3,565 matches
-
dar are și rol de transmitere a informației din mediul extracelular către celule, declanșând organizarea unor complexe moleculare sau activarea unor programe genetice specifice. Din punct de vedere schematic, desfășurarea invaziei locale poate fi divizată în trei etape [263]: 1. Desprinderea celulelor din tumora primară și atașarea lor la matricea extracelulară. Separarea celulelor se realizează, pe de o parte, prin anihilarea funcției caderinelor, iar pe de altă parte, prin activarea receptorilor capabili să recunoască molecule ale matricei extracelulare și prin activarea
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
de legare a miozinei, care sunt ocupate în perioadele de relaxare de trompomiozină, blocând interacțiunea actinomiozinică. Tropomiozina are rol de blocare a situsurilor actinei de legare a miozinei în perioadele de relaxare. După legarea Ca de troponina C, are loc desprinderea trompomiozinei și eliberarea situsurilor de interacțiune pentru miozină. Raportul actina G/tropomiozină este de 7/1. Troponina este un complex de 3 proteine: * Troponina I inhibă interacțiunea miozinei cu actina; * Troponina T este atașată tropomiozinei; * Troponina C leagă Ca (4
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
3 proteine: * Troponina I inhibă interacțiunea miozinei cu actina; * Troponina T este atașată tropomiozinei; * Troponina C leagă Ca (4 Ca/1 troponina C) în timpul contracției. După eliberarea Ca din RES în citosol, acesta se leagă de troponina C și determină desprinderea troponinei I astfel încât se eliberează situsul actinei de legare a miozinei Titina (conectina), o proteină cu GM foarte mare, are cea mai lungă structură (26926 aminoacizi, GM = aproximativ 3000 kDa) și rol structural de ancorare a miozinei de liniile Z
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ar putea referi la contextul social, cultural, economic și poate chiar religios al formării populațiilor, în general aspecte deductibile și demonstrabile efectiv sub aspect material din documentele istorice propriu-zise ale vremii. Complicatul proces al evoluției populațiilor, care a dus la desprinderea și izolarea lor de alte comunități similare, s-a desfășurat (și se desfășoară în continuareă începând cu momentul în care omul, din considerente religioase sau sesizând importanța economică a creșterii organizate a animalelor, a început înregistrarea genealogiei. Astfel, reperele cele
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
plonjon, poate ieși la minge înaltă sau joasă, poate prinde mingea, poate să se desprindă pentru respingerea, boxarea sau devierea mingii. Deplasarea în teren Din poziția de intervenție, pentru a putea acționa asupra mingii, portarul poate porni direct printr-o desprindere de pe loc sau prin câțiva pași pentru a se apropia favorabil ca distanță și unghi față de locul și momentul acțiunii. Aceste deplasări în teren ale portarului sunt de două tipuri: 1. Deplasarea frontală (înainte): în care portarul utilizează ca mijloc
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
sunt bine întinși. Utilizare tactică în declanșarea mai ușoară a atacului. Prinderea mingii înalte Mingile înalte au o înălțime convențional cuprinsă peste capul portarului. La prinderea acestor mingi portarul execută următoarele faze: 1. Elan bătaie (cu urmărirea traiectoriei mingii); 2. Desprindere; 3. Prinderea mingii; 4. Aterizare. 1.Elanul constă în deplasarea rapidă pe direcția de venire a mingii. Elanul este continuat cu o scurtă bătaie pe un picior sau pe ambele picioare în scopul executării unei sărituri. 2.Desprinderea este faza
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
mingii); 2. Desprindere; 3. Prinderea mingii; 4. Aterizare. 1.Elanul constă în deplasarea rapidă pe direcția de venire a mingii. Elanul este continuat cu o scurtă bătaie pe un picior sau pe ambele picioare în scopul executării unei sărituri. 2.Desprinderea este faza imediat următoare. În timpul acestei faze portarul atacă mingea ce sosește prin ducerea brațelor oblic deasupra capului cu degetele răsfirate. 3.Prinderea mingii se face între „cuibul” format între cele două palme. Esențială în această fază este priza asupra
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
ușoară a atacului; în prinderea loviturilor înalte de la colțul terenului și declanșarea atacului; în prinderea loviturilor libere înalte și declanșarea atacului. Prinderea mingii cu plonjon prin cădere laterală Plonjonul este un alt element tehnic specific jocului portarului și constă din desprinderea portarului de la sol și proiecția sa într-un zbor oarecare în vederea prinderii, respingerii, boxării sau devierii mingii. Este unanim recunoscut faptul că diferitele condiții de sosire a mingii la poartă creează mereu noi forme particulare de plonjon, astfel că procedeele
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
pe jos; la semiînălțime; pe sus. B. Plonjoane frontale: pe loc; spre înainte; spre înapoi. C. Plonjoane la picioare: longitudinale; transversale. Fazele plonjonului La fel ca la prinderea mingii înalte, elementul tehnic „Plonjonul” are patru faze principale: 1. Elanul; 2. Desprinderea; 3. Zborul; 4. Căderea. 1. Elanul începe din poziția de plecare care nu este altceva decât poziția fundamentală a portarului. Desprinderea poate avea loc după un pas sau mai mulți pași de elan. În plonjonul lateral aceștia pot fi pași
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Fazele plonjonului La fel ca la prinderea mingii înalte, elementul tehnic „Plonjonul” are patru faze principale: 1. Elanul; 2. Desprinderea; 3. Zborul; 4. Căderea. 1. Elanul începe din poziția de plecare care nu este altceva decât poziția fundamentală a portarului. Desprinderea poate avea loc după un pas sau mai mulți pași de elan. În plonjonul lateral aceștia pot fi pași adăugați sau mai rar pași încrucișați, iar în plonjonul frontal, elanul se face prin pași înainte. În general, în oricare procedeu
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
încrucișați, iar în plonjonul frontal, elanul se face prin pași înainte. În general, în oricare procedeu de plonjon, portarul utilizează frecvent un elan dintr-un singur pas, în general cu piciorul dinspre minge care devine astfel piciorul de bătaie. 2. Desprinderea are loc, fie prin bătaie realizată după pasul de elan și cu ajutorul acestuia, fie de pe loc, fără bătaie, printr-o pornire-reflex bazată pe capacitatea proprie portarului de autopropulsie instantanee. De fapt din această capacitate rezultă valoarea principală a portarului de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
ajunge la cel mai înalt punct al traiectoriei, moment în care execută brusc o mișcare dinapoi-înainte, capul lovind mingea cu fruntea. Aterizarea este elastică și se realizează printr-o flexie a genunchilor și gleznelor. Greșeli frecvente lipsă de coordonare între desprindere și momentul lovirii; lovirea mingii cu ochii închiși; lovirea mingii cu creștetul. Utilizare tactică la transmiterea mingii; la finalizare. Lovirea mingii cu capul din săritură cu bătaie pe ambele picioare Este un procedeu care se execută atunci când în imediata apropiere
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
lovirea mingii cu ochii închiși; lovirea mingii cu creștetul. Utilizare tactică la transmiterea mingii; la finalizare. Lovirea mingii cu capul din săritură cu bătaie pe ambele picioare Este un procedeu care se execută atunci când în imediata apropiere se află adversarul. Desprinderea se face respectând următoarea succesiune a mișcărilor: 1. se execută o ușoară genuflexiune a ambelor picioare și ducerea brațelor înapoi; 2. trunchiul se înclină ușor spre înainte; 3. balansul înainte al brațelor și extensia picioarelor din glezne și genunchi. Contactul
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
sală. Competiția de atletism se caracterizează, în esență, prin următoarele prin următoarele deziderate: * parcurgerea unei anumite distanțe într-un timp cât mai scurt, în anumite condiții specifice (ex. alergări, marș); * realizarea unui zbor cât mai lung sau mai înalt, prin desprindere de pe sol efectuată în anumite condiții specifice; * proiectarea unor obiecte speciale în aer, ladistanțe cât mai mari, în condiții specifice. Pe plan internațional organizarea atletismului este coordonată de ,,Federația Internațională a Asociațiilor de Atletism” (I.A.A.F.), organism înființat
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ca un sistem mobil liber a cărui traiectorie (a C.G.G ) nu poate fi modificată în lipsa contactului cu solul și nici prin diferite mișcări ale segmentelor corpului. Traiectoria C.G.G aflat în zbor liber este determinată de : mărimea forței de desprindere; direcția vitezei de desprindere (unghiul de desprindere); atracția gravitațională. În mișcările atletice traiectoria de zbor este o parabolă și pe parcursul zborului se pot manifesta două feluri de rotații în jurul C.G.G.: * rotația reală - care apare atunci când direcția forței de deplasare nu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
liber a cărui traiectorie (a C.G.G ) nu poate fi modificată în lipsa contactului cu solul și nici prin diferite mișcări ale segmentelor corpului. Traiectoria C.G.G aflat în zbor liber este determinată de : mărimea forței de desprindere; direcția vitezei de desprindere (unghiul de desprindere); atracția gravitațională. În mișcările atletice traiectoria de zbor este o parabolă și pe parcursul zborului se pot manifesta două feluri de rotații în jurul C.G.G.: * rotația reală - care apare atunci când direcția forței de deplasare nu este aplicată central (în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
traiectorie (a C.G.G ) nu poate fi modificată în lipsa contactului cu solul și nici prin diferite mișcări ale segmentelor corpului. Traiectoria C.G.G aflat în zbor liber este determinată de : mărimea forței de desprindere; direcția vitezei de desprindere (unghiul de desprindere); atracția gravitațională. În mișcările atletice traiectoria de zbor este o parabolă și pe parcursul zborului se pot manifesta două feluri de rotații în jurul C.G.G.: * rotația reală - care apare atunci când direcția forței de deplasare nu este aplicată central (în C.G.G), ci
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
corpului sunt în poziții diferite : * genunchiul piciorului de atac a atins înălțimea maximă; * trunchiul se află pe aceeași linie cu piciorul de sprijin ceea ce înseamnă că impulsia s-a realizat pe traiectoria CGG; * brațul opus este întins înainte. Imediat după desprindere acestea își schimbă pozițiile : * piciorul de atac se întinde rapid (extensia gambei) în flexie dorsală; * trunchiul își mărește înclinarea pe piciorul de atac; * piciorul remorcat atârnă înapoi relaxat, înregistrându-se un timp mort în tragerea lui peste gard, aspect esențial
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
piciorului de remorcă s-a declanșat prea devreme determinând o planare pe gard și implicit un zbor mai lung. d) Traiectoria de zbor Traiectoria de zbor a C.G.G al corpului, lungimea și înălțimea ei sunt consecința mărimii forței de desprindere și a unghiului de desprindere. Viteza de deplasare orizontală a alergătorului, necesară efectuării traiectoriei de zbor se reduce puțin prin acțiunea de bătaie care oprește o parte a corpului; în această acțiune poziția labei piciorului este determinată și de oscilațiile
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
declanșat prea devreme determinând o planare pe gard și implicit un zbor mai lung. d) Traiectoria de zbor Traiectoria de zbor a C.G.G al corpului, lungimea și înălțimea ei sunt consecința mărimii forței de desprindere și a unghiului de desprindere. Viteza de deplasare orizontală a alergătorului, necesară efectuării traiectoriei de zbor se reduce puțin prin acțiunea de bătaie care oprește o parte a corpului; în această acțiune poziția labei piciorului este determinată și de oscilațiile verticale ale C.G.G. Trecerea mai
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Trecerea gropii cu apă (obstacolul fix) este de multe ori ,,deliciul” spectatorilor deoarece ea constituie partea cea mai spectaculoasă (dar și cea mai dificilă) a acestor probe. Tehnica trecerii gropii cu apă cuprinde trei faze distincte: * apropierea de obstacol și desprinderea de la sol; * sprijinul pe obstacol și săritura; * faza de zbor, aterizarea și ieșirea din groapă. Elemente tehnice care caracterizează tehnica acestor faze sunt următoarele: apropierea de obstacol și desprinderea de la sol; pentru realizarea ei se adoptă o accelerare a vitezei
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
gropii cu apă cuprinde trei faze distincte: * apropierea de obstacol și desprinderea de la sol; * sprijinul pe obstacol și săritura; * faza de zbor, aterizarea și ieșirea din groapă. Elemente tehnice care caracterizează tehnica acestor faze sunt următoarele: apropierea de obstacol și desprinderea de la sol; pentru realizarea ei se adoptă o accelerare a vitezei cu aproximativ 10 m înainte de obstacol. Viteza de alergare și înălțimea sportivului determină distanța individuală de la locul de desprindere până la obstacol și oscilează între 1,20-1,40 m. Săritura
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
caracterizează tehnica acestor faze sunt următoarele: apropierea de obstacol și desprinderea de la sol; pentru realizarea ei se adoptă o accelerare a vitezei cu aproximativ 10 m înainte de obstacol. Viteza de alergare și înălțimea sportivului determină distanța individuală de la locul de desprindere până la obstacol și oscilează între 1,20-1,40 m. Săritura corectă pe obstacol se realizează printr-un pas sărit executat pe o direcție oblică - sus. Desprinderea de la sol se face ca o continuare a alergării, prin scurtarea firească a ultimului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
înainte de obstacol. Viteza de alergare și înălțimea sportivului determină distanța individuală de la locul de desprindere până la obstacol și oscilează între 1,20-1,40 m. Săritura corectă pe obstacol se realizează printr-un pas sărit executat pe o direcție oblică - sus. Desprinderea de la sol se face ca o continuare a alergării, prin scurtarea firească a ultimului pas de alergare, urmată de o impulsie completă a piciorului de sprijin și o pendulare a coapsei piciorului pendulant până la orizontală. Sprijinul pe obstacol și săritura
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
unghi de 90, menținând traiectoria razantă de zbor. Piciorul se așează cu mijlocul tălpii pe obstacol și cu vârful la marginea lui, poziție ce favorizează impulsia care urmează în momentul în care trunchiul depășește verticala obstacolului. Piciorul care a realizat desprinderea, oscilează puternic cu coapsa înainte, până la orizontală și gamba începe să se întindă spre locul de aterizare. faza de zbor, aterizarea și ieșirea din groapă. Faza de zbor începe în momentul în care piciorul de sprijin părăsește obstacolul și până în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]