5,649 matches
-
iasă / Căci cu el voim / Ceva să vorbim! Tatăl fetei: Cine sunteți dumneavoastră / Ce căutați la curtea noastră? / Spuneți de unde sunteți, / La ce-ați venit și ce vreți? Starostele: Mai încet, pe-ncetișorul / Să-ți putem spune adevărul! Noi suntem trimiși domnești, / Sfetnici mari împărătești./ Tânărul nostru-mpărat / Pe aici c-a mai umblat, / Și primblându-se-n primblare / A văzut o mândră floare / În aceste curți mărețe, / O floare mândră de rai, / Care-a-nflori-nflorea / Și din zi în zi, ce mergea / Tot mai mândră
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
curți; 94 Casa, ca meta-imagine, pune în relație imaginea primară (curtea, poarta, hotar) cu imaginea mitică (colindatul, vânătoarea ), re-definindu-se ca antroponim (" boierul de casă"): " Că noi am venit / Floarea s-o luăm / La curți s-o ducem / La curți mari, domnești, / Curți împărătești, / Că acolo este / Loc de înflorit / Loc de odrăslit! / Sara a-nflori, / Dimineaț-a odrăsli." 95 ; De dimineață ne-am sculat, / Tot răsăritul l-am colindat / Și nimeni nimic nu ne-a întrebat. / Dar nu știm cum sunteți dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ca microcosm, care face posibilă desfășurarea ritualică a evenimentului propriu-zis. Fiecare moment al ceremonialului nupțial formează cadrul ontologic al devenirii umanului. Astfel, "pețirea" presupune un ritual al "căutării" în care umanul suferă o transfigurare a identității proprii: Noi suntem trimiși domnești, / Sfetnici mari, împărătești. Tânărul nostru-mpărat / Pe aici c-a mai umblat, / Și primblându-se-n primblare / A văzut o mândră floare / În aceste curți mărețe. / O floare mândră de rai, / Care-a-nflori-nflorea / Și din zi în zi ce mergea / Tot mai mândră
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de nu m-a da, / Eu pe laiță m-oi culca, / Pe fereastră mi-i fura, / La lună ne-om cununa, / Soarele ne-a judeca!"206 Luna tăinuiește trăirile sufletești ale omului și participă la zbuciumul lăuntric: "Frunză verde măr domnesc, / Of, împărate ceresc, / Mai dă-mi zile să trăiesc; / Cu puica să mă-ntâlnesc. Două vorbe să-i vorbesc / Ș-apoi să mă săvârșesc. / Nu știu luna-i luminoasă, / Ori puicuța-i preafrumoasă. Nu știu luna pe cer merge / Ori
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cineva altoind vreun pom, se duce noaptea și fură acel altoi, zicînd: „Pe aceste două părți de pom de neam deosebit nu vă las să vă uniți, că în locul vostru să mă unesc eu cu un alt altoi de neam domnesc, căci așa a fost dat și de Dumnezeu lăsat.“ Vrăjitoarele fură rodul holdelor așa: iau ouă clocite, un sul, o ață roșie, un frîu, un bici, un săculeț cu busuioc, ceară și unt de cămilă, cumpărate de la țigani. La miezul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Codul Comercial care consacra trei tipuri de societăți comerciale. Astăzi ele corespund societății în nume colectiv, societății în comandită și societății pe acțiuni. Ulterior, au fost legiferate și celelalte două forme de societăți comerciale. În anul 1864 prin Înaltul Decret domnesc nr. 220 a fost constituită prima Cameră de comerț și industrie din Principatele Române iar în anul 1887 intră în vigoare Codul comercial român (abrogat la data de 1 octombrie 2011) care trasa și regimul juridic al societăților comerciale. Societatea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Florian, Boris Ciornei, Ionescu-Ghibericon, Caragiu (pentru a doua oară, după mărturisirea lui Vlad Mugur, aflu că marele actor a fost, în tinerețe, acuzatorul fanatic al celor cu dosare șubrede!), W. Siegfrid, Dan Nasta, Rauțchi (unchi prin alianță!), Cozorici ("un băutor domnesc"), Lica Gheorghiu (desființată, cu o comparație excelentă: "În țara asta, unde regine, pe timp de război, au îmbrăcat halatul de infirmieră și-au adunat soldați răniți sau morți de pe cîmpul de luptă, a trebuit să vină la putere clasa muncitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
locuri, au adus și denumirile multor sate ce au existat și există și astăzi În Transilvania. Aceste fixări de nume date satelor, există Înainte de organizarea Pricipatelor, căci În timpul și după, le găsim ca unități administrative confirmate și numite În hrisoavele domnești. Primul deal Înspre răsărit coboară de la nord spre sud, din punctul numit „la altoi”, deasupra Roșiuței și care se oprește deasupra șoselei Motru-Baia de Aramă ,cu denumirea de „ prigoroiu ”. Din șosea se Întinde lunca, pînă În apa Motrului, ce hotărnicește
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mare logofăt. Am scris eu,Tudoru logofăt, În luna octombrie 25 zile În cetatea de scaun, București, de la Adam până acum cursul, În anul 7101ă 1593 >. - İo Mihail voevod, din mila lui dumnezeu, domn. Într-un document emis de cancelaria domnească a țării Românești din 1594 se amintește din nou de Necula. Exemplific cu documentul de mai jos: 1594. (7102) İulie 1, București. - Din mila lui dumnezeu, İo Mihail voevod și domn a toată țara Ungro-vlahiei, fiul marelui și preabunului İo
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
a >rănic> și Preda postă elnic > . Și ispravnic Chesar mare lă o >gofă ăt >. Și am scris eu, Neagul grămătic, În luna lui Decheă m >vră ie > 2 zile, cursul anilor văleat 7104 ă 1595 >.18 În februarie 1596 cancelaria domnească a țării Românești dădea un document prin care Întărea stăpînirea a noi moșii, pentru Necula.Redau documentul mai jos: 1596.(7104) Februarie 19, Gherghița. Cu mila lui dumnezeu, İo Mihail vă oe >vă o >d și domnu a toată țara
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
la rîndul lor o vînd fraților Constantin și Nicolae Săvoiu În anul 1748. De unde și cum Milco Lupoianul, fiul lui Milco Băiașul a ajuns vornic și proprietar În Lupoaia? Se spun următoarele: Constantin Brîncoveanu, Întorcîndu-se pe sub poala munților spre scaunul domnesc, după ce din ordinul turcilor Întărise cetatea Cladovei, face popas de odihnă la Baia de Aramă. İubit și Înțeles de popor i se face o primire cu adevărat domnească. În preajma domnului, a fost și un oarecare Milco, care Îi murise de curînd un
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
rugămintea lui Milco, Încuvințează zidirea bisericii, și primește a fi ctitor, dînd dispoziții administrației locale județului pentru ajutoarele necesare. Ceva mai mult, sentimentele lui Milco de adîncă supușenie, precum și importanța propunerilor sînt răsplătite de către domn, cu un act de danie domnească, ,,boierind” pe fiul său, tot Milco, cu o parte din moșia Lupoaia. Această moșie era Între coama dealului de apus și matca satelor Lupoița și Lupoaia, de la ,,Groapa lupilor” și pînă În rîul Motru și cu niște crivini În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
parte din moșia Lupoaia. Această moșie era Între coama dealului de apus și matca satelor Lupoița și Lupoaia, de la ,,Groapa lupilor” și pînă În rîul Motru și cu niște crivini În Zegujani.Tot cu această ocazie, printr- un hrisov domnesc ,,pentru dreptate și credincioasă slujbă la vreme de rezbel” a boierit Constantin Vodă Brîncoveanu pe Jarco Căpitanul, moșul lui İoniță Răduțoiu din Steic. Ceea ce știm din tradiție și din pisania bisericii de la Baia de Aramă, că Milco Băiașul era nepot de frate
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ori, cu abilitate, intriga. Având încredere doar în propria-i persoană, nu-l interesează destinul țării, cât păstrarea tronului pentru care e în stare de orice: comploturi, intrigi, folosirea familiei pentru răzbunare. Alecu Ruset concluziona: "Duca-Vodă însă a organizat hoția domnească". Dintr-o altă perspectivă, cea a îndatoririlor bisericești (cucernic, ziditor de lăcașuri sfinte, severitatea morală în familie), acest despot pare mitropolitului Dosoftei, un om de stimă. Fin cunoscător al psihologiei umane, Duca-Vodă știe să caute punctul vulnerabil al interlocutorului și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
are proces din pricina unor pământuri moștenite din moși-strămoși, merge la Vodă să-i facă dreptate, pe baza documentelor și dacă nu i-a face, "atunci să poftească Măria-Sa să-i pupe iapa nu departe de coadă!" Ajungând la Curtea Domnească, comisul constată că boierul de la han era însuși domnitorul, care i-a făcut dreptate și l-a întrebat ce se întâmpla dacă nu-i rezolva situația. Atunci, comisul Ioniță i-a răspuns: "Eu vorba nu mi-o iau înapoi. Iapa
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
prima oară din schit. Imaginea călugărului este impresionantă. Toți priveau cum se ridică "părintele Gherman din barba sa". Nu-și cunoștea tatăl, fusese crescut numai de mamă și după moartea acesteia a fost trimis la mănăstirea Durău. Haralambie fusese arnăut domnesc, între timp se făcuse haiduc, și nu putea fi prins de oamenii lui Vodă Ipsilant. Într-o zi, domnitorul s-a hotărât să-l trimită pe Gheorghie Leondari, comandantul gărzii domnești, în misiune. Acesta era "om cinstit și viteaz", fratele
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a fost trimis la mănăstirea Durău. Haralambie fusese arnăut domnesc, între timp se făcuse haiduc, și nu putea fi prins de oamenii lui Vodă Ipsilant. Într-o zi, domnitorul s-a hotărât să-l trimită pe Gheorghie Leondari, comandantul gărzii domnești, în misiune. Acesta era "om cinstit și viteaz", fratele haiducului, cel care-i cunoștea obiceiurile și sălașurile. Gheorghie Leondari a dat de urma fratelui său , "l-a pălit cu hamgerul și l-a doborât", apoi i-a luat capul și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dat de urma fratelui său , "l-a pălit cu hamgerul și l-a doborât", apoi i-a luat capul și l-a pus "pe năframă roșă, la picioarele lui Vodă". O dată misiunea îndeplinită, Gheorghie Leondari s-a retras din armata domnească, a construit o biserică în Iași, cu hramul Sfântului Haralambie. Acolo mergea să se închine călugărul Gherman, care aflase că haiducul fusese tatăl său. Balaurul este povestită de moș Leonte, care relatează o întâmplare petrecută pe vremea când era flăcău
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lui Cuza este un act profund nepopular. Față de această conjunctură social-politică, pozițiile scriitorilor înșiși sunt diferite și definitorii. Dintre junimiști, Pogor face parte din complot și este imediat numit prefect, iar Petre Carp devine la 11 februarie secretar al locotenenței domnești. Maiorescu va fi unul din cei mai mari susținători ai domnului străin. Negruzzi, încercând să explice impopularitatea lui Cuza, afirmă, de fapt, ostilitatea claselor dominante împotriva acestuia. Primul guvern, numit de locotenența domnească, este condus de Ion Ghica, cel care
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
devine la 11 februarie secretar al locotenenței domnești. Maiorescu va fi unul din cei mai mari susținători ai domnului străin. Negruzzi, încercând să explice impopularitatea lui Cuza, afirmă, de fapt, ostilitatea claselor dominante împotriva acestuia. Primul guvern, numit de locotenența domnească, este condus de Ion Ghica, cel care îl sprijinise, chiar dacă parțial, pe Bălcescu la revoluția de la 1848. C.A. Rosetti deține în cabinet ministerul cultelor. Heliade are o poziție echivocă, la început fiind împotriva domnitorului străin, după aceea elogiindu-l
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
răpirile de fecioare, seducerile și prostituția, bigamia și sodomia. Prin codul de lege Pravilniceasca Condică, publicat la 1780, pricinile referitoare la preacurvii, răpiri și violuri intră în competența domnului, de aceea Valentin Al. Geor gescu și Petre Strihan în Judecata domnească susțin că, din acest moment, ele încep să fie judecate de către instanța laică. Prin același cod de lege, marele spătar și marele agă primesc competența de a-și judeca slujbașii din subordine pentru diverse pricini mărunte printre care se află
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Bisericii (cum este proba cu jurământ), pentru că apare și pro blema căsătoriei, de natură religioasă, pentru că necesită o pedeapsă canonică dat fiind păcatul trupesc. Soborul an chetează pricina trimisă de domn, propune o soluție și trimite o anafora către cancelaria domnească. Schimbările adu se de această perioadă sunt de altă natură. Până la 1780, mitropolitul are întreaga independență asupra litigiilor bi sericești, el judecă și are drept să dea atât sentința canonică, cât și pe cea penală, punerea în aplicare a acesteia
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
da autoritate actului de justiție, se face apel la legea scrisă. Pravila este deschisă, în Pravilă se caută la glava și zaceala corespunzătoare pricinii: „și am deschis sfânta Pravilă“, „și am căutat la sfânta Pravilă“ spun documentele. Nici una dintre circularele domnești sau ecle ziastice, nici noul cod de legi de la 1780 nu aduc în discuție pregătirea profesională a judecătorilor. În același timp, nici Biserica nu își pune problema pregătirii și formării preoților. Unii domni se implică asiduu în acest raport între
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care anunță odată cu insta larea în scaun că va avea totdeauna „ușile deschise pentru orice pricină a norodului“. Și Alexandru vodă Suțu, încă de la 15 ianuarie 1821, cerea mitropolitului și veliților boieri „să vă adunați de astăzi înainte cu toții la domneasca noas tră Curte“ spre a judeca „pricinile obștești“ ce „s-au înmulțit încât nu să poate trece cu vederea nici cea mai mică prelungire că este mare trebuință a să da în grabă săvârșirea la toate după dreptate ca să nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se aseamănă cu cea a confraților lor care fac parte din celelalte departamente de jude cată, dar aflate sub supravegherea domniei. Aici domnul in tervi ne de mai multe ori pentru a încerca să-i disciplineze. Astfel, mai multe porunci domnești încercă să le insufle acestora dimensiunea misiunii pe care o aveau, aceea de a împărți dreptatea. „Locul judecătoriei este loc a toată cinstea și evla via“, sună un pitac. În actele pre mer gătoare alcătuirii codului de legi Pravilniceasca Condică
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]