KorAP: Find »[drukola/base=diversificare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...78 79 80 ...283 >

7,061 matches

Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513

Din acest motiv, un curriculum va fi elaborat practic unitar pe întreg parcursul convenit al formării și va fi centrat pe competențe, începând cu cele de bază și derivate apoi, cu urmărirea progresului pe etape, prin programe organizate în spirală. ► Diversificarea obiectivelor-competențe ale unui curriculum astfel reconceput desigur că modifică similar și problematica evaluării (aspect reluat la capitolul afectat schimbărilor de paradigmă în evaluare). În primul rând însă, din categoriile de competențe rezultă și principii de evaluare: evaluare curentă pe obiectivele

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
proiectare a instruirii prin autoreglarea învățării sau de proiectare bazată pe cunoașterea întâi a dificultăților, a dezavantajelor în învățare evidențiate de/la educați și rolul facilitator al educatorului sau de proiectare bazată pe metode de analiză critică și autoreglare cognitivă. ► Diversificarea modelelor prin combinarea diferitelor teorii, rezultând multe variante de proiectare, ca alternative adaptate la educați, la context, la obiective, la conținuturi, la management, la condițiile concrete de aplicare a unei/unor teorii, dar și cu efectuarea de generalizări interpretative în

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
putem realiza o sinteză a lor, prin adaptare explicativă și organizatorică (McCombs și Miller, 2008, pp. 32-33). Potrivit autorilor, aceste 14 principii determină diferențele individuale manifestate în metodologia învățării: în utilizarea diferitelor strategii, abordări, capacități de învățare, experiențe valorificate pentru diversificarea învățării, datorită factorilor culturale, sociali, lingvistici, în standarde și verificare care arată progresul față de diagnoza inițială, pe părți și integral. Aceste principii confirmă că învățarea este nelineară, recursivă, continuă, complexă, relaționată, naturală, stimulativă, formatoare. Tabel 7: Centrarea pe educat principii

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
nu-i mai poate doar transmite direct sau impune clasic un anume mod de învățare. Atunci intră aici: a) acțiunea instrucțională pe care o centrează pe educat (focalizarea pe învățare și nu pe predare, dezvoltarea activă a abilităților de cunoaștere, diversificarea metodelor și instrumentelor, oferirea de situații flexibile, asumarea de responsabilități în folosirea oportunităților facilitate, stimularea autocontrolului, îndrumarea colaborării și comunicării, ghidarea rezolvării de situațiile-problemă) sau b) diferite servicii de susținere a educaților (consiliere, mentorat, sprijinire, încurajare, antrenare în activități extracurriculare

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
și diferențiere a sarcinilor, formulare continuă de reflecții, flexibilitate în adaptarea metodologică, organizare a comunicării variate, sprijinire a înțelegerii și rezolvării problemelor complexe și a rolurilor asumate, bazare pe motivație intrinsecă nu pe coerciție, antrenare a educaților în managementul clasei, diversificare a strategiilor pentru dezvoltarea intrerelațiilor în clasă și stimulare a lor în rezolvarea sarcinilor învățării, oferire de servicii de consiliere, asistență, coordonare. ► Evaluarea instituției educaționale după criterii de calitate a învățării asigurate reflectă: • gradul asumării de responsabilități în învățare, • accesul

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
învățării de către fiecare educat, • formarea și consolidarea competențelor de învățare activă în timpul școlii, • asigurarea celei mai funcționale cunoașteri după contextul dat, • crearea mediilor adecvate și a experiențelor de învățare reală pentru transferul cunoașterii, • includerea, folosirea, evaluarea noilor tehnologii TIC pentru diversificarea informării, • antrenarea educaților în proiectarea activităților și a condițiilor specifice, • dezvoltarea temelor de învățat prin colaborare, • oferirea de oportunități și pentru satisfacerea altor dorințe individuale ale educaților, • organizarea climatului adecvat, în care centrarea pe educat este dominantă. 4.6. Centrarea

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
șlefuirea de sine" (V. Pavelcu), prin apelul la "educatorul din tine/din sine", pe măsură ce educatorul formal își diminuează progresiv rolurile inițiale (mai ales începând cu preadolescența). Literatura (anglo-saxonă) a problemei identifică multipli termeni pentru conceptul de autoeducație, ca dovadă a diversificării direcțiilor de abordare: self-education, self-learner, self-learning, self-directed learning, self-regulated learning, self-differentiation, self-discovery, self-efficacy, self-control, self-examination, self-management, self-leadership ș.a. În sens larg, autoeducația este corelată cu orice problemă, mai ales practică a educației, dacă se consideră că alături de cei trei factori

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
schimbare a atitudinii față de rolurile contemporane în lumea științei și a cunoașterii continue, • de inițiere în formarea prioritară a competențelor față de însușirea cunoștințelor, • de raportare la modificările în așteptările educaților și ale educatorilor pentru înțelegerea rațională a realității complexe, • de diversificare a instrumentelor procedurale antrenate în înțelegere, învățare (inclusiv TIC), • de dezvoltare și afirmare a individualității, chiar și în cunoaștere și, mai ales, în învățarea/formarea continuă, • de aplicare a principiului centrării instruirii pe educat. Desigur, cunoașterea prin construirea înțelegerii, a

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
și care să fie tot mai trainică. Structurarea și dezvoltarea reprezentărilor grafice, ca moduri de prezentare a acestor instrumente, pe măsura ridicării schelăriei cunoașterii, au arătat cât de importantă este învățarea procedurală, cum poate fi aplicat principiul flexibilității cognitive în diversificarea modurilor de abordare și interpretare mentală, cum pot fi multiplicate rolurile educatorului constructivist, cum pot fi soluționate erorile, dilemele în cunoaștere. Este semnificativ atunci să reactualizăm și sinteza realizată, pe baza reflecțiilor critice ale participanților la experiment, asupra dificultăților și

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
și exercițiile mentale de prelucrare, pentru generalizare și conceptualizare proprie. Dificultăți constatate în practica reală, curentă Ipoteze. Soluții. Reflecții • Educatorul nu folosește decât o gamă restrânsă de procedee, deși teoria este foarte diversificată, el punând accentul pe conținut, nu pe diversificarea situațiilor în care să fie puși educații, rezultând șablonism. • Nu se raportează la comunicarea cu educații, ci centrează pe conținut, fără a duce la cunoștințele așteptate, la diversificarea situațiilor. • Nu este valorificată experiența cognitivă anterioară, în problema procedurilor de învățare

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
deși teoria este foarte diversificată, el punând accentul pe conținut, nu pe diversificarea situațiilor în care să fie puși educații, rezultând șablonism. • Nu se raportează la comunicarea cu educații, ci centrează pe conținut, fără a duce la cunoștințele așteptate, la diversificarea situațiilor. • Nu este valorificată experiența cognitivă anterioară, în problema procedurilor de învățare, ci doar a cunoștințelor generale. • Nu se recurge la stimularea efortului, la atingerea nivelului superior, la aprecierea calității progresului în capacități, abilități. • Educații nu citesc materialele suport date

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
de a lucra cu texte. • Să fie anticipate problemele de înțelegere, de construire a unui răspuns prin rezolvare proprie, cu luarea imediată a măsurilor pentru decizii. • Neapărat de combinat metodele clasice cu cele inductive și deductive, în învățarea științifică, prin diversificarea procedeelor și după particularitățile educaților. • Educatorii să-și perfecționeze pregătirea teoretică pedagogică asupra metodologiei actuale, pentru a aplica diversificarea științific, iar nu empiric, izolat, fără continuitate, inadecvat. • Recursul la instrumente facilitează activitatea mentală, prin scheme, reprezentări grafice, portofolii, hărți cognitive

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
cu luarea imediată a măsurilor pentru decizii. • Neapărat de combinat metodele clasice cu cele inductive și deductive, în învățarea științifică, prin diversificarea procedeelor și după particularitățile educaților. • Educatorii să-și perfecționeze pregătirea teoretică pedagogică asupra metodologiei actuale, pentru a aplica diversificarea științific, iar nu empiric, izolat, fără continuitate, inadecvat. • Recursul la instrumente facilitează activitatea mentală, prin scheme, reprezentări grafice, portofolii, hărți cognitive, tabele comparative, analize critice, formularea de ipoteze și reflecții. • Are efect și exersarea cu educații a punerii de întrebări

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
oportun, a găsi și a alterna procedeele cele mai eficiente. Astfel este mai util să îmbinăm esența fiecărei metode implicate în construcția învățării cu posibilitățile efective de practicare aici, prin intermediul procedeelor, rezultând atunci și variate situații de implicare, suporturi pentru diversificarea experiențelor de învățare sau sugestii de ordonare în raport cu formele, etapele învățării. Atunci propunem o prezentare a unora dintre principalele metode clasice, care permit mutarea accentului pe procesele implicate, pentru formarea respectivelor competențe. Ele îl activizează efectiv pe educat și pot

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
Evitarea confuziilor între problematizare și exercițiul de creativitate, formularea simplă de întrebări, de comparații, de aplicații, rezolvarea prin mai multe căi cunoscute ș.a. descoperire. • De activizare prin folosirea alternativă a raționamentelor, a asociațiilor după criterii variate, analogii, modificări, simplificări. • De diversificare a contradicțiilor posibile între cunoștințe vechi și noi, nivele diferite de cunoaștere, explicații vechi și noi, între vechea concepție și noua ipoteză, între teorie și practică. • De alegere a soluției corecte dintr-o succesiune dată, de completare a unor date

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a competențelor educaților, • între nivelul formării, afirmării competenței educatorului care implică aici reflecții proprii, acțiuni-cercetare și mobilizarea variatelor resurse achiziționate de către educați, în rezolvarea situațiilor-problemă, în baza facilitării, îndrumării, stimulării, metacogniției, • între experiența analizată critic continuu și nevoia adaptării la diversificarea contextelor, situațiilor concrete sau corelate interși transdisciplinar, în activitatea proiectată inițial, la evoluția, progresul educaților. Mai ales aceste ultime abordări au repercursiuni asupra conceperii proiectării ca proces de adaptare la complexitatea formării și a contextelor, putând fi raportată și la

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
la cea pe învățare, pe dezvoltare a educaților, adică îi transformă din pasivi în activi și le schimbă rolurile, • de la activitatea cu clasa unitară la cea diferențiată sau în grup, • de la predarea unui conținut la cea contextualizată, • de la unitar la diversificare a acțiunilor și metodelor, • de la timpul dirijat la timpul adaptat, • de la abordarea globală a temei la înțelegerea pe secvențe, • de la prezentarea și demonstrarea de resurse de către educator la folosirea lor directă, constructivistă de către educați, • de la monolog la dialog, dezbatere, • de la

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
constructivistă de către educați, • de la monolog la dialog, dezbatere, • de la evaluarea cunoștințelor la cea a competențelor. Această abordare a instruirii va determina noua (micro)paradigmă a design-oriented, dacă mai inserează în proiectare: • manifestarea inițiativei educaților, • formularea de sarcini și situații reale, • diversificarea de elemente metodologice, • utilizarea noilor tehnologii de informare și comunicare, • raportarea la standarde de performanță, • focalizarea pe ghidarea, sprijinirea, structurarea, autodirecționarea învățării, pe rezolvarea de probleme, pe simulări sau învățarea în grup. Chiar dacă se schimbă ținta și prioritățile proiectării astfel

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
instrucțional inițial, utilizează preponderent ca metodă analiza de sarcină (CTA Cognitive Task Analysis), cu determinarea pașilor ei și a consecințelor procedurale în dirijarea învățării, rezultând un tabel de specificație, o listă a sarcinilor ordonate progresiv, care se proiectează distinct, secvențial. Diversificarea progresivă ulterioară arată posibilitatea existenței a mai multor abordări ale modului de proiectare (P. de Lisle, 1997): cea descriptivă (prezintă funcționalitatea, procesele din realitatea naturală a instruirii), cea anticipativă (cu definirea scopurilor, a obiectivelor), cea conceptuală (explorează relațiile între variabilele

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
profesionale de bază. • Consecințe asupra precizării noilor obiective, conținuturi, strategii, structuri și aprecierea calitativă a noilor programe construite pe competențe, pe integrarea celor învățate raportate la practica reală. Concret, aceste dezbateri sau formulări de ipoteze supuse verificării prin amplificarea și diversificarea cercetărilor tematice nu au reflectat decât evoluția problematicii evaluării. Și chiar vocabularul evaluării a fost supus reconsiderării (Scallon, 2004, pp. 12-13), precum: înlocuirea "măsurării" cu termenul sensibil nuanțat "evaluarea, ca apreciere, judecare, reflecție, critică", reprezentând trecerea de la criteriul cantității la

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
de autoformare, autoperfecționare a concepției evaluatorului, teoretic și practic, de actualizare continuă a culturii în problemă, pentru o valorizare eficientă, adecvată, calitativă, formativă, integrativă. O reactualizare adaptată aici, a unei sinteze comparative în acest sens, poate fi utilă pentru înțelegerea diversificării (micro)paradigmelor evaluării și a modelelor rezultate, ca instrumente practice (Scallon, 2004, pp. 24-25). Tabel 19: Schimbarea paradigmelor dinamica criteriilor Criteriul Noua perspectivă Evaluarea tradițională Situații de performanță versus examene obiective • Sarcina, problema obligă la construcția unui răspuns elaborat propriu

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
și limitării dezorganizării (potrivit teoriei haosului), al anticipării și atingerii unor efecte emergente conform așteptărilor de succes, al prevenirii și limitării acțiunilor acelor factori (fractali), care pot produce "rupturi" în dinamica educației. Evoluția teoriilor asupra conducerii s-a accentuat ca diversificare, în ultima parte a secolului XX, cu încercări și de structurare a lor, dar și aici criteriile sunt multiple, ca dovadă a aceleiași complexități a problemei. Din perspectiva stadiului de cercetare a problematicii conducerii în educație, a rolului educatorului în

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
membrilor clasei-organizație. Adică arta de a lucra cu patru elemente: idei (perspectiva, obiectivele, programele, strategiile de acțiune), relații (structura organizatorică, legăturile între elemente și acțiuni, sarcini, echilibrul între autoritate-libertate, centralizare-descentralizare), educații (formare, motivare, delegare de autoritate, stimulare, evaluare), resurse (precizare, diversificare, procurare, adaptare, funcționare, integrare, perfecționare). Este o artă, o măiestrie necesară în leadership, care se afirmă la toate nivelurile acțiunii: prevedere, organizare, decizie, coordonare. Este tot mai mult solicitată astăzi (Kowalski, 2002, pp. 3-15) asigurarea de către instituțiile educative a condițiilor

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
clasică la cooperarea și îndrumarea cooperării cu și între educați în procesul instruirii. Și cercetări tematice actuale evidențiază noi roluri pentru acesta (Krovetz și Arriaza, 2006) în: • completarea și perfecționarea culturii sale manageriale și de leadership, chiar și a educaților, • diversificarea metodelor de influențare a lor prin noile caracteristici ale relațiilor cu aceștia, • facilitarea și îndrumarea lor în construcția învățării prin explorare directă în clasă, • sprijinirea învățării prin cooperare în grupuri mici, • consilierea educaților în timpul activităților în clasă, • rezolvarea chiar și

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
de testare a unor ipoteze ivite din practică, formulate și verificate de către practicieni, demonstrează descoperirea-în-acțiune ca aspect pozitiv al desfășurării vieții reale școlare, educative. Obiective • Relevarea importanței studierii prin cercetare a practicii tradiționale și a rolului criticii ei. • Relevarea valorii diversificării metodelor, mijloacelor ei în construcția cunoștințelor, a învățării. • Implicarea în realizarea funcției de cercetare socială. • Să verifice ipoteza dacă au dreptul practicienii să aspire la cercetarea științifică a activității lor educative, dacă și practica reală duce la teorie, în ce

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]