58,388 matches
-
Iuda se spânzură; în Fapte, el cade „cu fața în jos” (exact: „cu capul înainte”) și crapă la mijloc, plesnește în două. La Matei, arhiereii cumpără terenul numit „țarina sângelui”, pe când în Fapte se spune că Iuda însuși l-a dobândit. Au existat tot felul de încercări de armonizare a celor două relatări, însă discuțiile persistă. Unii au presupus că Iuda s-a spânzurat, dar funia s-a rupt (chiar de mai multe ori) și el a căzut la pământ, crăpând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
istoricizanți. Personal cred (aici nu putem emite decât ipoteze, mai mult sau mai puțin plauzibile) că Iuda și-a pus capăt zilelor îngrozit de condamnarea lui Isus și scârbit de faptul că fusese, la rându-i, trădat. Cât privește „țarina” dobândită cu cei treizeci de arginți, cred că avem de-a face cu o explicație etiologică retroactivă. Matei spune că arhiereii au cumpărat terenul, numindu-l „țarina sângelui”; Luca, dimpotrivă, afirmă că Iuda însuși l-a dobândit înainte de „a crăpa” și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
trădat. Cât privește „țarina” dobândită cu cei treizeci de arginți, cred că avem de-a face cu o explicație etiologică retroactivă. Matei spune că arhiereii au cumpărat terenul, numindu-l „țarina sângelui”; Luca, dimpotrivă, afirmă că Iuda însuși l-a dobândit înainte de „a crăpa” și că din cauza morții sale „toxice” locul a fost botezat ca atare. Elementul comun este numele: „țarina sângelui”. Probabil bucata de pământ purta deja numele respectiv, iar evangheliștii nu fac decât să speculeze relația dintre toponim și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nimeni nu trebuie judecat pripit, „înainte de vreme”, căci până și cel mai teribil blasfemator poate avea o sclipire de pocăință la un moment dat. Moartea, singură, pune pecetea asupra unui destin. Atât timp cât omul trăiește, el se poate căi, așadar poate dobândi mântuirea. Păcatul iremisibil nu-i privește și nu-i afectează decât pe cei care, până în clipa morții, se încăpățânează să se opună Duhului. Deznădejdea, cum se vede și în acest caz, nu face parte din arsenalul teologic al marelui african
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
538 î.Hr.; ultimii trei profeți, contemporani cu Ezdra, au fost Agheu, Zaharia și așa-numitul Malachia 90). Între cele două experiențe există diferențe și similitudini. Experiența profetică se produce adesea, dar nu mereu în condiții de „luciditate” psihică. Profetul nu dobândește o cunoaștere specială a divinității; profeția constă într-un tip de cunoaștere punctuală, legată de anumite evenimente istorice sau trimițând la acestea. Ea revalorizează timpul istoric până acolo încât Mircea Eliade va spune că profeții Vechiului Testament sunt adevărații făuritori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
pentru a copia după manuscrise, în vederea traducerii, câteva tratate ale lui Grigore Palamas. În Germania, la Berlin și München, a descoperit „teologia dialectică” de ultimă oră a lui Barth, Bultmann și Brunner 178. Grecia însă este locul unde și-a dobândit instrumentele de lucru - greaca modernă și greaca veche -, unde și-a făurit o viziune ideală asupra ortodoxiei, considerată ca unică și incoruptibilă păstrătoare a Adevărului divin. Lui Bielawski îi revine meritul de a fi atras atenția nu numai asupra descoperirii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
În opinia sa, există, pe de o parte, o știință intelectuală, al cărei motor principal este rațiunea omenească, și, pe de altă parte, o știință spirituală, transmisă omului prin har. Prima este naturală, iar a doua supranaturală. știința spirituală se dobândește prin asceză și rugăciunea inimii. Înainte de a discuta teoria lui Palamas despre lumina dumnezeiască pe care călugării pretind că o văd în timpul rugăciunii, Stăniloae se apleacă asupra metodelor isihaste transmise prin câteva texte anterioare: este vorba despre Pseudo-Hrisostom (data acestei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
avea și noi aici un tip ca ăsta? Numai alții să se laude că au?... Ba uite că nu!... Și, până la urmă, nu există nici un cap mai grozav decât un cap de matematician!... Asta fără nici o discuție! Acest bun renume, dobândit de-a lungul anilor de studiu, avea să se confirme și la sesiunile de examene, unde Victor obținu zece pe linie. Ba mai mult, în cursul acestor doi ani, la el se apelase de câte ori se pusese problema trimiterii unui reprezentant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
răspândește atunci când muzica asta ciudată se întețește. "Oare sunt tot eu ?", se întreabă Dora. " Și dacă sunt tot eu, oare unde mă aflu ?" O încearcă senzația stranie că începe să plutească într-un spațiu imponderal. I se pare că a dobândit inconsistența unui abur. Nu o doare nimic. Nu îi este teamă de nimic. Are sentimentul că este înveșmântată într-un voal ușor și plăcut, ca o cămașă largă, răcoroasă și mângâietoare. Gândirea, vechea ei gândire de dincolo de acest început al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
au trecut deja de faza de reîncarnare, sunt cele care veghează în nemurirea lor la tot ce se întâmplă în cele două lumi. În universul acesta, în care sălășluiesc sufletele desprinse de materie, nu există noțiunea de timp căci sufletul dobândește veșnicia în care trecutul, prezentul și viitorul sunt suprapuse. Vezi steaua aceea mică de culoare roșu închis cu chip luminos din spatele soarelui ? Acolo sălășluiește spiritul liber al tatălui nostru. Este de culoare roșu închis, culoare care simbolizează înțelepciunea la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cruce de aur, talismanul lui secret, este deasupra halatului. Păstrează aproape de inima lui, dar în cea mai mare taină, simbolul religiei în care s-a născut, acolo, pe valea Mariței... În el se confruntă fără încetare credința moștenită și cunoștințele dobândite în numeroșii ani de studiu al medicinei, știință care se vrea dar nu reușește să fie exactă. "De câte ori, în obositoarele nopți de studiu sau înainte de a mă găsi în fața examinatorilor, nu am mângâiat sau chiar sărutat pe furiș mica cruce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
se întreabă cu ce ar putea să îi trateze. În aproape un an cât a trecut de la operația Dorei, profesorul a devenit și mai suplu iar părul i-a albit complet. Cât despre Alindora Bosch, se poate spune că a dobândit o maturitate a frumuseții. Coroana de păr care îi înconjoară capul, străjuindu-i fruntea înaltă, pare un nimb arămiu. La fiecare pas, la fiecare mișcare, din făptura ei delicată și în același timp maiestuoasă se degajă un proaspăt parfum suav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
la natură, iar eu pot confirma pe deplin că se poate trăi consumând doar vegetale. În plus, începusem cândva, în prima mea viață, studii de farmacie și mi-au rămas în cap niște noțiuni la care s-au adăugat cunoștințele dobândite odată cu anii. De asta spuneați că aici trăiește o vrăjitoare ?, încearcă Dora să afle răspuns la întrebarea la care o incitase chiar Teodora, una în plus peste cele multe pe care le avea. Este unul din motive. Cunosc toate plantele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
dar ca pe un om întreg care are dreptul la o viață liberă și prin care bucuria de a-i fi mamă va compensa tristețea de a nu fi împreună cu singurul om pe care îl iubeam. Minodora se părea că dobândise și ea un fel de înțelegere, de bucurie, în așteptarea acelei zile în care viața noastră se va schimba. Pentru ea era foarte important să-și cunoască mai bine tatăl cum era și pentru mine dorința de a-l revedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
altă dată. Eu eram o bunică încă tânără, abia făcusem patruzeci de ani, era de datoria mea să asigur hrana fetelor mele. Am încercat să reiau ceea ce făcusem în Brodocul siberian, să ușurez suferințele oamenilor cu ajutorul plantelor și a cunoștințelor dobândite în spital. Nu a trebuit mult timp până să fiu acuzată de vrăjitorie, reținută câteva zile la miliție și amenințată cu o nouă deportare dacă continuam cu minciunile mele obscurantiste. La spital, unde mai lucrasem ca infirmieră, nici vorbă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ceea în gheața râului ori a iazului, ci și săpătură, îndeletnicire cu săpăturile. Înțelesul aista al cuvântului l-au împrumutat de la noi și mai toți românii, leșii, maloroșii și șfabii care fac asemenea lucrări în folos personal ori pentru a dobândi un anumit câștig. Așa ceva am făcut noi încă de când ne-am așezat pe pământurile aistea românești, izgoniți fiind de samavolniciile țarului Petru din ținuturile noastre. Nu o dată am plătit cu sângele multor vieți priceperea asta a noastră în ale copcăritului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
câțiva ani buni, fostul deputat Cotescu Ciprian nu reușește sub niciun chip să se sincronizeze cu pulsul cotidian al vieții de familie sau cu ansamblul tabieturilor pensionarilor din urbea natală... Și asta pentru simplul motiv că în perioada deputăției a dobândit mai toate metehnele de mare grangur care nu greșește nicicând, care are dreptate oricând, care dă verdicte întotdeauna, care a fost lider legitim dintotdeauna, care n-a pătimit niciodată și n-a zis pardon nici o dată în viața lui. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
atenția, să monopolizeze discuția. Lasă vrăjeala, Cipriane! Mai nimerit ar fi să povestești care-i treaba cu nevasta pădurarului, cu pensia super, cu votul pentru binele țării de care numai tu ai parte... Că de fantasmagoriile și de bâlbele tale, dobândite după acea tărășenie, sîntem sătui până-n gât! Cotarlă ordinară ce ești! Ia-ți bastonul și plimbă ursul, excelență! Aista-i mesajul nostru pentru Înălțimea Voastră, Cipriane! îl atenționau pensionarii de rând, în timp ce doamna îl toca mărunțel: Asta ți se cuvine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
aerul din clasă cu sudoarea lui urât mirositoare și, în plus, își zicea că și sportivii procedează tot așa după efortul depus la antrenamente și la întrecerile lor. Or el, de când face crosul ista către școală, desigur că și-a dobândit niște calități de atlet adevărat, își ziceau profesoarele care îl mai și lăudau pentru bună purtare și sârguință la învățătură. Dar, cu micuții lui colegi nu se putea înțelege sub niciun chip: îi considera prostuți și naivi, fără nicio experiență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
adevărat că negrii nu au acces la învățământul superior în State? Priviți la mine, dragi copii! Eu am absolvit două colegii, nu unul! Așa că puteți trage și singuri niște concluzii corespunzătoare. Eu nu neg faptul că aceste drepturi au fost dobândite prin luptă și că pentru ele s-a plătit destul de mult. Dar asta s-a petrecut în decursul istoriei noastre americane, mai îndepărtate sau mai apropiate. Dar, când mă refer la zilele noastre, trebuie să vă spun că nu există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
sat la noi nu s-a pomenit de când îi lumea și pământul! Și nu aș vrea ca o asemenea neghiobie să înceapă cu mine! Înțeleg, Mariuță! Dar înainte de toate este vorba de casă și de avere pe care le putem dobândi numai pe calea asta. Mama mi-a zis că vrea să știe pe ce mâini rămâne agoniseala ei de-o viață. N-are decât să se intereseze prin vecini! Ori, dacă nu, să te întrebe pe tine! Oricum, eu deprinderile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
tine! Oricum, eu deprinderile noastre din moși-strămoși nu le încalc de dragul unei presupuse moșteniri... Că m-ar lua la trei-păzește toate fetele de măritat din șapte sate și cătune! Și-apoi ce! Noi nu am fi în stare să ne dobândim un cuib pe plac prin munca noastră, cu brațele noastre și cu ajutorul alor mei? Iar mamă-ta n-are decât să-și păstreze averea neștirbită! Că doar eu nu mă voi cununa cu avuția ei, ci cu Vasile al ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
-i-ar pustia! A mai adăugat altul. Ca la final, cu toții să cadă la pace că averea-i bună numai când îi adunată cu frica lui Dumnezeu, fără păcat! Că, până la urmă, tot vine judecata cea dreaptă, dacă averea-i dobândită fie și numai ca părtaș la vicleșugul străinului. Că străinul te bagă una-două și-n păcat, și-n temniță, și-n alte drăcovenii, dacă te lași ademenit de el!.. * * * În satele de pe valea Hatnuței, în numai doi-trei ani, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de 6 ani, alături de părinți și de sora Frevonia. După un periplu oltenesc de mai bine de 1 an, în toamna anului 1945, familia mea s-a stabilit în satul Călinești Cuparencu aparținând de comuna Șerbăuți, unde părinții mei au dobândit o moștenire de 3,5 ha teren arabil și 1,4 ha cu vegetație forestieră, din partea unui unchi, urmaș al celor ce au atribuit în vechime numele lor localității cu pricina. Astfel, au trecut în continuare prin viață într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
bine în formula mea, întregul univers. · · · · P.S. Tindem, ne îndreptăm spre micimea unui punct. · Cred că știu de ce trecutul trecut rămâne: ne perfecționăm cu fiecare clipă ce trece și nu am putea să let go la nimic din ceea ce se dobândește. Mi se pare normal. Dumnezeu știe ce face. El știe cum e mai bine. Așa că într-o zi cu soare m-am hotărât să las trecutul în trecut, poate că am greșit cu ceva, poate că nu știu, însă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]