6,256 matches
-
care apare mai puțin pertinentă decât la adult, sunt subliniate alte două particularități: - frecvența episoadelor mixte; - frecvența tulburării bipolare cu cicluri rapide. Dar principiile de bază ale DSM sunt bineînțeles conservate, cu un punct de vedere care se vrea doar descriptiv și ateoretic, o distanțare de orice analiză și abordare psihopatologică, o relativă ignorare a caracteristicilor psihologice și psihodinamice ale adolescenței. Totuși această „prezentare” semiologică are un merit: acela al expunerii cu claritate a riscurilor stabilirii în exces a unui diagnostic
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în anexă, sunt enumerate „cauzele externe de morbiditate și de mortalitate, leziuni auto-provocate” (cu precizarea că sunt incluse aici intoxicațiile sau leziunile traumatice voluntare, adăugându-se, ca și cum aceasta n-ar fi clar: tentativă de suicid), urmate de o listă lungă descriptivă a diferitelor modalități, substanțe utilizate etc. DSM-IV nu acordă un spațiu mai bun tentativei de suicid: nici o categorie de diagnostic principal nu îi este consacrată și nu regăsim nici o citare a acestor termeni (suicid, tentativă de suicid, para-suicid etc.) în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
condiții special create și care presupune elaborarea și aplicarea unor probe, partenerii angajați în proces fiind conștienți de importanța demersurilor de verificare și apreciere întreprinse. 2. După funcția dominantă îndeplinită, putem identifica două strategii: - evaluarea constatativă (se realizează o diagnoză descriptivă ce constă în localizarea lacunelor și erorilor în cunoștințe și abilități, dar și a „punctelor forte” și o diagnoză etiologică ce relevă cauzele care au generat neajunsurile constatate); - evaluarea predictivă, prin care se urmărește prognozarea gradului în care elevii vor
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
numai în cazul elevilor cu probleme (care au nevoie de sprijin și îndrumare); - observarea se limitează la câteva comportamente relevante. 2. Scara de clasificare indică profesorului frecvența cu care apare un anumit comportament. Scările de clasificare pot fi numerice, grafice, descriptive. Se va răspunde la întrebări de tipul: a) În ce măsură elevul participă la discuții? ÿ niciodată ÿ rar ÿ ocazional ÿ frecvent ÿ întotdeauna b) În ce măsură comentariile au fost în legătură cu temele discutate? ÿ niciodată ÿ rar ÿ ocazional ÿ frecvent ÿ
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
incluzând date atât din metodele narative cât și din cele paradigmatice în diferitele faze ale proiectului de cercetare. Bergin și Garfield (1994Ă au încurajat activ această dezvoltare a pluralismului metodologic în psihoterapie. Autorii scriu: Acceptarea în creștere a abordărilor narative, descriptive și calitative reprezintă mai degrabă o schimbare semnificativă de atitudine care probabil va deveni din ce în ce mai manifestă în realizarea și raportarea cercetărilor. Ne găsim în poziția de a sprijini un fel de pluralism care nu renunță la virtuțile abordărilor tradiționale în
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
100 de grame Pe baza acestor valori s-a determinat: • Indicele de nutriție BODY MASS INDEX. Acesta s-a calculat după formula „Greutatea corporala x Înălțimea (în metri ) 2 „ 5. Prelucrarea datelor 5.1. Greutatea corporală Indicatorii principali ai statisticii descriptive parametrice pentru valorile greutății corporale comparativ la cale doua testări sunt prezentați sub formă tabelară (tabelul nr. 1) și sub forma grafică (graficul nr. 1 ) Valorile pragului de semnificație al Testului T obținut în urma analizei valorilor greutății corporale a subiecților
STUDIU ASUPRA EVOLUȚIEA UNOR PARAMETRI SOMATICI AI STUDENTELOR UNIVERSITĂȚII POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Becea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_787]
-
T obținut în urma analizei valorilor greutății corporale a subiecților testați in 1972 comparativ cu cei testați in 2005 este prezentat în tabelul numărul 2 5.2. Înalțimea În tabelul 3 și în graficul 2 sunt prezentați indicatorii principali ai statisticii descriptive parametrice pentru valorile înălțimii corporale, comparativ la cale doua testări. În tabelul numărul 4 este prezentat pragul de semnificație al Testului T obținut în urma analizei valorilor înălțimii corporale a subiecților testați in 1972 și în 2005 . 5.3. Indicele de
STUDIU ASUPRA EVOLUȚIEA UNOR PARAMETRI SOMATICI AI STUDENTELOR UNIVERSITĂȚII POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Becea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_787]
-
nutriție BMI (calculat după formula BMI= G x I2 ) a subiecților investigați în anul 1972 este realizată în graficul nr. 3. Graficul nr. 4 prezintă valorilor indicelui de nutriție BMI a subiecților investigați în anul 2007. Indicatorii principali ai statisticii descriptive parametrice pentru indicelui de nutriție Body Mass Index, comparativ la cale doua testări sunt prezentați sub formă tabelară (tabelul nr. 5) și sub forma grafică (graficul nr. 5 ) Valorile pragului de semnificație al Testului T obținut în urma analizei valorilor indicelui
STUDIU ASUPRA EVOLUȚIEA UNOR PARAMETRI SOMATICI AI STUDENTELOR UNIVERSITĂȚII POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Becea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_787]
-
optime) între metodele „psihometrice” și cele „clinice”, utilizate în cunoașterea psihologică a persoanei, în acord cu tendința contemporană de apropiere a acestor două modalități corelative. Rezultatele EP nu sunt comunicate în forma lor brută, ci doar prelucrate și interpretate (interpretări descriptive, explicative sau predictive care se dau scorurilor la testele psihologice și datelor obținute cu ajutorul celorlalte metode utilizate). Ele sunt prezentate în cadrul unui Raport de evaluare psihologică, document tipizat ce are caracter confidențial, cu structură diferită în funcție de scopul evaluării. La nivelul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
managerii români investigați În urma prelucrării și analizei primare a datelor, am calculat mediile, abaterile standard, coeficienții alfa Cronbach pentru scalele chestionarului multidimensional de diagnoză a stresului socioprofesional (vezi tabelul 1 pentru lotul de N=30 de manageri). Tabelul 1. Date descriptive și indicii de consistență internă ai scalelor chestionarului IMP pentru N=30 de manageri români Descriptive Statistics Coeficient alfa N Minimum Maximum Mean Std. Deviation Satisfacția muncii - efect .86 30 18.00 36.00 28.0667 3.6947 Satisfacție organizațională
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
alfa Cronbach pentru scalele chestionarului multidimensional de diagnoză a stresului socioprofesional (vezi tabelul 1 pentru lotul de N=30 de manageri). Tabelul 1. Date descriptive și indicii de consistență internă ai scalelor chestionarului IMP pentru N=30 de manageri români Descriptive Statistics Coeficient alfa N Minimum Maximum Mean Std. Deviation Satisfacția muncii - efect .86 30 18.00 36.00 28.0667 3.6947 Satisfacție organizațională - efect .82 30 11.00 32.00 24.4000 4.5908 Securitatea organizațională - efect .74 30
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cuprinde, de asemenea, șase subfactori: imaginație, interese artistice, reactivitate emoțională, spirit aventurier, interese cognitive, valori. Consistența internă la cele două scale ce vizează conștiinciozitatea și deschiderea spre nou este de .86 și, respectiv, .89. 6.5. Rezultate 5.1. Statistici descriptive Am calculat mediile și abaterile standard pentru fiecare variabilă, precum și coeficienții de corelație. Prezentăm în tabelul 1 corelațiile și statisticile descriptive pentru variabilele investigate. Înainte de a testa ipotezele specifice studiului, este important să observăm să intensitatea corelațiilor dintre variabile arată
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ce vizează conștiinciozitatea și deschiderea spre nou este de .86 și, respectiv, .89. 6.5. Rezultate 5.1. Statistici descriptive Am calculat mediile și abaterile standard pentru fiecare variabilă, precum și coeficienții de corelație. Prezentăm în tabelul 1 corelațiile și statisticile descriptive pentru variabilele investigate. Înainte de a testa ipotezele specifice studiului, este important să observăm să intensitatea corelațiilor dintre variabile arată că performanța decizională diferă în funcție de contextul schimbării (înainte/după schimbare). Performanța decizională inițială corelează moderat cu performanța decizională în momentele de după
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
r =.44). Intensitatea relației dintre performanța decizională și cele două perioade de după schimbare a fost mult mai mare (r =.72). Aceste rezultate arată că performanța decizională post-schimbare include ceva ce nu este prezent în performanța decizională inițială. Tabelul 1. Statistici descriptive, fidelitate și coeficienți de corelație Variabile M SD 1 2 3 4 5 6 1. Performanța decizională (înaintea schimbării) 8.89 3.51 0.83 2. Performanța decizională (după prima schimbare) 6.55 4.55 0.32 0.84 3
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și cele mici, marcate de anonimat versus intercunoaștere, bogate sau sărace în instituții cu bună funcționalitate, cu tradiție sau fără tradiție în dezvoltarea comunitară etc. Rezultă că practica dezvoltării comunitare nu este altceva decât acțiunea de dezvoltare comunitară considerată fie descriptiv, în succesiunea actelor care o compun, fie în contrast cu construcții ideale, incluzând teorie, metodologie, proiectare și legislație. În primul caz, fără raportare explicită sau predominantă la un anumit referent, practica este empirică sau „oarbă”. Simțul comun este cel care promovează cel
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
legislație în domeniu;s aspecte cumulative date de teorie, metodologie, proiect sau legislație. Practica prin conformare la normele metodologice, legislative, de proiect și teorie a fost, în esență, descrisă în capitolele anterioare. Facilitarea, evaluarea ex-ante și supervizarea au fost abordate descriptiv și comparativ, prin raportare la modele actuale și ideale. În continuare, mă voi raporta la practicile de facilitare și evaluare, în special din perspectiva instrumentelor și a principiilor care le fundamentează. Acesta este punctul de vedere al „logicii practicii”, al
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ale personalității, cu rol perturbator în activitatea persoanei. Conceptul de „frustrație”, alâturi de alte noțiuni psihologice, cum ar fi de exemplu cele de „statut și rol social”, „nivel de aspirație”, „nivel auto-estimativ” etc., poate servi la realizarea unei ample scheme descriptive și explicative a personalității. Fenomenul de frustrație, generalizat, a constituit punctul de plecare în elaborarea unor teorii asupra personalității, afectivității și psihozelor. Desigur, trebuie neglijat - ne avertizează Vasile Pavelcu - „aspectul practic, terapeutic sau pedagogic al teoriilor, precum și de deosebita importanță
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
apărări” sănătoase, normale; pe alte;e, în schimb, cum ar fi de exemplu „represiunea” și „proiecția”, Freud le aprecia ca soluții patologice. Nu există o clasificare universal valabilă a „apărărilor” și, așa cum observă R.S. Lazarus, teoriile „apărării” sunt „mai mult descriptive”, informându-ne prea puțin precis fie asupra condițiilor în care apare fiecare apărare, fie în legătură cu factorii care determină ca un subiect să adopte o anumită formă de apărare, renunțând la alta (de exemplu, „evitarea” în loc de „atac”). De asemenea, discuția rămâne
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Biserica a decis că Sfîntul Duh glăsuiește prin intermediul declarațiilor conciliare, ea avea probabil dreptate În măsura În care regulile sistemului par a se stabiliza pe la mijloc. D’Arcy Thompson face observația că fondatorul modern al clasificării speciilor, Linnaeus (1707-1778), a utilizat termenii simpli, descriptivi, folosiți În Împărțirea pe categorii a plantelor și animalelor, pentru a grupa cristalele pe care le găsea după culoare și formă. Atunci cînd s-a descoperit că legăturile structurale care dau forma distinctivă și calitățile mineralelor sînt de ordin strict
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
comunicativă, abilitatea de a elaborarea mesaje cu grade diferite de complexitate, abilitatea de a echilibra orientarea spre sine cu orientarea spre interlocutor, abilitățile dobândite în managementul relațiilor interpersonale, capacitatea de implicare interacțională, abilitățile de ascultare activă, capacitatea de autodezvăluire, abilitățile descriptive, de exprimare a emoțiilor, de negociere, de afiliere, de reciprocitate în relațiile interpersonale, de concentrare. Cea de-a doua dimensiune vizează judecăți ale interlocutorilor privind eficiența, acuratețea, adaptarea contextuală a comportamentului comunicativ al unui individ într-o situație particulară de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Atitudinea față de stres - cu maxim 15 puncte pentru fiecare tip Scorurile obținute la răspunsurile la scalele fiecărui instrument au fost transformate în scoruri standard; distribuția scorurilor obținute de cei 30 de subiecți este prezentată în tabelul de mai jos. STATISTICĂ DESCRIPTIVA N Mean Std. Deviation Skewness Kurtosis Statistic Statistic Statistic Statistic Std. Error Statistic Std. Error EVI-TARE 30 7.1667 2.8537 -.504 .427 -.036 .833 ATAC 30 5.2667 2.7029 .763 .427 .659 .833 MA-NIP 30 5.3000
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
sumpții sunt susținute prin prezentarea mai multor cercetări realizate de-a lungul timpului, cu scopul explicitării cât mai exacte a deciziei. Demersul continuă prin descrierea celor mai importante modele teoretice, explicativ-interpretative ale procesului decizional. Sunt prezentate astfel modele normative și descriptive care încearcă să surprindă esență acestui fenomen, raportandu-se la raționalitatea și comportamentul decidentului însă în maniere extreme de diferite.Astfel este adus în discuție modelul raționalității complete care pornește de la premiza omului complet informat, perfect logic-rațional, calculat și axat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
decidentului însă în maniere extreme de diferite.Astfel este adus în discuție modelul raționalității complete care pornește de la premiza omului complet informat, perfect logic-rațional, calculat și axat pe câștigul economic.Plecând de la caracterul limitat al modelului, sunt prezentate ulterior abordări descriptive de tipul modelului raționalității limitate sau a omului administrativ, modelul incrementalismului fragmentat sau dezvoltarea progresivă a deciziilor prin confuzie sau modelul lăzii de gunoi care de asemenea subliniază caracterul limitat al rațiunii umane, autorul exprimându-și un punct de vedere
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
ecuații între diferiți factori ce concura la obținerea calității și accaptării deciziei și deci la ameliorarea procesului decizional, fiind trasate apoi câteva direcții noi de cercetare în studiul deciziei organizaționale În capitolul XIV este tratată problematică participării din dublă perspectiva: descriptiva și dinamica. Autorul începe prin a propune o serie de delimitări conceptuale, în vederea surprinderii cât mai exacte a fenomenului pentru că apoi, să realizeze o abordarea istorică a preocupărilor pentru teoretizarea participării. În felul acesta se crează o imagine de ansamblu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
pragmatică; se mai utilizează și termenii de funcționale/adaptative/sănătoase, dar cu referire la cogniții evaluative se preferă termenul de raționale. Sunt implicate în apariția și apoi evaluarea cognițiilor reci (cold cognition) (vezi infra). Cogniții disfuncționale - cu referire la cogniții descriptive și inferențiale (cold cognitions - cogniții reci): nu au susținere empirică, logică și/sau pragmatică; se mai utilizează și termenii de iraționale/dezadaptative/nesănătoase, dar cu referire la cogniții descriptive și inferențiale se preferă termenul de disfuncționale. Cogniții funcționale - cu referire
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]