3,391 matches
-
studiul asistat de calculator, în studiul individual independent. După alții, orice metodă, odată preluată de către elev, după modelul profesorului, se poate transforma în exercițiu. În funcție de metoda în cadrul căreia se realizează sau pe care o prelungește, exercițiile pot căpăta un caracter demonstrativ, experimental, problematizat, de modelare, de descoperire, de cooperare sau simulare, de asalt de idei, de studiu de caz. A efectua un exercițiu, înseamnă „a executa o acțiune în mod repetat și conștient, a face un lucru de mai multe ori
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
la dezvoltarea deprinderilor și a caracterului activ-participativ. Utilitatea, ca finalitate a exercițiilor, dinamizează, dă satisfacție și sporește gradul de responsabilitate pentru efectuarea lor. - în cadrul exercițiilor, să se valorifice elemente ale diferitelor metode de învățământ, dând acestora, după caz, un caracter demonstrativ, experimental, problematizat, de modelare, de descoperire, de cooperare sau simulare, de asalt de idei, de studiu de caz. În acest mod, exercițiul oferă repetării valențe didactice superioare, de gândire și acțiune, de rezolvare de probleme și aplicare a cunoștințelor în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
rigide ale gândirii. După o altă clasificare, propusă de I. Bontaș, în funcție de demersul didactic și de obiectivele instructiv-educative proiectate, exercițiile pot fi: - Exerciții de inițiere (introducere sau acomodare), folosite la începutul activității de învățare teoretică și practică. Au caracter demonstrativ - ilustrativ, urmărind familiarizarea elevilor cu repetarea și aplicarea cunoștințelor la noua disciplină. - Exerciții curente, de fixare și consolidare a cunoștințelor de formare a priceperilor și deprinderilor. Acestea se efectuează în cadrul activităților didactice cu caracter aplicativ, în lecțiile de fixare și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
restaurarea unui text dat prin restabilirea logicii acțiunilor și a punctuației. - Exerciții de completare vizează prin cerința lor o dublă operație: de identificare a faptului de limbă omis și de adaptare a formei acestuia la context. Pot fi omise: articole demonstrative, pronume relative, verbe copulative, părți de vorbire cu diferite funcții sintactice etc. Aceste exerciții sunt foarte variate, atât tematic, cât și prin modalitățile de realizare. Se poate introduce o diferențiere graduală prin alegerea tipurilor de marcare a omisiunii (omisiunile marcate
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
organizează cu regularitate campionate continentale și mondiale, atât la masculin cât și la feminin. În anul 1961 - ia naștere competiția europeană „Cupa campionilor”; În anul 1957, cu prilejul celei de-a 53-a Sesiuni a Comitetului Olimpic Internațional la turneul demonstrativ ce a avut loc la Sofia cu ocazia acestui eveniment, jocul de volei a fost inclus în programul jocurilor olimpice din 1964 de la Tokio. În 1964, la Olimpiada de vară de la Tokio, Japonia, voleiul intră în marea familie a sporturilor
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
planetă, cu un succes de public și de reclamă imens, și parcă atât a așteptat Ruben Acosta, secretarul general al FIVB, pentru a încerca transformarea lui în sport olimpic. A reușit să convingă membrii CIO să-l accepte ca sport demonstrativ la Jocurile Olimpice de la Barcelona, din 1992, iar după un alt Campionat Mondial organizat de Brazilia, în 1993, de data aceasta pe arhicunoscuta plajă Copacabana, la care a fost invitat și președintele CIO, J. A. Samaranch, acesta declarând că a fost
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
data de 24.IX.1993, s-a dat verdictul ca voleiul de plajă să devină sport olimpic, iar voleiul să participe, la cea mai grandioasă competiție sportivă a lumii, cu două ramuri distincte. Astfel, după ce a fost prezent ca sport demonstrativ la Olimpiada de la Barcelona - 1992, a fost admis ca sport olimpic începând cu Olimpiada de la Atalanta — 1996. Au contribuit la acest lucru și cele peste 210 federații naționale afiliate, împreună cu cei peste 80 de milioane de jucători legitimați, din toată lumea
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
205 2. Sloganul / 207 3. Enunțuri despre alte enunțuri / 209 4. De la subversiune la ironie / 212 16. Tipuri de desemnări / 219 1. Diverse moduri de indicare a referentului / 219 2. Substantive proprii și descrieri cu articol hotărît / 222 3. Determinantul demonstrativ / 228 4. Articolul nehotărît / 231 5. Determinantul hotărît generic / 234 17. Coeziunea textului: anafora și catafora / 239 1. Endofora / 239 2. Pronominalizarea / 245 3. Anafora lexicală / 248 18. Nume de mărci și de produse / 255 1. Trei tipuri de denumiri
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
De exemplu, directorul instituției poate să prezinte clădirea comisiei de securitate și să spună, deschizînd ușa: În această încăpere nu se fumează". Spre deosebire de "Fumatul interzis", enunțul celei de-a doua tăblițe conține mărci de timp și de persoană, precum și determinantul demonstrativ "această". Vom reveni asupra problemei mărcilor de persoană (vezi cap. 9). Prezentul are aici o valoare "deictică", adică nu poate fi interpretat decît în raport cu situația enunțiativă particulară din care face parte. Cunoștințele noastre generale ne permit să atribuim o durată
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
numeric, deci susceptibil să sufere modificări și dacă sala ar fi destinată doar la anumite ore fumătorilor. Încă o dată, o simplă cunoaștere a gramaticii și a lexicului limbii franceze nu este suficientă pentru a permite interpretarea corectă a acestui enunț. Demonstrativul "aceasta" posedă și el o valoare "deictică" (vezi cap. 9), referentul său se schimbă în funcție de situația enunțiativă în care apare: "aceasta" desemnează un obiect care este presupus a fi accesibil în spațiul fizic al enunțării sale. Majoritatea enunțurilor posedă astfel
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
legume, excesele mele sînt repede șterse. Pauzele de slăbit WEEK-END, meniurile sale echilibrate, toate acestea contează în programul unei gurmande. Textul de mai sus este destinat lecturii; el prezintă totuși anumite trăsături caracteristice unui enunț dependent de mediul său: determinantul demonstrativ "aceste" face referință la niște obiecte care nu sînt accesibile cititorului, "eu" desemnează un enunțiator neidentificat. Putem găsi, de asemenea, construcții dislocate spre stînga ("aceste mic-dejunuri... atît de tentante", "pauzele de slăbit... o gurmandă"). Al doilea caz, cel al "stilului
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
să perceapă clar ruptura dintre cele două puncte de vedere. 16 TIPURI DE DESEMNĂRI 1. Diverse moduri de indicare a referentului Instrucțiuni pentru identificarea referentului Pe parcursul capitolelor precedente am utilizat noțiuni precum: deictic, substantiv propriu, grup nominal cu determinant hotărît, demonstrativ etc. Aceste diverse categorii se disting prin modul în care permit co-enunțiatorului să identifice referentul indicat de către enunțiator. Locutorii unei limbi dispun, într-adevăr, de mijloace diverse pentru a desemna un referent, diverse moduri de indicare a referentului. Pentru a
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
desemnări de diverse tipuri, în special substantive proprii de locuri ("Antibe", "Esclainvillers", "Ailly-sur-Noye") sau de persoane ("Adams", "Carter", "Sretenovic" etc.); substantive cu determinant nehotărît ("o locuitoare de 82 de ani", "un tip bine"), cu determinant hotărît ("mingea", "Antibezul"), cu determinant demonstrativ ("această octogenară" etc.), pronume ("el", "lui"), ambreiori ("astăzi"). Această diversitate de tipuri de desemnare nu implică o diversitate echivalentă a referenților. Putem astfel găsi desemnări diferite ce se referă la același individ, de exemplu în (2): Carter = jucătorul de la Pau
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și utilizările cu ajutorul determinantului un: "Un Piere Cardin ar fi lansat un alt parfum". Aici grupul nominal nu se mulțumește doar să facă referire la Pierre Cardin, ci îl prezintă ca posedînd niște proprietăți remarcabile, cunoscute de către co-enunțiator. 3. Determinantul demonstrativ Determinanți hotărîți și demonstrativi Descrierile cu articol hotărît intră astfel în concurență cu substantivele cu determinant demonstrativ. Dacă spunem " Acest walkman este ultramodern" sau "Walkmanul este ultramodern", în ambele cazuri facem referire la un obiect și indicăm implicit co-enunțiatorului că
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
un: "Un Piere Cardin ar fi lansat un alt parfum". Aici grupul nominal nu se mulțumește doar să facă referire la Pierre Cardin, ci îl prezintă ca posedînd niște proprietăți remarcabile, cunoscute de către co-enunțiator. 3. Determinantul demonstrativ Determinanți hotărîți și demonstrativi Descrierile cu articol hotărît intră astfel în concurență cu substantivele cu determinant demonstrativ. Dacă spunem " Acest walkman este ultramodern" sau "Walkmanul este ultramodern", în ambele cazuri facem referire la un obiect și indicăm implicit co-enunțiatorului că acest obiect: - există; - este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nu se mulțumește doar să facă referire la Pierre Cardin, ci îl prezintă ca posedînd niște proprietăți remarcabile, cunoscute de către co-enunțiator. 3. Determinantul demonstrativ Determinanți hotărîți și demonstrativi Descrierile cu articol hotărît intră astfel în concurență cu substantivele cu determinant demonstrativ. Dacă spunem " Acest walkman este ultramodern" sau "Walkmanul este ultramodern", în ambele cazuri facem referire la un obiect și indicăm implicit co-enunțiatorului că acest obiect: - există; - este unic (sau nu, dacă este vorba de un plural); - poate fi identificat plecînd
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
lingvistic, adică cotextului: pentru a interpreta "această octogenară" (textul 1), ne raportăm la "o locuitoare..."; pentru a interpreta "jucătorul de la Pau" (textul 2), ne raportăm la "Carter", adică la desemnări plasate în altă parte în text. Determinanții hotărîți și determinanții demonstrativi nu oferă însă acces la referent în același mod. În timp ce o descriere cu articol hotărît poate desemna orice referent ("băiatul pe care l-ai văzut ieri", "sora lui Paul", "fondatorul imperiului persan"), grupul nominal cu determinant demonstrativ desemnează în mod
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
hotărîți și determinanții demonstrativi nu oferă însă acces la referent în același mod. În timp ce o descriere cu articol hotărît poate desemna orice referent ("băiatul pe care l-ai văzut ieri", "sora lui Paul", "fondatorul imperiului persan"), grupul nominal cu determinant demonstrativ desemnează în mod direct un referent prezentat ca fiind apropiat de actul de enunțare, fie în cotext, fie în contextul nonlingvistic. Dacă spunem "bărbatul", acesta este vizat prin proprietatea de "a fi un bărbat"; dacă spunem "acest bărbat", îl vizăm
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
referent prezentat ca fiind apropiat de actul de enunțare, fie în cotext, fie în contextul nonlingvistic. Dacă spunem "bărbatul", acesta este vizat prin proprietatea de "a fi un bărbat"; dacă spunem "acest bărbat", îl vizăm în mod direct. În plus, demonstrativul face distincția între referentul vizat și alți referenți din aceeași categorie: în cazul lui "Privește acest cîine", este posibil să trebuiască să selecționăm un cîine printre mai mulți cîini. Dar în cazul lui " Privește cîinele", este firesc să credem că
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
printre mai mulți cîini. Dar în cazul lui " Privește cîinele", este firesc să credem că nu există decît o ființă care are această proprietate în context sau că acest cîine a fost deja izolat, dacă există mai mulți. Reluarea cu ajutorul demonstrativului Atunci cînd enunțiatorul se servește de demonstrativ pentru a relua un termen deja introdus în text, el intervine în enunțul său pentru a opera o nouă delimitare a referentului, care este diferențiat de alții din aceeași categorie. Demonstrativul permite, astfel
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
lui " Privește cîinele", este firesc să credem că nu există decît o ființă care are această proprietate în context sau că acest cîine a fost deja izolat, dacă există mai mulți. Reluarea cu ajutorul demonstrativului Atunci cînd enunțiatorul se servește de demonstrativ pentru a relua un termen deja introdus în text, el intervine în enunțul său pentru a opera o nouă delimitare a referentului, care este diferențiat de alții din aceeași categorie. Demonstrativul permite, astfel, să recategorizăm cu ușurință, adică să introducem
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Reluarea cu ajutorul demonstrativului Atunci cînd enunțiatorul se servește de demonstrativ pentru a relua un termen deja introdus în text, el intervine în enunțul său pentru a opera o nouă delimitare a referentului, care este diferențiat de alții din aceeași categorie. Demonstrativul permite, astfel, să recategorizăm cu ușurință, adică să introducem într-o nouă categorie un element deja existent în cotext: Să fabrici medicamente false este un lucru extraordinar de ușor. Un echipament potrivit, făină sau lactoză, și farsa este jucată. Oricine
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
1997 În cele două cazuri, ar fi fost dificil să utilizăm articolul hotărît. Reluarea prin "aceste placebo" permite intrarea medicamentelor descrise într-o nouă categorie; la fel se întîmplă și cu "această economie paralelă" care reia "să fabrici medicamente false". Demonstrativul este foarte apt pentru a recategoriza, căci desemnează referentul său ca fiind același cu cel despre care tocmai era vorba. Un exemplu de "acest" cataforic Există utilizări în care determinantul demonstrativ acest permite desemnarea unui obiect care nu se găsește
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
această economie paralelă" care reia "să fabrici medicamente false". Demonstrativul este foarte apt pentru a recategoriza, căci desemnează referentul său ca fiind același cu cel despre care tocmai era vorba. Un exemplu de "acest" cataforic Există utilizări în care determinantul demonstrativ acest permite desemnarea unui obiect care nu se găsește nici în context, nici în cotext, dar care este construit chiar cu ajutorul grupului nominal pe care îl determină acest. De aici, niște efecte de sens foarte particulare: enunțiatorul se preface că
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Vieri, repusă în cursă de Boksic") este cel care oferă, de fapt, caracteristici suficient de precise pentru ca lectorul să fie capabil să reconstituie referentul. Procedeul suscită o conivență cu cititorul. 4. Articolul nehotărît Spre deosebire de grupurile nominale cu determinant hotărît sau demonstrativ, grupurile cu determinant nehotărît nu sînt interpretate cu ajutorul contextului. Articolul nehotărît extrage din clasa indicată de substantiv un element particular care nu a fost identificat înainte și care este identificat numai prin apartenența sa la clasa respectivă. De aceea, tipul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]