă apare ca produs al unei reflecții pe marginea ei, reflecție marcată sugestiv aici de textul aforismului care indică o contemplatio morosa, o înclinație melancolică spre reverie, devenită ea însăși un stil. În 1905147
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dezvoltarea artelor industriale în România cu o serie de articole pe aceeași temă. Primul care reclamă însă o documentare solidă este "Note asupra industriei de artă". Artistul își expune argumentul pornind de la relevanța economică a existenței unei industrii a artelor decorative, aducând în sprijinul său date statistice atât ale veniturilor obținute din exportul produselor de artă decorativă în țările occidentale dezvoltate, cât și ale cheltuielilor făcute de Statul Român cu importul acestor produse. Argumentului de ordin statistic îi este asociat unul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
însă o documentare solidă este "Note asupra industriei de artă". Artistul își expune argumentul pornind de la relevanța economică a existenței unei industrii a artelor decorative, aducând în sprijinul său date statistice atât ale veniturilor obținute din exportul produselor de artă decorativă în țările occidentale dezvoltate, cât și ale cheltuielilor făcute de Statul Român cu importul acestor produse. Argumentului de ordin statistic îi este asociat unul de ordin cultural privind modelarea unei existențe sociale în raport cu arta decorativă, în măsură să dea o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din exportul produselor de artă decorativă în țările occidentale dezvoltate, cât și ale cheltuielilor făcute de Statul Român cu importul acestor produse. Argumentului de ordin statistic îi este asociat unul de ordin cultural privind modelarea unei existențe sociale în raport cu arta decorativă, în măsură să dea o nouă formă atât spațiului public, cât și spațiului privat. Criticul aduce ca exemplu un articol 148 despre amenajarea locuinței unuia dintre reputații designeri inspirați de Art Nouveau, René Lalique, scontând un efect emulativ, de admirație
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
impresia lăsată de vizitarea unui astfel de interior somptuos este echivalată unui efect de lectură. Secession-ul apare ca un numitor comun al modernității în cameristica timpului, dar nu și o condiție suficientă pentru a desemna armoniile superioare ale artei decorative aflate în circulație. " Părăsind un astfel de interior, ai aceeași senzație ca după citirea unei cărți frumoase (...). Foarte rar întâlnești ici colo interiouri decorate, de un gust înaintat, unde de cele mai multe ori nu e vorba decât de banale armonizări secessioniste
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prestigios la câteva schițe-proiect ilustrate de propria artă decorativistă în domeniul studiului ceramicii. Ca și pentru Kimon Loghi și Ștefan Popescu în pictură, basmul constituie principala sursă de inspirație pentru artist, a cărei utilizare o recomandă pentru edificarea unei arte decorative românești moderne. "De la un vas simplu, cu buzele tivite de motive ca: toiegi, ochii broaștei, șerpișori etc., până la un vas zmălțuit cu motive din poveștile bătrâne ca: Făt-Frumos", "Pîcală", " Fata din dafin", ceramica noastră ar fi fost tot atât de bine plătită
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
românesc, Făt-Frumos, apare scris cu litere chirilice, marcă identitară circumscrisă caligrafic și trecută în registrul decorativist. Ioana Vlasiu sesizează însă o diferență importantă între ideile acestuia privitoare la rolul asumat de artist referitor la proiectarea și execuția obiectului de artă decorativă și cele ale lui William Morris. "William Morris, cu idealul său de inspirație medievală, dorește ca acela care concepe obiectul de artă să-i fie și executor, în timp ce pictorul român disociază ideea și proiectul de realizarea lucrării, ca și cum ar aparține
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
concepe obiectul de artă să-i fie și executor, în timp ce pictorul român disociază ideea și proiectul de realizarea lucrării, ca și cum ar aparține unor persoane diferite"151. Tot Apcar Baltazar este criticul care redeschide discuția despre un "stil românesc" în arta decorativă cu articolul "Spre un stil românesc", publicat în Viața românească, în noiembrie 1908. Cum am văzut, preocupările pentru un stil național în artele plastice datează de la finele secolului, Leon Bachelin fiind unul dintre pionierii acestei problematici. Soluția dată de Bachelin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oricărui artizan român. Cu alte cuvinte, temele și motivele artei populare cu personajele de basm, sau figurile legendare, cu obiceiurile strămoșești exotice și pitorești, cu sensibilitatea peisageră, puteau fi trecute în registrul stilistic al Art Nouveau-lui întru edificarea unei arte decorative moderne, păstrând în același timp specificul național. Apcar Baltazar se va distanța de această soluție plecând din același punct, arta populară, originea stilului românesc. Acolo unde Bachelin sesiza două tipuri de artă bizantină în funcție de influența exercitată asupra ei, Baltazar distinge
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
calitativ față de cultura meșteșugarilor locali. Criticul observă că ambele "caracterstici" fuzionează adesea, oferind o sinteză a influențelor exercitate de-a lungul timpului. Soluția inserării mărcii identitare ar sta la îndemâna oricui: "Așa încât, pentru un decorator ce vrea să pară român, arta decorativă se rezumă în reproducerea mai mult sau mai puțin fidelă a artei din industria casnică, sau a artei bizantine, păstrată în monumentele religioase"153. Metoda este înfățișată în simplitatea mecanismului ei reproductiv care nu lasă loc inovației, concepției personale, sensibilității
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
caracteristice în arta cultă, echivalent cu "un botez românesc stilului bizantin"155. "Artistul sau decoratorul care folosește elemente populare într-o operă în vederea naționalizării artei, pierde din vedere că aceste elemente, luate așa cum se găsesc, nu corespund principiilor de compoziție decorativă modernă"156. Organicitatea culturii populare nu poate fi reprodusă în laboratorul artei moderne fără o falsificare a ei, care decurge din eliminarea contextului formativ și performativ al artei populare. Există aici o distincție implicită între artizani și artiști, între decorația
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
între decorația primitivă și cea pe care o presupune o artă modernă, cu mențiunea că arta artizanilor populari are "caracter". Criticul refuză categoric transferul nemijlocit al caracterului "rustic primitiv de artă casnică în opere cu caracter orășenesc înaintat, din artă decorativă modernă"157. Motivația este enunțată la fel de concis "Primitivitatea (...) nu poate constitui, prin sine însăși, un element de artă, care ar putea fi folosit ca un element național într-un stil de formațiune"158, criticul, citând articolul lui Eugene Grasset apărut
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Eugene Grasset apărut în același an cu câteva luni înainte în revista L'art et décoration. Este foarte posibil ca ideile artistului francez să fi determinat ofensiva susținută a artistului român în susținerea edificării unui stil românesc în artele decorative. O scurtă incursiune în articolul lui Grasset decupează o foaie de observație cu privire la precaritatea artelor decorative în România începutului de secol XX. La rândul său, un artist plastic remarcabil 159, criticul Eugene Grasset, delimitează arta decorativă de artizanatul kitschizant, critică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
décoration. Este foarte posibil ca ideile artistului francez să fi determinat ofensiva susținută a artistului român în susținerea edificării unui stil românesc în artele decorative. O scurtă incursiune în articolul lui Grasset decupează o foaie de observație cu privire la precaritatea artelor decorative în România începutului de secol XX. La rândul său, un artist plastic remarcabil 159, criticul Eugene Grasset, delimitează arta decorativă de artizanatul kitschizant, critică în general nivelul mediocru al școlilor de artă decorativă, pentru a trece la subiectul articolului, Școala
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
stil românesc în artele decorative. O scurtă incursiune în articolul lui Grasset decupează o foaie de observație cu privire la precaritatea artelor decorative în România începutului de secol XX. La rândul său, un artist plastic remarcabil 159, criticul Eugene Grasset, delimitează arta decorativă de artizanatul kitschizant, critică în general nivelul mediocru al școlilor de artă decorativă, pentru a trece la subiectul articolului, Școala Națională de Arte Decorative de la București, avându-l ca director pe G. Sterian și ca protectoare pe viitoarea regină Maria
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o foaie de observație cu privire la precaritatea artelor decorative în România începutului de secol XX. La rândul său, un artist plastic remarcabil 159, criticul Eugene Grasset, delimitează arta decorativă de artizanatul kitschizant, critică în general nivelul mediocru al școlilor de artă decorativă, pentru a trece la subiectul articolului, Școala Națională de Arte Decorative de la București, avându-l ca director pe G. Sterian și ca protectoare pe viitoarea regină Maria. Și pentru Grasset, soluția edificării artelor decorative constă într-o valorificare a tradiției
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]