31,078 matches
-
mărturisea: „Mă demoralizează să văd că șmecheria ține loc de inteligență, că tupeul ține loc de curaj, că totul se devalorizează, azi, inclusiv tristețea. [...] Mă tem că în actualul blocaj politic lucrurile nu stagnează. Ele se strică și strică, se distrug și distrug. Nervii omului de pe stradă se uzează, iar încrederea lui în viitor se destramă. Nu întâmplător, potrivit ultimelor sondaje, aproape un sfert dintre români au ajuns să nu mai vadă cu ochi buni economia de piață. [...] Din nenorocire, tocmai
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
demoralizează să văd că șmecheria ține loc de inteligență, că tupeul ține loc de curaj, că totul se devalorizează, azi, inclusiv tristețea. [...] Mă tem că în actualul blocaj politic lucrurile nu stagnează. Ele se strică și strică, se distrug și distrug. Nervii omului de pe stradă se uzează, iar încrederea lui în viitor se destramă. Nu întâmplător, potrivit ultimelor sondaje, aproape un sfert dintre români au ajuns să nu mai vadă cu ochi buni economia de piață. [...] Din nenorocire, tocmai în asemenea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
curtenitoare, tind să ia din ce în ce mai mult forme intolerante, agresive sau brutale sau chiar sângeroase. În vălmășagul acesta întunecat și crunt, în care oamenii, cuprinși de o inexplicabilă furie, par mai doritori să lovească decât să înțeleagă și mai grăbiți să distrugă decât să construiască, cei care cred că ar putea să aducă puțină lumină, cei ce se simt datori să înlesnească o mai dreaptă prețuire a lucrurilor și să contribuie astfel la o relativă potolire a spiritelor, nu se pot hotărî
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
poate cel mai important. Cultul banului conduce însă la mari compromisuri, cel mai mare fiind ruina spirituală. Până la urmă, omul devine astfel un sclav al propriei dorințe de îmbogățire, indiferent pe ce cale, iar patima în cele din urmă îl distruge. Nu mai are prieteni adevărați, devine risipitor sau avar. Această mentalitate care sporește rolul banilor în viața noastră face astăzi ravagii. Cei bogați, care nu își folosesc averile în acte de caritate tind să devină o sectă sau un club
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
suport cel mai greu. El mă face să vreau să uit tot ceea ce acești ani m-au silit să aflu. Înainte de decembrie ’89 „libertatea era umilită, jignită, călcată în picioare, batjocorită, dar credința în libertate rămăsese intactă. Teroarea nu putuse distruge în noi și respectul pentru libertate. [...] Comunismul era privit ca o fatalitate, ca o nenorocire de import. Nimeni, cu excepția, poate, a unor dogmatici opaci, nu credea, în mod serios, în sloganul «iadului capitalist». La auzul acestui slogan, se zâmbea ironic
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Nimeni, cu excepția, poate, a unor dogmatici opaci, nu credea, în mod serios, în sloganul «iadului capitalist». La auzul acestui slogan, se zâmbea ironic. Dar acum? Dacă răul va deveni mai rău, el amenință să dea o imagine insuportabilă democrației, să distrugă acel refugiu intim în care valorile își conservau forța de atracție. Mi se întâmplă tot mai des să întâlnesc oameni care sunt mai obosiți, azi, sufletește, mai deprimați decât erau altădată și mai disperați, mai lipsiți de un punct de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Se mișcă în continuare. O simt cu toate simțurile. Apuc receptorul. - Alo, răspund. La telefon e Dumnezeu. Știu asta. E stilul Lui. - Vezi? zice. 19 mai 2005 POLICOLOR / FABRICA DE STICLĂ Muzica: Daft Punk, Beck, Moby Din cauza unui incendiu ce distrusese bună parte din cartierul în care locuisem înainte, ne mutaserăm (eu, Ana Popescu, gagică-mea, Nicolae, fiul ei, și pisica noastră, Dumnezeea) într-o căscioară cu patru camere în cartierul Policolor, zona Fabrica de Sticlă. Locul era prielnic și destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
pământul era înghețat. Am săpat patru ore. M-am uitat în lucrurile lui. Chiloți nu erau. I-am îngropat odată cu Mitou. Sunt un bou. 05.01. Am încercat să fac chiloți din pulovărul de la mama. N-am reușit, dar am distrus pulovărul. Lâna i-am dat-o unui băiat din Libourne, să-și facă mănuși. A plâns de bucurie până i-au înghețat obrajii. Am vândut nemților niște țigări cu praf de pușca amestecat în tutun. Pe seară am auzit patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
tu, Cititorule, te gândești la asta, nu eu; în acea clipă, dimpotrivă, a mă bate cu el însemna a mă menține aproape de mine însumi, de trecutul meu, ca să nu cadă în mâna lui, chiar și cu prețul de a-l distruge. Pe Brigd voiam s-o distrug, ca să nu cadă în mâinile lui Ponko, Brigd de care nu-mi închipuisem niciodată că eram îndrăgostit, și nu-mi închipuiam nici acum; dar o dată, o singură dată, ne rostogolisem unul peste altul, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
nu eu; în acea clipă, dimpotrivă, a mă bate cu el însemna a mă menține aproape de mine însumi, de trecutul meu, ca să nu cadă în mâna lui, chiar și cu prețul de a-l distruge. Pe Brigd voiam s-o distrug, ca să nu cadă în mâinile lui Ponko, Brigd de care nu-mi închipuisem niciodată că eram îndrăgostit, și nu-mi închipuiam nici acum; dar o dată, o singură dată, ne rostogolisem unul peste altul, ca acum cu Ponko, pe grămada de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
făcuse decât să se lungească. Acum, când mirosul de cadavru începea să se simtă, cu tot parfumul lui de apă de colonie proastă, îmi dădeam seama că meciul cu el nu era încheiat încă, că Jojo mort putea să mă distrugă încă o dată, cum mă distrusese de atâtea ori pe când trăia. Îmi amintesc prea multe episoade în același timp, căci ceea ce vreau e ca povestirea să fie înconjurată de multe altele, pe care le-aș putea spune și poate le voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Acum, când mirosul de cadavru începea să se simtă, cu tot parfumul lui de apă de colonie proastă, îmi dădeam seama că meciul cu el nu era încheiat încă, că Jojo mort putea să mă distrugă încă o dată, cum mă distrusese de atâtea ori pe când trăia. Îmi amintesc prea multe episoade în același timp, căci ceea ce vreau e ca povestirea să fie înconjurată de multe altele, pe care le-aș putea spune și poate le voi spune, sau poate, cine știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
stăm să ne gândim, e chiar semnul unei reale bogății, solide și întinse, în sensul că, dacă eu, în mod ipotetic, aș avea doar o poveste de istorisit, m-aș învârti excesiv în jurul ei și aș sfârși prin a o distruge, din dorința de a o pune cu-adevărat în valoare; având, însă, un depozit practic nelimitat de material de povestit sunt în măsură să-l manevrez cu detașare și fără grabă, lăsând să transpară chiar și o anume plictiseală și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
să tot sar de la o poveste la alta, deoarece continuu să mă învârt în jurul acelei povești și sa fug de ea, de parcă ar fi prima zi a fugii mele, de cum aflasem că femeia aceea și Jojo se uniseră să mă distrugă. E o poveste pe care mai devreme sau mai târziu o voi spune, dar în mijlocul tuturor celorlalte, fără a-i da mai multă importanță, fără a pune în ea nici o pasiune specială în afară de plăcerea de a povesti și a aminti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
pierduse din pricina necinstei și prostiei lui, și nu era decât vina lui Mma Potokwane. Femeile ca ea se bagă întotdeauna în viețile altora, obligându-i să facă ce vor ele și, ca urmare, totul se duce de râpă și se distrug viețile unor oameni. Mma Ramotswe puse jos coșulețul cu corespondență. — De ce nu mi-ai spus de copii? întrebă ea. Ce-ai făcut? El nici nu îndrăzni să se uite în ochii ei. — Vroiam să-ți spun, răspunse el. Ieri am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
-i smulgă un soi de asigurare. — Și fetele acelea, întrebă el, n-o să mai am necazuri cu ele? Mma Ramotswe scutură din cap. Nici o grijă. N-or să vă facă necazuri. — Și declarația? insistă el. A celeilalte fete. O veți distruge? Mma Ramotswe se ridică în picioare și se îndreptă spre ușă. — Declarația aceea? — Da, declarația fetei care mințea în legătură cu mine. Mma Ramotswe deschise ușa din față și se uită afară. Domnul J.L.B. Matekoni stătea în mașină și ridică privirea când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
bătaie de joc, atingere la onoarea armatei și așa ceva nu e de tolerat. Dup-aia l-au căutat pe Bozo toate televiziunile locale, au întrerupt și-un film ca să dea o declarație fierbinte, c-au ieșit tablagiii și i-au distrus opera, a cerut despăgubiri... O să se facă și-un film documentar cu el, cum a descoperit canalele din Centru și vrea să facă acolo un centru de artă actuală... Are și-un alt proiect, mult mai vast, să scrie poezii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
o mie de lei mai ieftin, mai băgam câteva cartușe de țigări, cafea de la polaci, mai închideau ochii tablagiii, că le pasam și lor... da’ ne îngheța inima-n noi, stăteam și când crăpa asfaltu’ de frig afară, mi-am distrus rinichii, nevastă-mea venea vânătă și cu picioarele umflate... vara ți se coceau creierii-n tine... aveam toate autorizațiile, că și pentru astea plătești de te tâmpești, știi... pe noi ne găseau la controale, pe noi, cu doi chiloți fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
vraiște pe podea, hainele peste tot, cu căptușeala descusută, cu buzunarele întoarse pe dos. Cu un ciocan bătuse în pereți, să găsească nu știu ce nișe ascunse, microfoane, dispozitive mascate, locul unde aș ține documentele despre ea și familia ei. Mi-a distrus și doza pentru internet, pentru că, prin internet, știe ea că transmit informații, o spionez. Tocmai instalaseră pe blocul din față o reclamă, dar aceea nu e defel o reclamă, ci o antenă camuflată, o mașinărie de ascultare. I-a pândit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
lună... - Și e din cauza ploilor? - Parcă mai știe cineva? Ce-am refăcut noi în interior e degeaba, totul e alterat, lemnăria e prinsă, nu știu cum e consolidarea. Încep și eu poate să bat câmpii, dar se șterg imaginile din biserici, se distrug cărțile vechi într-un ritm înspăimântător. Eu nu mă pricep, dar spunea Sandu că o degradare care s-ar produce, în condiții normale, în vreo cincizeci de ani, acum poate fi de la o zi la alta. Cei de la „Carte rară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cu atîta stăruință să-i răpească. Nu voia să moară acolo, uitat, umilit și Învins, Înspăimîntător de singur pe ultima insulă a celui mai mare ocean, nimicit prin lovituri de bici de către niște necunoscuți, după ce fusese de mai multe ori distrus de toată lumea și toate astea de-a lungul „nu știu cîtor ani de existență blestemată”. Nu. El, Oberlus, oricine ar fi fost și de oriunde ar fi venit, nu era deloc dispus să se lase tratat ca un cîine vagabond
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
la intrarea În peștera lui și Își contemplă Întristat „căminul”, singurul pe care-l avusese vreodată și pe care focul și apa Îl prechimbaseră Într-un talmeș-balmeș de mizerie și cenușă. Jumătate dintre cărțile sale și aproape toate alimentele fuseseră distruse definitiv, praful de pușcă nu se mai putea folosi, iar din frumoasa saltea a căpitanului de pe Madeleine nu mai rămăseseră decît cîteva fîșii amărîte. Se așeză pe pragul de piatră din dreptul intrării, se uită În tăcere la acel dezastru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
mai mare risc, ca intenția portughezului să fie aceea de a rămîne ascuns pînă la sosirea unui vapor, arătîndu-se atunci și reușind, de data asta cu ajutorul echipajului de la bord, să dea o lovitură, să-i descopere ascunzătoarea și să-l distrugă. Nu-i rămînea prin urmare altceva de făcut decît să-l caute oriunde s-ar fi ascuns și să termine cu el. Primul pas a fost acela de a-i ascunde unde-i venea mai bine pe restul prizonierilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de pe plajă sau În zonele cultivate pe care le dezvoltaseră cu răbdare În micile văi de pe insulă. Cercetă prin urmare plajele, Înfigîndu-și adînc În nisip harponul lung la fiecare jumătate de metru, și la fel procedă cu straturile de legume, distrugînd astfel culturile de salată verde, roșii, tutun și cartofi, dar afurisitul de pilot căpos refuza să se ivească. Nervozitatea făcu loc frustrării și mîniei, iar aceasta din urmă unei frici tot mai puternice, căci În orice clipă un vapor putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ori la asta - era destul de matură pentru a recunoaște că, dacă se oprea să-și analizeze În profunzime sentimentele, ar fi trebuit să se disprețuiască atît de tare, Încît i-ar fi fost cu neputință să mai supraviețuiască propriei rușini. Distrusese multe vieți și multe familii, printre care propria-i viață și propria-i familie, și, prin urmare, conștiința nu-i Îngăduia să accepte că nu o făcuse dintr-o irepresibilă dorință de libertate, ci pentru că profunda ei depravare o Împinsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]