2,528 matches
-
neagră, cu capse și buzunare mari, aplicate, pe care mi-a luat-o Dragoș din cămin, de la arabi și mama a zis că încă n-a murit, ca să mă pun la negru... Ei, găsim noi ceva după care să ținem doliu: poate după media mea la mate (la asta o să ne gândim mâine, Scarlett), poate după baia mea de azi... Ce-ar fi să mă duc așa, nespălată, că doar tinerețea învinge totu’. Cămașa neagră deci; fusta roșie... nu prea merge
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
vieții cotidiene. Șeful statului Gh.Gh.Dej, pentru impertinența de a fi refuzat să plătească bir în continuare e chemat la Moscova și sancționat cu o iradiere discretă, după care, câteva luni mai târziu mai aveam și noi în sfârșit, un doliu național. Locul lui e preluat de Ceaușescu, un individ care inițial a făcut impresie bună și poate că a fost și bine intenționat, numai că, după scurtă vreme se bagă la conducerea țării și consoarta-i, care ar fi făcut
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în tot blocul și afară, în fața blocului, mirosise a lemn lăcuit și a lumînări - acesta era de bună seamă mirosul de sicriu. După ziua respectivă, miro sul cu pricina se restrînsese la etajul unu. Văduva se purta foarte elegantă, iar doliul, blondă fiind, o prindea tare bine - aș zice acum. Pe vremea aceea, firește, nu observam asemenea detalii. Cînd treceam pe lîngă ușa ei, mă țineam foarte departe și grăbeam pasul cît puteam. O dată însă, spre groaza mea, am avut ocazia
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
M-a vizitat zăpăcitul de Don Bazil; vizita lui mi-a făcut mult bine. E căzut din lună și, la propriu, de la o vie unde e găzduit de un an de o doamnă prietenă. M-a găsit tristă, purtând un doliu de două ori dureros: pentru rafturile goale din bibliotecă și pentru amintirea tatălui tău, pe care am impresia că l-am pierdut a treia oară. Atunci Don Bazil: „De ce ești tristă? Pentru atâta lucru? Dar nu ești tu singura! Nu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
4 septembrie 1929, în sinagoga Mare în semn de protestare față de evenimentele din Palestina. Rabinul face o slujbă, apoi studentul Segal în ebraică spune despre conflictul dintre evrei și arabi, avocatul Jean Chisis președintele comunității spune că trebuie să țină doliu pentru evreii omorâți de arabi în Palestina, mai spune că s-au format grupuri de voluntari pentru a lupta alături de frații evrei. Avram Iager, unul din șefii sioniștilor din oraș spune despre importanța statului evreu, în semn de doliu comercianții
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
țină doliu pentru evreii omorâți de arabi în Palestina, mai spune că s-au format grupuri de voluntari pentru a lupta alături de frații evrei. Avram Iager, unul din șefii sioniștilor din oraș spune despre importanța statului evreu, în semn de doliu comercianții să țină închise prăvăliile. La 20 septembrie 1936 evreii din Dorohoi Alter Dascălu Societatea Oir Ahaim, avocat Solomon Zalman Cercul cultural al tineretului evreu din Dorohoi, Manole Nadler Cercul cultural al tineretului muncitoresc, avocat Isidor Abramovici Asociația sportivă Macaby
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
roșii a depășit cu mult planul stabilit și a adăugat și mai mult la dezordine. În ziua de 3 iulie consemna: Știrile din Basarabia sunt foarte triste. Astăzi a fost ultima zi a evacuării și a fost hotărâtă zi de doliu național. Evreii și comuniștii s-au purtat în mod oribil. Asasinate și molestări ale ofițerilor și ale acelora care voiau să plece. Pe acest fond s-a produs incidentul sângeros de la Dorohoi, în ziua de 1 iulie 1940. Generalul Gh.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ordin) următoarele: „Înțelegețivă cu clerul a tuturora riturilor Religioase (fără osebire) ca joea viitoare să se celebreze rugăciuni publice pentru oștenii Români și Rosieni, care a căzut morți pe câmpul de bătae Împrejurul Plevnei. Toate autoritățile publice vor asista cu doliu la această ceremonie funebră. Vă veți Înțelege cu Primarul asupra acestor chestiuni”. Pentru a Întări atmosfera tristă a comemorării morții militarilor de ambele nații, evident că nu era loc de distracții și acest lucru a fost prevăzut expres: „Toate stabilimentele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ambele nații, evident că nu era loc de distracții și acest lucru a fost prevăzut expres: „Toate stabilimentele de petrecere publică să fie Închise pe timpul rugăciunilor. De asemenea, toate Prăvăliile și localurile publice vor fi Închise fiind o zi de Doliu Național”. Pentru a fi sigur de executarea ordinelor, Kogălniceanu mai solicitase și trimiterea unui raport „...spre a se publica În Monitorul [oficial]”. Drept dovadă că viața mergea Înainte, prefectul Îl Înștiința pe polițai la 5 septembrie 1877, asupra faptului că
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
parte la comemorarea celor masacrați la Iași În ziua de duminică, 29 Iunie 1941. Adunarea a fost prezidată de către D-l avocat H. Carniol, președintele CDE Huși care, după ce a arătat pentru ce am fost adunați În această zi de doliu pentru Întreaga evreime din țară, se dă cuvântul D-lui Doctor Z. Zambilovici din partea Apărării Patriotice, D-.lui Avocat Felder președintele Ichud-ului din Vaslui și prietenului Dr. Freisner, din partea PCR”. În același paragraf a fost introdusă și informarea privind 29
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sortare a corpurilor de rulare lucrează numeroase femei>> iar a doua În pagina a III-a care redă imagini din atelierul de rulmenți pentru vagoane”. Iată motivarea refuzului de publicare: „Chenarul fotografiilor fiind prea lat și sobru, dădea aspect de doliu. Fotografiile au primit bun de tipar și au apărut În ziar Însă numai după ce au fost retușate și redate Într-o formă mai accesibilă difuzării lor”. Uneori, un singur cuvânt care nu „cadra” cu nazurile și năbădăile corectorului de partid
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
memoria Profesorului universitar doctor Gheorghe Lupașcu, Vârstele Școlii, seria a II-a, anul II, nr.5 iunie 2003, p.10-11. -LUPAȘCU, ANGELA, Prof. univ. dr. Gheorghe Lupașcu (1947-2003), iunie 2003, Iași, 14p. mss (în arhiva autorului)CORLĂȚAN, MIRELA, Miting de doliu la Universitatea „Al. I. Cuza”, „Ziarul de Iași”, nr.114 (3618), 21 mai 2003, p. 2A. MANOILESCU, MIHAIL (1891-1950) INGINER, ECONOMIST și OM POLITIC Inginer, orator, profesor, om politic, diplomat și, mai presus de toate, economist recunoscut pe plan internațional
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
scoate în evidență faptul că Nunta mută nu prea e de rîs, deși își dorește să fie. Publicitatea te lasă să înțelegi că secvența nunții (desfășurate pe muțește din cauză că Stalin tocmai a murit, iar sovieticii au decretat șapte zile de doliu) e un tur de forță. în realitate, Mălăele și Lustig nu au mai mult de cinci sau șase idei comice (nuntașii mănîncă fără tacîmuri, lăutarii își mimează cîntecele, urările se transmit prin telefonul fără fir, cumetrele se ceartă prin gesturi
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
avea prilejul să învețe noi cântece la vioară, au cântărit mai mult decât dorința de a petrece câteva ore la joc, împreună cu fata pe care-o îndrăgise. îndreptându-se spre brutăria lui Iosub își aminti că el era încă în doliu după moartea lui văru-său Costică iar acest fapt putea să-l motiveze față de Profira de ce nu poate să meargă la Gârceni la joc. Are s-o întrebe și pe mamă-sa când se va întoarce acasă se gândi el, ajuns la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
joc. − Merg la școală, Profiră, m-a chemat domnul Obreja ca să-mi dea niște vești și să învăț niște cântece noi la vioară. Să nu te superi că nu merg la Gârceni, mama a spus că trebuie să mai ținem doliu pentru Tică, te rog să mă înțelegi. Fata își dădu acordul, convinsă de motivele invocate de Gheorghiță . Pe la ora 6 după masă Gheorghiță sosi acasă la domnul Obreja, care îl lăudă că este punctual și merseră amândoi în foișorul din
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
foarte mulți vârstnici, au participat la balul organizat în curtea și clădirea școlii din Pungești. Maricica Gheorghiu avea rețineri de a participa la bal, din cauză că fratele său, Gheorghiță, decedase pe front în octombrie 1941 și încă ar fi mai purtat doliu, dar mama ei, mătușa Maria, a încurajato să participe, pentru că se scursese mai mult de un an, și doliul cam atât se ține, iar ea este tânără și dacă nu participă acum, apoi când ? Aceiași încurajare i-a dat-o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de a participa la bal, din cauză că fratele său, Gheorghiță, decedase pe front în octombrie 1941 și încă ar fi mai purtat doliu, dar mama ei, mătușa Maria, a încurajato să participe, pentru că se scursese mai mult de un an, și doliul cam atât se ține, iar ea este tânără și dacă nu participă acum, apoi când ? Aceiași încurajare i-a dat-o și când a fost numită să recite și poezia lui Coșbuc, Ispita. Timpul trece și viii cu viii, căci
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
un astfel de sfârșit, n-a mai rezistat și a plecat și el pe urmele fiului. La îndoita înmormântare, toată lumea a fost martoră la purtarea acelei asistente medicale, Clara Ionescu, ce fusese prietena lui Dumitru: a venit îmbrăcată în mare doliu și cu părul despletit, plângând cu mare jale pe prietenul plecat spre ceruri, Nu numai Maria și surorile lui Dumitru au rămas mirate de purtarea ei ci și pungeștenii care nu-și puteau închipui că această fată l-a iubit
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
o descurajare generală în rândul populației! Se aștepta din zi în zi capitularea! O bună parte a armatei noastre se afla în plin dezastru acolo, departe. Pe 3 februarie 1943 se anunță oficial capitularea armatelor germanoromâne și se declară oficial doliu național! De nedescris desperarea generală a Țării! Ca nou sosit în concediu, la câteva zile pornim spre Botoșani pentru botezul fiicei noastre, nașul fiind de acolo. Am făcut botezul, am cumpărat și mobilă pentru viitoarea noastră gospodărie - și revenim la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
friguroasă, de sfârșit de iarnă, am stat câteva ceasuri la coadă cu colegii de la "postuniversitar", fiind convocați pentru a ne lua "rămas bun" de la marele conducător. Momentul respectiv nu-mi revine în memorie nici prin răposatul, nici prin mutrele "de doliu de protocol" ale tovarășilor din preajma catafalcului, ci prin faptul că pe lângă noi a trecut la un moment dat "în viteză", depășind coloana, o pereche ciudată o lungancă tânără și frumoasă la braț cu un Statu-Palmă Barbă Cot, bătrân și sfrijit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
acum a început să alunece pe căptușeala coșciugului, s-o ia la vale, ca o sanie, gata-gata să iasă afară din el... N-am fost în stare s-o scutesc pe mama de această penibilă pățanie postumă... * Nu am purtat doliu după mama. Sau nu multă vreme. Și totuși, un semn de doliu există, undeva printre hârtiile mele. Mai exact în manuscrisul Dicționarului personajelor lui Dostoievski. Când mama s-a îmbolnăvit pe neașteptate, lucram la personajul Katerina Ivanovna din Frații Karamazov
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
vale, ca o sanie, gata-gata să iasă afară din el... N-am fost în stare s-o scutesc pe mama de această penibilă pățanie postumă... * Nu am purtat doliu după mama. Sau nu multă vreme. Și totuși, un semn de doliu există, undeva printre hârtiile mele. Mai exact în manuscrisul Dicționarului personajelor lui Dostoievski. Când mama s-a îmbolnăvit pe neașteptate, lucram la personajul Katerina Ivanovna din Frații Karamazov. Pe 15 decembrie am internat-o la Spitalul nr. 9, iar pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Reluând lucrul la carte, când m-am simțit în stare s-o fac, „continuând-o” pe fatala (și pentru mine) Katerina Ivanovna, am început o nouă pagină, lăsând-o pe precedenta ca memento, pe trei sferturi goală. Semnul meu de doliu a fost, și mai este încă, acolo, în manuscris, unul alb - ca la chinezi. * La câteva săptămâni după moartea mamei, a sunat o prietenă a ei, una din puținele care mai rămăseseră în viață și cu care se conversa din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
pe femeia care „restabilise ordinea”, „dreptatea”: nu e nici țărancă, nici orășeancă, nici tânără, nici bătrână... De ce o făcuse? De ce se purtase astfel cu o altă femeie. Doar nu putea să nu observe că e îmbrăcată în negru, că poartă doliu... (Poate un doliu proaspăt, nu avea de unde să știe că vine „doar” de la un parastas, și nu de la o înmormântare). Voise să umilească o doamnă? Aveam de a face cu o reacție bazată pe psihologia de clasă? Funcționaseră, vindicativ, niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
restabilise ordinea”, „dreptatea”: nu e nici țărancă, nici orășeancă, nici tânără, nici bătrână... De ce o făcuse? De ce se purtase astfel cu o altă femeie. Doar nu putea să nu observe că e îmbrăcată în negru, că poartă doliu... (Poate un doliu proaspăt, nu avea de unde să știe că vine „doar” de la un parastas, și nu de la o înmormântare). Voise să umilească o doamnă? Aveam de a face cu o reacție bazată pe psihologia de clasă? Funcționaseră, vindicativ, niște complexe de inferioritate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]