2,728 matches
-
cadavrul putrezit. Era imposibil de spus dacă și acesta fusese strangulat ca și David Reid. Pielea de pe gât era prea putredă. Și ceva mâncase din carne. Nu numai chestii mici și albe care viermiuiesc, Dumnezeu știe că din alea erau destule, ci un șobolan sau o vulpe. O sudoare rece scălda fruntea lui Isobel, iar comentariul ei deveni ezitant. Grijulie, ridică organele interne din punga de plastic În care fuseseră vârâte, Încercând să identifice ceea ce ținea În mâini. Logan era convins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
anul. Hai și tu să prinzi clipa!“ „Care Clipă?“ (Îi comentasem versul emblematic „Verweile doch - du bist so schon“ și Bazil e un tip inteligent.) „Marea clipă“ „Da, dar cu cine...?“ „Cu oricine. Vor fi fiind acolo farfuze și damicele destule!“ Are dreptate. Mă ridic lihnit din boemă și alerg curios spre Clipă. (revelion) Spre miezul nopții am, la un moment dat, o stare de neliniște; mă enervează brusc lumini, toalete, zâmbete, cuvinte false. Îi simt pe toți cum se prefac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ar fi fost uns cu o soluție specială, ce-l face să se Întărească instantaneu ca țepii ariciului când este amenințat de un pericol. Da, Îți aduci aminte exact de acel loc bătătorit din jurul fântânii (aici sunt urme de copite destule, că doar vin atâtea animale la adăpătoare!), de acel urcuș ce se arcuiește În unghi drept după colțul cimitirului (de ce o fi așezat astfel acest cimitir n-am reușit să Înțeleg niciodată), de ora somnoroasă a amiezii, de o anumită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
se puteau comprima Într-o fracțiune de secundă, nici nu aveam suficient material să umplu un film Întreg cu 36 de poziții. Da, atunci, foarte nefericit, mi-am pus problema În acești termeni drastici: eram oripilat că nu produsesem viață destulă nici pentru 36 de poziții de peliculă fotografică. La urma urmei, am gândit (mi-am dat seama instantaneu că am gândit acest lucru, chiar mi-am spus iată că eu gândesc acest lucru), nu contează cantitatea, ci calitatea materialului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de un efort special pentru a-l recepta În Întregime, romanul place și dincolo de rațiunea lui teoretică. De remarcat Înainte de toate dinamismul scrisului lui Marin Mincu: intuitiv și decis. „Jurnalul lui M.“ este mai mult un jurnal de idei, descriind destule situații tari, violente și cu pagini de erotism și pamflet, care mai destind strategia epică atât de Încordată. Creatorului de atmosferă Îi datorăm amintirea unor cursuri (Vianu, Călinescu), seminare cu pasionante Înfruntări de opinii, evocarea vieții studențești de cămin („conventul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Ar fi interesant să vedem dacă romanele criticilor seamănă Între ele. Minus tema erotică (și Încă!), nu există cine știe ce legătură Între Intermezzo și Caiet pentru... al lui Alexandru George. În schimb, cu Un Burgtheater provincial al lui Livius Ciocârlie are destule puncte comune. Apărute cam odată, nu despre influență poate fi vorba, și faptul e cu atât mai instructiv. Trecând peste detalii, În cel puțin două privințe, aceste romane merită să stea alături: ele se recomandă ca fiind scrise de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
avea o acuzație de crimă atârnată de gât. De ce mi-aș dori asta? Ce motiv aș avea eu să te omor pe tine? - Pentru că ești un bigot și un criminal și... Constable îl întrerupse cu înverșunare: - Ascultă! Am suportat deja destule. Am fost arestat și umilit în fața întregii mele familii. Am fost abuzat aici și în presă. Și știi care este singura crimă pe care am săvârșit-o? Am pus întrebările incomode. Îl privea pe Grady drept în ochi. - Andrew, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
obții o audiție? Kara ezită, iar Rhyme îi aruncă tinerei o privire insinuantă. - Nu, ideea e că asta a fosti audiția. Eu vreau un post. Kadesky o studie cu atenție. - Ăsta a fost un singur număr. Mai știi și altele? - Destule. - Câte deghizări ai făcut maxim într-un singur spectacol? - Patruzeci și două. Treizeci de personaje. Într-un timp de treizeci de minute. - Patruzeci și două de deghizări în jumătate de oră? întrebă producătorul, ridicându-și una din sprâncene. - Nici mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ca Domnul - și ea - să mă ierte. Sally M ereu am crezut că voi pleca de acasă imediat ce termin școala, dar cumva mi se pare că sunt încă aici. Asta parțial din cauze economice, bineînțeles, și, deși mi-am luat destule slujbe cu jumătate de normă în ultimele trei sau patru luni ca să îmi plătesc hainele și ieșirile în oraș, ar fi destul de diferit dacă ar trebui să-mi plătesc chiria și mâncarea și așa mai departe. Dar chiar a venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
nou. Nu râdea, de fapt nici nu zâmbea. Doar se uita la ea. Am zis că-mi pare rău, a spus el. Mă duc acum să iau. Nu, dragul meu, am zis că am cât să mă descurc. Am luat destule chestii pentru migrene și mai voiam ceva doar ca rezervă în caz că nu ține. Dar e mult mai bine și probabil că nu-mi mai trebuie nimic în seara asta. — Îmi pare rău pentru fursecuri. Ce ți-a venit să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
E singura cale, domnule Chipstead, mi-a răspuns, privindu-mă peste birou. Am fost bucuros să văd că măcar reușea să mă privească în ochi. Bineînțeles, știu de multă vreme că e topită după mine - Dumnezeu știe că se fac destule glume pe tema asta la cantină -, dar în ultima vreme chiar pare mai puțin emoționată când trebuie să vorbesc cu ea direct despre câte ceva. Fără-ndoială, a căpătat un pic mai multă încredere în ea de când a-nceput legătura ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
fi fost jenant??? Am dansat de vreo două ori cu una dintre secretarele din birourile centrale, cu care mă întâlnisem în zilele de training, dar pentru că era invitata managerului meu regional, evident că n-aveam s-o monopolizez, chiar dacă făcuse destule drumuri la Asti1 și-mi arătase destul de clar c-ar fi foarte bucuroasă dacă am ține o ședință financiară în doi la mine-n dormitor, dacă mă-nțelegeți! Dar acum că știu ce număr important din invitați erau la nivel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
nu-și amintea să se fi simțit vreodată mai sexi și mai stăpână pe ea. Atâta timp cât era în siguranță, și era — folosind pilule și prezervative — și nu avea speranțe absurde în legătură cu ce avea să urmeze — în general, absolut nimic —erau destule lucruri de care să se bucure. Tocmai de aceea o deranja atât de mult că Leigh și Adriana au început brusc să disprețuiască acest dezmăț pe care altădată îl încurajau cu atâta entuziasm. Când le-a spus despre australian, amândouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
movilelor mortuare Încercau să Înșele ochii lui Jim, mișcîndu-se În valuri spre vehiculul În mers, ca o mare de cadavre. Sicriele deschise zăceau goale, așteptîndu-i parcă pe aviatorii americani, care aveau curînd să cadă din aer. Erau mii de sicrie, destule ca să-i ia pe doctorul Ransome și pe Basie, pe mama, pe tatăl lui și pe Vera, pe ajutorul de bucătar și pe el Însuși... Camionul se opri, cabina lovindu-l În cap pe Jim. Un pîlc de colibe cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de parcă l-ar fi tras la răspundere. Își trecu mîna prin părul lui Jim, scuturîndu-l de praf și Îi examină scalpul, În căutare de răni. — Jim, căzusem de acord că nu te vei duce acolo sus În timpul raidurilor. Japonezii au destule probleme - pot să creadă că Încerci să le faci semnale piloților americani. — Asta făceam, dar nu m-au văzut. Avioanele Mustang sînt atît de rapide. Jim Îl simpatiza pe doctorul Ransome și voia să-l liniștească, să-i arate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Care sunt avantajele și dezavantajele scutecelor de bumbac? Îi dădu lui Ruby o cană de cafea și Îi oferi lapte și biscuiți. Îi spuse apoi că ideea ei e să organizeze grupuri mici cam de douăsprezece persoane și de vreme ce vin destule mame În primele luni de sarcină la programări, Ruby ar putea ține prelegerile ei de câteva ori pe lună. În plus, față de un mic salariu pe care o să ți-l dea spitalul, suntem dornici să te ajutăm să promovezi Les
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
tău copil. Și sunt atâția copii nedoriți, nerăbdători să aibă o mamă și un tată care să-i iubească. Craig e de acord, nu-i așa, Craig? Vom vedea, Îi zise tandru. Se Întoarse spre Ruby. —Uite, s-au Întâmplat destule azi. Te superi dacă-mi duc doamna acasă? Cred că i-a prinde bine puțin timp liber. Ruby a făcut tot posibilul pentru a o convinge pe Chanel să-și ia liber toată săptămâna, dar, ca de obicei, Chanel i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Întrunirea. Când sosi În camera care i-a fost alocată, Jill McNulty se afla deja acolo, aranjând scaunele Într-un cerc perfect și Învârtindu-se În jurul mesei cu răcoritoare. — Avem cafea, ceai, suc de portocale și apă. Cred că sunt destule. Ruby i-a mulțumit pentru ajutor și i-a spus că era convinsă că totul va fie bine. Știi ce am uitat? Apa minerală. — Te rog să nu-ți faci griji. Sunt sigură că invitații se vor mulțumi cu cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Întrebând-o dacă un Dumnezeu iubitor ar permite ca sufletul inocent al unui bebeluș să sufere. Oricum, nu a avut ocazia. Bridget a deschis frigiderul și a scos o sticlă de șampanie. — Era pregătită pentru mai târziu, dar mai e destulă afară la gheață și cred că am nevoie de ceva care să-mi calmeze nervii. Mi te alături? Ruby n-ar refuza niciodată un pahar de șampanie. Desigur, zise, uitând complet de faptul că În urmă cu numai o oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
vânt după cauze nobile. Până una-alta, Ruby se hotărâse să nu-i spună mamei ei că se despărțise de Sam. N-ar fi făcut decât s-o amărască și, cu bebelușul pe cale să se nască În câteva săptămâni, avea destule motive să fie ocupată. Mătușa Sylvia apăru și ea cu câteva minute după Ronnie. Se Înțelesese cu Ruby să Împartă de cutii de suc și biscuiți de Crăciun copilașilor. Încă mai părea tristă, dar dacă era să te iei după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
clipă insondabilă și poetică din aceeași Evanghelie a patra (Ioan, 6, 10), unde ni se povestește că pe Isus îl urma o mare mulțime dincolo de lacul Tiberiadei, de Galileea, și trebuia să caute pâine pentru toți, și nu aveau bani destui, și Isus le-a zis Apostolilor „faceți pe oameni să se așeze“? Și textul Cărții adaugă: „Și era iarbă multă în acel loc.“ Multă iarbă verde, multă verdeață a câmpului în locul unde mulțimea înfometată după vorba Cuvântului, a Învățătorului, trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
își găsească vecinii dormind în paturile lor, mâncând la mesele lor și uitând că îi cunoscuseră vreodată, darămite că fuseseră de acord să aibă grijă de posesiunile lor de preț până când vor putea să le recupereze. Nu ne-ați făcut destule necazuri? întrebau oamenii de treabă din Amsterdam. Am avut și noi greutățile noastre, insistau ei. Dacă au ucis atât de mulți în lagăre - voiau ei să știe -, cum de se mai întorc atât de mulți? Evreii germani erau priviți cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
propulsie cu jet? Nu alergăm destul și fără ele? De ce nu descoperiți ceva care să ne facă să stăm În sfârșit liniștiți pe loc? Scuză-mă. La revedere, Teddy. N-ar fi trebuit să-mi dai brandy-ul ăla. Vorbesc destule prostii oricum. Ieșind din lift, se lovi pe Întuneric de Yael, care Îl căra pe Dimi adormit În brațe, Înfășurat În haina ei de pilot. Ea scoase un țipăt speriat, fiind cât pe-aci să scape copilul. Apoi, recunoscându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
liniștit, am văzut pentru câteva clipe cât de singur era acest om care se plimba și aș fi dorit din tot sufletul să meargă la o femeie. Nu era greu să-l urmărești pe socrul meu. Pe străduțele acelea existau destule unghere și intrări unde mă puteam ascunde. Doar podul de peste râu ar fi fost o cutezanță prea mare. Totuși, trebuia să merg pe pod dacă voiam să nu-l pierd din ochi, și așa am și făcut, l-am urmărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
perete gri. Cred că ne-a ajuns, spuse tata, era cazul să ne gândim serios unde voiam să plecăm. Poate venise vremea să ne cumpărăm o bucată de teren, să avem în vedere construcția unei case - în definitiv, el avea destule relații în branșa constructorilor. I-ar fi plăcut mult să locuiască într-o zonă verde, afară din oraș, unde existau încă animale și pajiști, unde puteai să stai în grădină și să observi păsările cu binoclul fără să fii sâcâit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]