10,118 matches
-
ale acestui proces și necesitatea termenului în contextul analizei dezvoltării sociale. Bazele conceptualizării instituționalizării: instituții și organizații Fără a dori să ofer definiții ale instituțiilor, să explic funcțiile și importanța lor (vezi instituții), consider necesară discutarea acestui concept în contextul diferențierii sale de organizații și clarificării dimensiunilor de analiză a i. Urmând două abordări majore în literatura neoinstituțională, cea a alegerii raționale și cea sociologică, instituțiile sunt considerate fie roluri și reguli, fie organizații (reguli, interese, cultură și comportament). Diferențele conceptuale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la reformele administrative. Axarea asupra organizațiilor a fost lărgită astfel încât să poată surprinde imitări ale programelor de politici (publice sau private) și design instituțional. Definirea i.i. este un prim demers necesar pentru înțelegerea conceptului, următorul pas fiind reprezentat de diferențierea, cu unele exemple concrete, a tipurilor de i.i. din literatura de specialitate. Următoarea secțiune conține un studiu de caz menit să ilustreze îmbinarea tipurilor de i.i. în efectuarea unei analize instituționale. Acesta este o sumă a factorilor concurenți
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mișcărilor sociale, clasificându-le pe cele din 1990 ca fiind contra-mișcări sociale, în timp ce doar cele din septembrie 1991 și din decembrie 1999 se califică pentru titlul de mișcări sociale, având obiective diferite de încercările de schimbare instituțională. Pornind de la o diferențiere similară, John Gledhill (2005) aprofundează analiza mineriadelor luând în calcul relațiile dintre acestea, structura și strategiile puterii. Doar mineriada din 1999 a fost o m.s. autentică, clar revendicativă, în timp ce restul mișcărilor minerilor au fost acțiuni politice „cu mijloace alternative”, violente
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
hibridă capitalisto-iobăgistă, în care în fața capitaliștilor marii proprietăți nu stau țăranii salariați liberi ci „țăranii învoiți, siliți”. Modelul prezintă și unele limitări formulate de criticii acestuia. De pe pozițiile neoiobăgiei Gherea a văzut cu claritate doar o fază a procesului de diferențiere socială a agriculturii țărănești, și anume transformarea marii proprietăți funciare în marfă liberă și nașterea clasei capitaliștilor funciari. Ceea ce nu a sesizat autorul era emergența procesului de diferențiere a țărănimii în pături opuse, ca efect al acțiunii producției de mărfuri
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
neoiobăgiei Gherea a văzut cu claritate doar o fază a procesului de diferențiere socială a agriculturii țărănești, și anume transformarea marii proprietăți funciare în marfă liberă și nașterea clasei capitaliștilor funciari. Ceea ce nu a sesizat autorul era emergența procesului de diferențiere a țărănimii în pături opuse, ca efect al acțiunii producției de mărfuri capitaliste, proces care nu se putea produce în proporții semnificative decât după emanciparea țăranilor și apariția proprietății țărănești (Costea, Larionescu și Tănăsescu, 1996, p. 341). Modelul formelor cu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o instituție publică în procesul de îmbunătățire a performanței instituției respective, motivați de faptul că ar putea fi chiar ei beneficiarii funcționalității și eficienței instituției (Goodin, Kingemann, 2005, p. 549). Dezvoltarea conceptului de „management public” la noi în țară și diferențierea clară a relației dintre decizia politică și cea de management (Androniceanu, 1999, p. 86) a dus la o schimbare de paradigmă în ceea ce privește organizarea și funcționarea instituțiilor publice. Acestea trebuie să aibă ca scop eficiența instituțională în sensul de a furniza
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sale (așa cum, de exemplu, bucătarul este singurul care știe exact ingredientele mâncării servite clienților). Atunci când agenții și clienții fac parte din categorii sociale diferite, experiența și filosofia de viață ale acestora vor fi și ele divergente, amplificând asimetria relației. Această diferențiere socială este frecventă în cazul proiectelor de dezvoltare în care experții provin din alte categorii sociale decât grupurile-țintă. Diferențele de interese între inițiator și agent sunt deseori considerate inevitabile, conform ipotezei homo oeconomicus a actorilor sociali care caută să își
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
societății să fie făcută în concordanță cu interesele sociale globale, și nu conform intereselor particulare ale unui grup sau colectivități care dețin metode și instrumente de ingerință în cadrul structurilor de decizie. Dezvoltarea unui s.p. este consecința acțiunii a două tendințe: diferențierea structurală și specializarea funcțională, tendința de structurare a comunității politice. Un mod simplu de a măsura nivelul de dezvoltare al unui s.p. îl reprezintă măsurarea modului în care statul, prin instituțiile sale, reușește să facă față cerințelor care vin atât
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Teoria cercurilor concentrice (concentric zone model), formulată de Burgess, afirmă că așezarea teritorială a diferitelor categorii sociale și a diferitelor activități în oraș nu este aleatorie: orașele se diviud în diferite zone, delimitarea acestora fiind funcțională și însoțită de o diferențiere clară a structurii populației rezidente. Structura orașelor, în general, este asemănătoare unor cercuri concentrice, fiecare cerc delimitând o zonă precisă cu caracteristici specifice. Aceste cercuri se formează pe parcursul unui proces de expansiune, înțeles nu doar în sens geografic, ci și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o creștere cantitativă a activităților economice și de atingerea țintelor propuse, ci mai ales de o schimbare calitativă în modul în care activitățile sunt realizate în societate. Această evoluție este vizibilă de-a lungul istoriei prin evoluția societăților sub forma diferențierii structurale și creșterii în complexitate - de la societățile pastorale/nomade la cele agricole/sedentare cu o organizare mult mai elaborată (sectorul primar), apoi tranziția societăților rurale la cele urbane, orașele-târguri cu economii comerciale care apoi au tranzitat spre societățile industriale (sectorul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
socială. Pornind de la această idee centrală, Smelser încearcă să răspundă la o primă întrebare: cum și în ce direcție sunt reorganizate structurile sociale în timpul procesului de dezvoltare economică. Pentru a răspunde la această întrebare, el introduce și dezvoltă conceptul de diferențiere structurală, care, uneori, este denumit și specializare a structurilor sau creștere a complexității sociale (Smelser, 1997, p. 3). Diferențierea structurală aduce cu sine diversificare. Deși diferența poate fi neclară, este vorba de rolurile și statusurile atribuite (ascribed - rasă, etnie, gen
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sunt reorganizate structurile sociale în timpul procesului de dezvoltare economică. Pentru a răspunde la această întrebare, el introduce și dezvoltă conceptul de diferențiere structurală, care, uneori, este denumit și specializare a structurilor sau creștere a complexității sociale (Smelser, 1997, p. 3). Diferențierea structurală aduce cu sine diversificare. Deși diferența poate fi neclară, este vorba de rolurile și statusurile atribuite (ascribed - rasă, etnie, gen, limbă maternă, regiune etc.) și cele dobândite (non-ascribed - cum ar fi apartenența la diferite mișcări sociale). Rolurile și statusurile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cu sine diversificare. Deși diferența poate fi neclară, este vorba de rolurile și statusurile atribuite (ascribed - rasă, etnie, gen, limbă maternă, regiune etc.) și cele dobândite (non-ascribed - cum ar fi apartenența la diferite mișcări sociale). Rolurile și statusurile atribuite descriu diferențierea, pe când cele dobândite descriu diversificarea. Acceptarea diversificării, dar și a multiculturalismului (drept combinație între rolurile și statusurile atribuite și cele dobândite) constituie fundamentele dezvoltării sociale. Diversificarea generează nevoia de dezvoltare a unor mecanisme care să promoveze integrarea socială a grupurilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Organizarea și mobilizarea politică la un nivel superior de complexitate și reprezentativitate constituie, de asemenea, un factor-cheie în declanșarea proceselor de dezvoltare socială. HYPERLINK \l "Coleman" J. Coleman (1990) subliniază faptul că societățile moderne sunt caracterizate de trei trăsături fundamentale: - diferențierea structurii politice (pornind de la ideea lui Smelser de diferențiere structurală); - secularizarea unei culturi politice cu accent pe egalitate, care - sporește capacitatea de organizare politică a unei societăți. Coleman arată că sistemele politice ale societăților moderne au o capacitate mai mare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
complexitate și reprezentativitate constituie, de asemenea, un factor-cheie în declanșarea proceselor de dezvoltare socială. HYPERLINK \l "Coleman" J. Coleman (1990) subliniază faptul că societățile moderne sunt caracterizate de trei trăsături fundamentale: - diferențierea structurii politice (pornind de la ideea lui Smelser de diferențiere structurală); - secularizarea unei culturi politice cu accent pe egalitate, care - sporește capacitatea de organizare politică a unei societăți. Coleman arată că sistemele politice ale societăților moderne au o capacitate mai mare de a face față și integra valori precum identitate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în secolele XVII-XVIII, ca urmare a transpunerii în plan economic a diferitelor invenții și cuceriri tehnologice (revoluția industrială), care au dus la creșterea productivității muncii, creștere economică, extinderea comerțului, industrializare și creștere în complexitate a societății (începe să se producă „diferențierea structurală” definită de N.J. Smelser). Configurarea noilor manufacturi și industrii a generat procesul specializării funcționale și al diviziunii sociale a muncii, ceea ce a dus la dezvoltarea educației sub multiple forme. Rolul tradițional al familiei se schimbă, se produce o externalizare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dezvoltare inegală și curiozitatea acestui sistem este că însăși coeziunea lui presupune, se bazează, în ultimă instanță, pe acest fenomen de dezvoltare inegală, adică pe o stratificare a economiei mondiale în centre, semiperiferii și periferii; în interiorul ariei centrale, pe o diferențiere între state, în cadrul statelor, între regiuni, iar în cadrul regiunilor, între oraș și zona rurală etc. Teoria sistemului mondial (ca și cea a dependenței din care derivă și pe care o dezvoltă) vede dezvoltarea socială dintr-un unghi pesimist, deoarece prăpastia
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
teoretic, la momentul respectiv, vom avea o singură societate și cultură care va ocupa întreaga planetă. Sau poate că nu? Este extrem de dificilă o asemenea prognoză sociologică, mai ales fără a lua în considerare nivelurile înalte ale unor procese de diferențiere (mai ales culturală/socială, dar și politică și economică), multicentricitate și fenomene imprevizibile, haotice. Diferențierea actuală limitează viteza unor procese de globalizare și, la anumite niveluri, o poate chiar bloca. De exemplu, identitatea europeană este un construct dezirabil, dar blocat
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
planetă. Sau poate că nu? Este extrem de dificilă o asemenea prognoză sociologică, mai ales fără a lua în considerare nivelurile înalte ale unor procese de diferențiere (mai ales culturală/socială, dar și politică și economică), multicentricitate și fenomene imprevizibile, haotice. Diferențierea actuală limitează viteza unor procese de globalizare și, la anumite niveluri, o poate chiar bloca. De exemplu, identitatea europeană este un construct dezirabil, dar blocat la nivelul entităților naționale (vezi procesele dificile de creare a unei Europe sociale armonioase sau
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
naturale chiar. În termeni de proces, consolidarea a devenit un fapt când actorii politici respectă regulile create la niveluri mai înalte ale ierarhiei politice și au interiorizat aceste reguli prin practica unui autocontrol continuu. În plus, neoinstituționaliștii discută direct chestiunea diferențierii instituționale dintre politică și economie, o problematică centrală pentru țările post-comuniste în ECE, caracterizate, la începutul anilor ’90, de un grad înalt de fuziune între aceste două sfere (Batt, 1994; Comisso, 1986). În acest context, teoriile neoinstituționaliste explică faptul că
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
instituționale dintre politică și economie, o problematică centrală pentru țările post-comuniste în ECE, caracterizate, la începutul anilor ’90, de un grad înalt de fuziune între aceste două sfere (Batt, 1994; Comisso, 1986). În acest context, teoriile neoinstituționaliste explică faptul că diferențierea sferelor înseamnă asigurarea autonomiei instituțiilor specifice fiecăreia dintre ele și oferă instrumentele conceptuale pentru evaluarea măsurii în care această autonomie este realizată. Diferențierea ca atare este rezultatul delegării de autoritate de la instituțiile politice la cele economice, în așa fel încât
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fuziune între aceste două sfere (Batt, 1994; Comisso, 1986). În acest context, teoriile neoinstituționaliste explică faptul că diferențierea sferelor înseamnă asigurarea autonomiei instituțiilor specifice fiecăreia dintre ele și oferă instrumentele conceptuale pentru evaluarea măsurii în care această autonomie este realizată. Diferențierea ca atare este rezultatul delegării de autoritate de la instituțiile politice la cele economice, în așa fel încât, odată ce s-a realizat această delegare, convertibilitatea resurselor și statutului obținute într-o sferă în termenii și resursele specifice celeilalte devine mult mai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
economice, endemice sistemului, sunt, în același timp, mai puțin costisitoare politic și mai ușor de folosit ca oportunități pentru a disciplina forța de muncă. Separarea sferelor economiei și politicii joacă un rol important în stabilizarea capitalismului, pentru că presupune straturi de diferențiere instituțională care atenuează și maschează impactul politic al crizelor sociale și economice (Coates, 2000; Hall și Soskice, 2001; Jessop, 2002). Prin contrast, în capitalismul de stat, recompensa pentru acceptarea doctrinei „necesității asumate”, a rolului conducător al partidului comunist, este promisiunea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
politică, să nu aibă încă maturitatea politică de a-și asuma crearea unei direcții pentru stat (Weber, 1994, p. 21). Astfel, interdependența dintre sfera economică și cea politică este exprimată prin aceea că în, ciuda faptului că există o anumită diferențiere instituțională între ele, grupuri și clase sociale își pot folosi, totuși, puterea acumulată într-una dintre sfere pentru a dobândi putere sau pentru a-și menține puterea în cealaltă. Deținerea puterii economice este considerată o condiție prealabilă pentru intrarea în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
lor, dar nu exclud măsuri de intervenție care să asigure un echilibru între eficacitate și echitate. Problema pe care și-o pun unii dintre susținătorii liberalismului este aceea că societatea de piață este în măsură să producă, în mod automat, diferențiere socială, considerată a fi o caracteristică specifică a economiei de piață la fel ca și impulsul natural la efort și dinamism al populației. Problema care se pune este aceea a limitelor până la care poate merge această diferențiere și a modalităților
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]