3,782 matches
-
vor minuna poate între alte miracole foarte naturale de miracolul cromozomilor și al genelor, de unde se naște viața sub aspectele ei aparente. Văzînd în sfîrșit misterul manifest în toată profunzimea sa de neconceput, științele despre viață vor renunța poate la dogma lor materialistă, potrivit căreia organizarea cromozomilor și a genelor, ca și viața în evoluție care le dă naștere, nu ar fi decît un joc al hazardului. Dar, chiar dacă, prin absurd, ar fi așa, care este cauza faptului că hazardul există
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cel mai înalt poate, cînd realitatea umană se definește tocmai în lupta pentru sfîșierea vălului Mayei, precum în imnurile vedice, în spiritul cărora, dacă totul e iluzie, gîndul că totul e iluzie nu e și el o iluzie? O nouă dogmă "Domnul meu ești Tu, că bunătățile mele nu-Ți trebuie" (Psalmul 15-al lui David) Banalul și profanul sunt chei de boltă în încercările de înțelegere a istoriei recente. Instalați confortabil în tot soiul de rostiri cotidiene, părăsim tărîmul inefabil
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
unică a adevărului"14. Secolul al XXI-lea va fi religios. Militantă sau nu, laicitatea își epuizează resursele sale preponderent intelectuale, hiperraționale. Ideologiile care au născut marile nebunii ale secolului al XX-lea, sunt și ele stinse, epuizate. O nouă dogmă tinde către unicitate: "Căutați mai întîi împărăția economiei și toate se vor adăuga vouă". Determinarea religioasă a economiei determină religia însăși. "Mîna invizibilă" a pieței, cu reflexul său social este în fapt mîna lui Dumnezeu. Nu omul reglează economia; de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și incertitudinea. Socialiștii, keynesiștii, neoclasicii și austriecii nu pot să aibă dreptate toți deodată. Justețea unei teorii implică necesarmente excluderea altora. Sistemul democratic propagă concepția absurdă că toate ideile sunt bune. Sistemul economic nu face apel la credință, dar impune dogme neverificate și neverificabile. Și totuși, economia folosește alte mijloace epistemologice decît o religie. Karl Popper sugerează o metodologie empirică, împrumutînd din științele naturale. Acesta spu-nea că ipotezele științifice trebuie să fie falsifi-cabile și nonverificabile. Dacă este așa, înseamnă că economia
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
bisericii creștine, dintre care se distinge Sf. Augustin, cu celebra Cetate a lui Dumnezeu. Gîndirea economică era subordonată teologiei, supusă unui ansamblu de norme juridice și psihologice de origine religioasă. Metoda de cercetare era dogmatică, ca spiritul vremii. Dacă considerăm dogma ca "un mister revelat" (Petre Țuțea) atunci putem aprecia paradoxal pentru unii perioada respectivă ca pe o perioadă bogată spiritual în demersul omului întru regăsirea de sine. Biserica creștină urmărea, în principal, o evoluție de ordin moral a societății, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
putea fi repus în cauză nici de eventualele contradicții reperate în discursul său, nici de prezentarea faptelor elementare, aparent contrarii. c) Teorema ideii fixe. Fără îndoială, principiul ideologic riscă să sufere din cauză că nu poate admite nici o discuție. El devine o "dogmă", iar ideologia se pervertește pînă la punctul în care va subjuga omul în loc de a-l servi. Or, ideologia autentică trebuie, în egal măsură, să fie deschisă la critică, principiile sale au nevoie să fie justificate. Ideologia dezvoltă o argumentație discursivă
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
cîte 91}. La rândul său, Sfanțul Grigorie de Nazianz recomandă tânărului Seleukos să studieze mai întâi științele profane și după aceea Sfântă Scriptură{\cîte 92}. În general, Sfinții Părinți nu condamnă filosofia antică în ansamblul ei, ci doar ceea ce contrazice dogmă și morală creștină. Ei au fost, totuși, moderați în a aprecia cultură și filosofia antică, neelogiindu-le pe acestea în mod exagerat, pentru că pentru dânșii adevărată filosofie ce duce la viață veșnică este Evanghelia, căci ea conține adevărul deplin, revelat
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
le face incapabile să trăiască fără ajutorul furnicilor... În prezența acestor creaturi schiloade, pocite, caricaturale, cum să nu convii cu ipoteza mutaționistă care face să iasă lumea vie dintr-o serie de întâmplări greu cenzurate de moarte?"62 Influențat de dogmele bogomilice, Lucian Blaga enunța ipoteza existenței unui Dumnezeu imperfect, obligat să ceară sfatul și ajutorul altcuiva, pentru a-și desăvârși geneza. Pământul era prea mare pentru a încape în univers și, negăsind soluția, Creatorul se sfătuiește cu dușmanii săi, Nefârtate
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cât și iubirea percepută ca o "maladie mortală", pe care le trece în revistă Al. Paleologu. Indicându-ne ca reper bibliografic studiul Dragostea și Occidentul de Denis de Rougemmont, el pomenește de originea cathară a dragostei cavalerești și enunță o dogmă a acestei secte religioase: indiferența față de creatură și cultul pentru increat: Dar mai e ceva de spus, și mai important; așa cum o demonstrează Dennis de Rougemont în cartea amintită, amorul cavaleresc, a cărui tradiție s-a perpetuat și răspândit prin
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
gest care denotă o altă reprezentare arhetipală consubstanțială: coborârea în Infern. Fiind într-o misiune diplomatică și militară la Bruxelles, află târziu de moartea primei sale soții, Gabrielle. Ajuns la șapte zile după înhumare, durerea îi anihilează luciditatea și, în pofida dogmelor creștine, dispune ca femeia iubită să fie dezgropată. În plină noapte, vegheat de făcliile celor din anturajul imediat, el vrea să o vadă și să o îmbrățișeze pentru ultima dată. Descinderea pe tărâmul iubitei răpite de moarte amintește doar vag
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și să-și măsure pașii după cum dorești d-ta." 286 Nu e dificil să constați că repudierea încă din copilărie a părintelui conturează la maturitate în inconștientul scriitorului figura mitologică a lui Procust. Gheorghe Eminovici nu agreează nici o abatere de la dogmele ferm stabilite de el, idealurile fiilor trebuie să fie conforme cu ale sale. Poetul contemplativ și romantic se plasează la antipodul pragmatismului anchilozat și anchilozant al tatălui. Dromomania, fuga copilului de acasă, asemănătoare în multe privințe cu "dezertarea" fraților Achim
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
intimă, profundă, care leagă opera eminesciană de cea a lui Camil Petrescu. "Plusurile", acele extensii morale pe care Ladima le deține cu asupră de măsură, fac din personaj un exemplar unic, angoasat de tot ceea ce înseamnă adaptarea la sistem sau dogmă. Ultimele fraze din jurnalul lui Fred Vasilescu învederează afirmația. În chip aproape firesc, spre deosebire de raportul tensionat dintre tată și copii, relația acestora cu Raluca Eminovici a fost plină de o devotată afecțiune și iubire. În preajma mamei ei regăseau acea tihnă
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cu glas încet ocărând pe Sfântul. Iar Sfântul a zis: «Vedem aici și pe necărturarul Demostene». Iar stolnicul, rușinându-se, iarăși a grăit ceva împotrivă. Sfântul i-a zis: «Lucrul tău este să ai grijă de mâncări, nu să fierbi dogmele Bisericii». Și a tăcut Demostene rușinat. Iar împăratul, pe de o parte, mâniindu-se și, pe de alta, rușinându-se, a zis lui Vasile: «Să mergi tu între dânșii să faci dreptate, dar așa să judeci, ca să nu judeci cu
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
Sfântul Vasile a trecut la cele veșnice pe 1 ianuarie 379, la doar 49 de ani, fiind numit încă de pe atunci cel Mare. El a fost socotit totdeauna ca primul dintre marii doctori ecumenici, iar pentru faptul că a explicat dogma Sfintei Treimi a fost numit și ́ό ου̉ρανοφάντωρ - interpretul Cerului. Este cunoscută corespondența arhiepiscopului de Cezareea Capadocia cu Junius Soranus, comandantul armatei romane din Sciția Mică, și cu Biserica din Sciția pentru a fi trimise în Asia
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
aibă aplicabilitate universală; - să demonstreze că adoptarea lor prezintă beneficii pe termen lung atât pe plan individual, cât și pentru societate în general; - să fie în armonie cu natura umană. În delimitarea și definirea cadrului de referință sunt invocate atât dogmele religioase cât și raționamentele logice și atributele fundamentale universal umane, recunoscute independent de particularitățile culturale sau credințe. Libertatea credințelor religioase este un principiu de bază al societății contemporane; cu toate acestea, experiența Evului Mediu, Galilei, Spinoza și Inchiziția ne atenționează
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
fundamentale universal umane, recunoscute independent de particularitățile culturale sau credințe. Libertatea credințelor religioase este un principiu de bază al societății contemporane; cu toate acestea, experiența Evului Mediu, Galilei, Spinoza și Inchiziția ne atenționează asupra pericolelor pe care le pot atrage dogmele religioase și, în special, interpretările fanatice ale acestor dogme. Dacă dogmele religioase ar fi acceptate ca fundament al eticii, s-ar naște inevitabil numeroase întrebări: care doctrină ar trebui urmată, ce interpretare a respectivei doctrine ar trebui respectată etc.? Într-
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
credințe. Libertatea credințelor religioase este un principiu de bază al societății contemporane; cu toate acestea, experiența Evului Mediu, Galilei, Spinoza și Inchiziția ne atenționează asupra pericolelor pe care le pot atrage dogmele religioase și, în special, interpretările fanatice ale acestor dogme. Dacă dogmele religioase ar fi acceptate ca fundament al eticii, s-ar naște inevitabil numeroase întrebări: care doctrină ar trebui urmată, ce interpretare a respectivei doctrine ar trebui respectată etc.? Într-o societate precum cea contemporană dominată de numeroase credințe
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
credințelor religioase este un principiu de bază al societății contemporane; cu toate acestea, experiența Evului Mediu, Galilei, Spinoza și Inchiziția ne atenționează asupra pericolelor pe care le pot atrage dogmele religioase și, în special, interpretările fanatice ale acestor dogme. Dacă dogmele religioase ar fi acceptate ca fundament al eticii, s-ar naște inevitabil numeroase întrebări: care doctrină ar trebui urmată, ce interpretare a respectivei doctrine ar trebui respectată etc.? Într-o societate precum cea contemporană dominată de numeroase credințe și puncte
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
cu tovarășii săi de Universitate, ce-l vor însoți și în picaresca aventură la capătul lumii. Eroul este parte activă în dispute religioase, dar și în controverse științifice, cum ar fi existența vidului, geocentrism vs heliocentrism ș.a.m.d. Teorii, dogme, locuri și personalități misterioase, Paradisul terestru, Utopia, totul este inventariat în cheia senzaționalului de acest grup de avangardă dornic de a se sincroniza și chiar a depăși, fie și la modul fantezist, oniro-anticipator, nivelul de cunoaștere al timpului. Acum îmbrățișează
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
însuși în eternitate, să conviețuiască cu absurdul propriului mit, Don Juan rămâne un pesimist care, în fața lipsei de sens al lumii, respinge proiectul divin cu argumente exclusiv etice. Deși venite din partea unui amoral, ce nu recunoaște sistemul etic definit de dogme, ele reprezintă orgoliul intelectualului Torrente Ballester și fronda inteligenței vs divinitate. Tot acest flux ideatic declanșat de revizitarea mitului pledează pentru măreția dramatică a sufletului modern, a omului crucificat de propriile dileme ontologice, între neîncredere, luciditate și libertate. Iubirea, în numele căreia
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
exprimă foarte bine în atitudinea lui față de religie. Este o atitudine ce se integrează pe deplin în tradiția liberei cugetări, cu tot ceea ce are aceasta patetic și, totodată, problematic. Când discută despre religie, Russell are în vedere în mod constant dogmele și normele morale ale marilor confesiuni, în primul rând cele ale creștinismului. El vizează, în primul rând, credința în Dumnezeu, ca existență personală distinctă de lume și creatoare a lumii, precum și credința în nemurirea sufletului. Iar considerațiile sale pornesc în
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
clar de la premisa că o persoană care pretinde că este cultivată va trebui să-și întemeieze convingerile pe rațiune, nu pe sentimente. În caz contrar, ea nu va merita respectul cuvenit oamenilor onești din punct de vedere intelectual.46 Discutând dogmele religiilor, Russell sublinia că ele nu pot fi sprijinite pe rațiune. El se declara sceptic cu privire la afirmații despre ceea ce depășește orizontul experienței. Este evident însă că îi plăcea să discute critic argumentele în favoarea existenței lui Dumnezeu deoarece credea că mulți
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
oximoronului, văzut ca figură totalizantă. Aceleași complicații structurale sunt ilustrate în tratamentul pe care poetul îl aplică figurilor decupate dintr-un transcendent nu-i vorbă, recognoscibil, chiar și atunci când pare ajustat de o imaginație poetică greu de ținut în frâiele dogmei. În poemele sale există, spre exemplu, topoï sacri, de la recuzita biblică obișnuită (tronul, trâmbița, lăuta, spada, pocalul) și simbolurile liturgice bine știute (lumânările, candela, icoanele, împărtășania, crucea) la personajele și scenele decupate din Cartea Sfântă (îngerii și Iisus Hristos, Cina
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
adesea sunt transformați în negativ, căci dintr-o formă lipsită de corporalitate, ce se refuză capacității perceptive umane, așa cum apar în viziunea angelologilor, îngerii apar ca niște ființe fragile, solitare, supuse pieirii sau, dimpotrivă, ca niște revoltați care propovăduiesc o dogmă a purificării prin păcat: "dar iată că un înger negru îmi taie calea/ vorbele lui cad/ în urechea mea/ ca picăturile de cucută// purificare/ prin rău/ mântuire/ prin păcat" (Despre vid). Indiferent de forma sub care era vizualizat poetic "chip
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Editura Contact Internațional, Iași, 1998; Falii 3, Editura Contact Internațional, Iași, 2000; Profetul la marginea imperiilor, Editura Rao, București, 2001; Beggarland (Falii 5), Editura Timpul, Iași, 2004; Rondeluri și Ovoide, Editura Junimea, Iași, 2005; Biblioteca Profetului, Editura Junimea, Iași, 2007; Dogma sau libertatea gândirii esențe ale arcului reflex noetic, Junimea, 2007; Falii 7 (poema dorului) în Biblioteca Convorbiri literare, mai, 2008; Cele mai frumoase poezii de dragoste, Editura Fundației Culturale Poezia, Iași, 2008; Ros lucis. Opera poetică. Prefață de Ioan Holban
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]