14,316 matches
-
cum este refularea); 6) apărări obsesionale (cum este anularea retroactivă); 7) apărări mature (ca, de pildă, sublimarea). Alte două clasificări pun accentul pe modurile de acțiune sau pe stilurile defensive. Verwoerdt (1972) a descris trei clase de mecanisme de apărare, definite mai ales prin relația cu amenințările: 1) Prima clasă se caracterizează prin retragere în fața amenințării, ca în cazul regresiei revelate de ipohondrie. 2) Cea de-a doua clasă reunește mecanismele care încearcă să excludă amenințarea conștiinței: refuzul, reprimarea (sau înlăturarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în general, cu teoria, dar nu oferă dovezi definitive ale legitimității acesteia (Cramer, 1991). Studiile longitudinale sunt cvasiinexistente și, în plus, pentru cele câteva de care dispunem, legăturile dintre diferitele momente din cadrul cercetării rămân greu de stabilit. În contextul astfel definit, studiul de caz întreprins de Provence (1966) este de o valoare excepțională. Margaret este urmărită de la naștere până la vârsta de 14 ani. Observațiile făcute în cursul primului său an de viață o descriu ca pe un bebeluș drăguț, activ, foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
din partea bolnavului”. Într-o concepție diferită, psihiatrii, și mai ales Bleuler, se sprijină pe conceptul de Spaltung pentru a descrie disocierea proprie schizofreniilor. Abia spre sfârșitul vieții, Freud va conceptualiza noțiunea de clivaj, mai precis aceea de clivaj al eului, definit, într-o perspectivă structurală, ca un proces prin care eul se poate scinda pentru a face față unei realități periculoase. Lui Mannoni (1969) i se datorează faptul de a fi evidențiat realitatea și frecvența unei asemenea atitudini, observabilă, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
1968). „Iată vocația obiectului extern (...), să devină un obiect intern, un «tovarăș interior»” (Sandler, 1985/1989). Din acest motiv, în travaliul progresiv de internalizare propriu vieții psihice, introiecția este prima etapă a unui proces mai complex ce conduce la identificare, definită ca un mod de a-ți apropria calitățile celuilalt și vizând o îmbogățire a eului. Variantele identificării (identificarea proiectivă, identificarea cu agresorul) țin mai curând de o utilizare defensivă a mecanismului. Această legătură cu identificarea este la originea a numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
natal și, în sfârșit, o sterilitate psihogenă de circa 10 ani. Refularea nu este ușor de degajat prin probe proiective. Chiar și răspunsurile detaliate permit arareori o concluzie certă. Uneori, cercetătorii au vrut să vadă în scotomizarea unui detaliu bine definit al unei planșe a testului TAT un semn al refulării. Însă în acest caz este mai convenabil să vorbim mai degrabă de un refuz al realității, în timp ce refularea privește, după cum spune Chabert (1983), „reprezentările, și nu realitatea externă”. Conform aceluiași
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în Sandler, 1985/1989) și traduse în franceză prin „négation par le fantasme” (negare prin fantasmă, capitolul 7) și „négation par actes et paroles” (negare prin acte și cuvinte, capitolul 8). Doar negarea prin acte ar ține de refuzul realității definit aici ca un refuz în act, negarea prin cuvinte corespunzând mai degrabă denegrării. Astfel se conturează evoluția progresivă a acestui concept: la început refuz a ceva, adică o negare categorică, el tinde să devină un raport de excludere între două
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Apărările maniace se sprijină pe refuzul a trei sentimente: omnipotența ca refuz al dependenței, triumful ca refuz al experiențelor depresive și disprețul față de obiect ca refuz al valorii acelui obiect. Pe fundamentul refuzului Lacan (1957/1966) va construi modelul forcluderii, definită ca „lipsa care-i conferă psihozei condiția esențială, cu structura ce o separă de nevroză”. Exemple tc "Exemple " Vom prelua de la Fenichel (1945/1953) următoarea ilustrare clinică ținând de psihologia infantilă cotidiană și care confirmă cum nu se poate mai
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
bineînțeles cazurile în care sarcina constituie un pericol pentru femeie și unde întreruperea gestațiunii e o indicație medicală de primul rang. Nu pot admite să se distrugă o ființă omenească, care, orice s-ar spune, are o existență clară, bine definită, chiar din primele săptămâni ale concepției. Pare însă, că vremurile noi ca și recentele concepțiuni economice, impun la practicarea avortului artificial și indicațiuni de ordin social, alături de cele de ordin medical. De altfel, de multă vreme medicul a încetat de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
cu preocupări pur didactice, căutând să dea o bază serioasă de pornire în viață, fără spoieli de cultură superficiale. Încrederea se acordă nu acelor care îndestulează lumea cu promisiuni, cu platforme-program, cu măsuri legale folositoare și cu un rost bine definit, călcate înainte chiar de aplicarea lor integrală. Actuala formație guvernamentală s-a mărginit până în ziua de azi la vorbe goale, la crearea de instituții cu caracter hibrid și nepractic, care n-au făcut decât să încurce lucrurile. Faimoasele economate au
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și performanțele slabe, dar nu pe termen lung. Răspunderea este cel mai important principiu al guvernanței, dar în același timp este cel mai puțin înțeles și mai rar respectat în cadrul organizațiilor. Într-adevăr, în cele mai multe organizații răspunderea nu este suficient definită și nici nu este clară atât pentru personalul organizației, cât și pentru conducerea acesteia. Asumarea răspunderii presupune parcurgerea mai multor etape, și anume: claritatea soluțiilor și responsabilităților impune cunoașterea foarte bine a responsabilităților privind activitățile, rezultatele și comportamentele; necesitatea de
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
ar trebui să fie o combinație echilibrată între directori executivi și directori nonexecutivi, astfel încât să se reprezinte interesele acționarilor într-o manieră responsabilă și profesională, să fie condus de un director nonexecutiv respectat. Responsabilitățile acestuia ar trebui să fie clar definite și criteriile de evaluare ar trebui să fie implementate pentru a se asigura remunerațiile corecte pentru o performanță eficace, prin intermediul comitetului de remunerație. Comitetul de audit ar trebui constituit din directori nonexecutivi independenți, care ar trebui să furnizeze o supraveghere
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
de evoluție a culturii organizațiilor. Pe măsură ce s-a amplificat volumul afacerilor întreprinderilor și s-au dispersat centrele de activitate, controlul intern a căpătat noi valențe atât în concept, cât și în conținut. Conceptul de control intern a fost în permanență definit și redefinit, cel puțin în raport cu două aspecte, și anume: descentralizarea activităților, ceea ce a condus la diversificarea activităților de control și la delegarea competențelor acestora în cadrul aceleași structuri; amplificarea numărului de prevederi, normative, reguli și reglementări, care să asigure gestionarului căile
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
valori etice, inclusiv integritatea. B2 - politicile și practicile în materie de resurse umane trebuie să fie conforme valorilor etice ale organizației și să fie coerente cu obiectivele acesteia. B3 - puterile, responsabilitățile și obligația de a raporta trebuie să fie clar definite și conforme cu obiectivele organizației, pentru ca deciziile și acțiunile să fie luate de persoanele potrivite. B4 - trebuie să se favorizeze un climat de încredere reciprocă, pentru a facilita circulația informației între persoane și pentru a le ajuta pe acestea să
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
acestor acțiuni, pe care am împărțit-o în 4 categorii, corespunzătoare efectului imediat pe care aceste acțiuni le-au avut în desfășurarea jocului asupra scorului sau pe controlul ulterior al mingii de către echipa care joacă mingea sau de către adversar, fiind definite următoarele criterii de clasificare: excelentă (+), bună (0+), slabă (0-) și greșită (-). Doar cu un singur click pe unul dintre aceste butoane se va înregistra atât tipul de acțiune cât și calitatea acesteia, acțiunile fiind înregistrate în ordine cronologică așa cum sunt
PREZENTAREA STRUCTURII ŞI FUNCȚIONĂRII APLICAȚIEI „LIBERO STATISTICS” - SISTEM SPECIFIC DE ANALIZĂ STATISTICĂ ŞI CONTROL A JUCĂTORULUI LIBERO ÎN JOCUL DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mariana Szabo-Alexi, Paul Szabo-Alexi () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_827]
-
câmpul” este caracterizat de dinamism, de „lupte și istorie”, negăsindu-și locul Într-o viziune teleologică a interacțiunii sociale, văzută ca „mașină infernală, programată pentru atingerea anumitor scopuri” (p.22). Volumul lui M. D. Gheorghiu, structurat În două părți bine definite și Închegate (prima parte - În care se analizează instituția școlilor de partid până În 1989, și a doua parte - dedicată noilor poziții deținute de intelectuali În câmpul puterii și noilor forme ale angajării lor politice după 1989), Își datorează coerența internă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
unei activități, cum ar fi: recepția materialelor, stabilirea stocurilor de materiale, fluxul lor, obținerea și desfacerea produselor, salarii, trezorerie etc., traversând granița dintre întreprindere și mediul său pentru obținerea informațiilor necesare celorlalte sisteme. Sarcinile și scopurile acestor sisteme sunt puternic definite și structurate. Sistemele informaționale pentru conducere (MIS) pleacă de la TPS și sintetizează informațiile sub formă de rapoarte periodice într-un format predefinit și greu de modificat. De obicei, aceste rapoarte sunt destinate frecvent, dar nu exclusiv, nivelurilor intermediare de conducere
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
sistemele informaționale sunt clasificate conform tabelului 1.3. Tabelul 1.3 Clasificarea sistemelor informaționale după mijloacele utilizate Criteriul de clasificare Tipuri de sisteme informaționale Caracteristici Formale • Informații structurate, în formă scrisă. • Corespund evenimentelor repetitive bine analizate. • Modele de prelucrare bine definite. • Exemplu: sistemul financiar-contabil. • Rigoare-stabilitate. Gradul de formalizare al procedurilor Neformale • Informații sub o formă oarecare. • Inexistența unor reguli precise de prelucrare. • Exemple: conversații telefonice, de culise. • Suplețe, rapiditate. Manuale • Operațiile sunt asigurate de om, fără a recurge la mașini. • Acceptabile
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Neformale • Informații sub o formă oarecare. • Inexistența unor reguli precise de prelucrare. • Exemple: conversații telefonice, de culise. • Suplețe, rapiditate. Manuale • Operațiile sunt asigurate de om, fără a recurge la mașini. • Acceptabile pentru volume mici de date sau pentru sarcini slab definite. Automatizate • Operațiile sunt asigurate de calculator, fără intervenția factorului uman. Pregătirea sarcinilor aparține însă omului. • Foarte eficiente, dacă lucrările sunt repetitive și de volum mare. • Se încadrează aici sistemele informatice clasice. Gradul de automatizare al procedurilor Asistate • Operațiile sunt asigurate
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
poate cauza probleme majore pentru funcționalitatea și rezultatele organizației. Cunoștințele au mai multe valențe, și anume: socială - deoarece apar la interacțiunea dintre oameni; cognitivă - deoarece au un conținut clar, rațional; tehnică - deoarece ele au capacitatea de a rezolva probleme precis definite; economică - deoarece au valoare pentru posesorul și beneficiarul ei. O formulă des uzitată este aceea de auditare a cunoștințelor din organizațiile publice, ceea ce înseamnă: evaluarea efectivă a cunoștințelor existente; identificarea surselor de cunoștințe; identificarea modalităților de stocare, prelucrare și transmitere
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
sufocând ca un capac de plumb orice tentativă de evadare, este „grămada de năvoade”, metaforă a claustrării absolute. Un succedaneu al acestei viziuni apocaliptice e „orașul de beton”, cu al său institut de „Reumatologia betonului”. Poetul trece prin urbea astfel definită ca o „gheată desperecheată”, zgomotele străzii sunt de-a dreptul obiecte agresive, palpabile: „sfredele, tirbușoane, spirale de sârmă, burghie/ațintite spre tine”, liftul ia chipul unui „bătrân castor” ce umple clădirile cu roboții diurni, încât „stăm demult clădiți pe etaje
BUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285911_a_287240]
-
rama parodiei, dar cu o substanță ce exultă în continue miracole diafane și candide” (Al. Cistelecan). Descoperind, prin contemplare intensivă și jubilatorie, feericul și paradisiacul în sânul cotidianului, el e, prin excelență, poetul „spațiului închis”, securizant și liniștitor, în sensul definit și aprofundat de criticul Valeriu Cristea (un „record” de „spațiu închis” fiind oferit chiar de titlul unuia dintre volume: Dintr-o scorbură de morcov, 1998). Se pot remarca și accente urmuziene, ca și elemente din patrimoniul - extins - al „onirismului”, căruia
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
-lea sau, în orice caz, al formulei predominante a acesteia. Permeabil, probabil, influențelor diverse - fără să fie vizibil influențat de vreun poet anume - , receptiv la un climat poetic valorizat îndeobște în epoca formării sale, poetul nu impresionează prin originalitate frapant definită, deși conferă, inevitabil, o modulație personală unor teme și moduri de expresie de relativ largă circulație. Se regăsesc în textele sale instituirea lirică a unui pannaturism legitimat de sentimentul de participare la viața cosmică, perceperea aștrilor, stihiilor și mineralelor, a
BURICEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285956_a_287285]
-
voluptatea poetizării picturale se păstrează intactă. De data aceasta, stampele grațioase, lucrate meticulos și pasionat, portretele în palimpsest (cele feminine, de pildă), scenele caligrafiate bogat, trimiterile istorice și autobiografice întrețesute în pânza lirico-nostalgică a textului participă la individualizarea acestei scrieri, definită ca „o pastorală citadină” (Ion Vartic). În sfârșit, în publicistică și eseuri, vademecumuri erudite și imaginative, B. practică o stilistică imnică, exaltată, care provoacă și difuzează eficient emoția. El știe să descopere și să aproprie de cititor, cu gesturi de
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
cu acordul sau, În orice caz, cu știința premierului Năstase. A existat În această perioadă și un fel de comunicat prin care presa română era calificată, fără nici un fel de nuanță, drept trădătoarea intereselor naționale. Vladimir Tismăneanu: Așa cum sunt ele definite de o persoană care se află o perioadă, mai mult sau mai puțin prelungită, la putere! Mircea Mihăieș: Și care se identifică cu statul, poporul și istoria. Vladimir Tismăneanu: E foarte puțin de dorit ca Într-o democrație să aibă
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
agenții evreiești de presă din Statele Unite, pe când Hitler urca la putere, poate chiar În 1933, Întrebat fiind ce este și cum Îl privește, Stalin definea antisemitismul drept o formă modernă a canibalismului. Cred că această definiție este printre puținele lucruri definite vreodată de Stalin la care aș putea subscrie. Singura tragedie este că era el Însuși dispus să participe la canibalism, lucru care s-a văzut ulterior. Subiectul antisemitismului stângii bolșevice În perioada stalinistă de abia Își așteaptă istoricul. Sunt publicate
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]