2,442 matches
-
la noi tema e adoptată în poezie, deci nu în scopul studiului, este vădit că ia aspectul unei filozofii a vieții. Mai aproape de leagănul lumii grece, cu care a trăit amestecat, poporul get are sentimentul adânc al tragicului fatal. Când dramaturgia română va fi mai dezvoltată, noi mai mult decât oricare alții vom putea relua marile motive ale tragediei clasice, reduse în Occident la o simplă analiză a pasiunilor. Eminescu e străbătut profund de sentimentul destinului implacabil, înțeles nu ca o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
altă parte formulează și postulatul caracterului național al oricărei literaturi poporaniste. Clarificări sunt aduse apoi în alte articole - „Omul perfect”, Motivele artei, „Poporul” în artă și literatură, „Arta pentru popor”. Ultimul, cuprinzând un amplu excurs în artele plastice și în dramaturgia europeană, dă seamă și de largul orizont cultural al ideologului. Prin aceste texte, ca și prin acelea datorate lui Ibrăileanu, noul program este conturat destul de pregnant în liniile sale mari. Stadiul nu este însă depășit, cei doi promotori lăsându-se
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
1972-1974), director al Teatrului Dramatic din Brașov (1974-1976) și secretar al Asociației Scriitorilor din Brașov (1970-1979). Debutează în 1942, la „Curierul liceului”, cu versuri, iar editorial în 1959, cu piesa într-un act Gara mică (câștigătoare a Concursului Național de Dramaturgie). O parte a numeroaselor sale piese de teatru, majoritatea într-un act, se află răspândită în broșuri, antologii etc. I se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor pentru romanul Jurnalul de vise (2001). Deși s-a exersat în toate genurile literare, forma
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
Mireasa lumii”, RL, 1973, 40; Cocora, Privitor, II, 27-30, III, 145-147; Carol Isac, Teatrul și viața, Iași, 1978, 109-110; Cubleșan, Teatrul, 186-191; M. N. Rusu, O nouă mitologie teatrală, AFT, 1981, 12; Brădățeanu, Istoria, III, 238-240; Diaconescu, Dramaturgi, 256-261; Faifer, Dramaturgia, 135-139; Ghițulescu, O panoramă, 93-100; Emil Manu, „Oglinda venețiană”, VR, 1992, 10-11; Horea Poenar, „Oglinda venețiană”, ST, 1994, 4-5; Emil Manu, O viziune fundamentală asupra unei mitologii românești, VR, 1997, 7-8; Dan Tărchilă, DRI, V, 168-209; Emil Manu, Dan Tărchilă
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
Cridim), Ada Umbră, poeme în proză de Const. Rîuleț și, bineînțeles, mult teatru sau comentarii despre teatru. Al. Bran și Ion Minulescu emit considerații despre „teatrul de mâine”, sunt analizate piesele Răzbunarea și Patima roșie de Mihail Sorbul, e comentată dramaturgia lui Henrik Ibsen (Const. Rîuleț), Maurice Maeterlinck (Al. T. Stamatiad), G. B. Shaw. Sunt incluse și însemnări despre Marioara Ventura, Al. Davila, G. Ciprian ș.a., se publică un interviu cu George Enescu, e discutată relația oamenilor politici cu literatura ș.
TEATRUL DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290109_a_291438]
-
Iași, Craiova, Cernăuți, Timișoara, precum și din străinătate: Franța, Germania, Austria. Partea literară are o pondere mare în economia publicației. Sunt prezenți Corneliu Moldovanu (schița Întâia feministă: Lysistrata), Robert Marent - autorul rubricii „Portrete”, în care îi prezintă, din perspectiva tangențelor cu dramaturgia și arta teatrală, pe Gala Galaction, Ronetti-Roman, Nicolae Evreinoff, Henri Bernstein, Ion Marin Sadoveanu -, Cezar T. Stoika (poemul în proză Poezia murise). Mai publică Ecaterina Cerchez, Miron Grindea, Eugen Ionescu-Darzeu. Printre autorii de poezii se numără Cincinat Pavelescu (cu versuri
TEATRUL-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290115_a_291444]
-
consacrată când și când o cronică, semnată de G. Munteanu. De asemenea, se inserează prezentări ale unor piese ale lui Shakespeare (Hamlet, Romeo și Julieta), Schiller (Hoții), Molière, Sofocle (Oedip rege) ș.a. Teatrul constituie subiectul a numeroase articole, precum Asupra dramaturgiei moderne (C. Săteanu), Cortina (Tudor Arghezi), Caragiale (A. Steuerman-Rodion), G. Ibrăileanu („Martira”), Jocul d-rei Marioara Voiculescu (Gala Galaction), Iașul și Caragiale (C. Alexandrescu), Arabescuri pe fruntea lui „Ali-Baba” (N. Davidescu), Două debuturi: Liciu și Penel (N. A. Bogdan). Sunt prezenți cu
TEATRUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290111_a_291440]
-
e de rezonanță alecsandriană, ca și momentul istoric surprins în roman - Războiul de Independență: fata moșierului Moruzanu este obligată de tatăl ei să aleagă între averea familiei și iubirea pentru Horia Șuteu, locotenent de condiție modestă care susținea desființarea moșiilor. Dramaturgia lui T. pleacă de la aceleași realități ca și romanele, iar lipsa de vitalitate a pieselor se explică prin prezența aceluiași schematism în construcția personajelor și în previzibilitatea deznodământului: binele învinge răul, eroismul luptătorilor marchează victoria asupra dușmanilor patriei sau a
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
Eugenia Anton, „Enigmatica Solveig”, VR, 1970, 6; Mircea Iorgulescu, „Întoarcerea argonauților”, RL, 1970, 41; N. Valeriu, „Pro patria”, CL, 1970, 7; Valeriu Cristea, „Întoarcerea argonauților”, FLC, 1970, 42; Martin, Pro Patria, 89-95, 150-153; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 144; Ion Lotreanu, Caligrafii critice, București, 1977, 150-157; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 71-73; Lit. rom. cont., I, 235-237; Niculae Stoian, Jurământul de soldat, CNT, 1982, 24; Carianopol, Scriitori, II, 16-25; Nicolae Ciobanu, „Cornul
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
s-a bucurat teatrul românesc, prin Theodor Văcărescu și, mai târziu, prin Pantazi Ghica, ale cărui cronici au dat ziarului consistență culturală. Scrise cu un condei versat, ele au apărut o vreme aproape număr de număr, discutând, pe lângă probleme consacrate dramaturgiei românești, și diverse aspecte ale vieții bucureștene. Literatura franceză a fost popularizată prin comentariile competente ale lui Ulysse de Marsillac, celei germane rezervându-i-se numai un articol, anonim, referitor la poezia lui J. P. Hebel. D. M.
TERRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290156_a_291485]
-
teza de doctorat și constituie o documentată și convingător argumentată incursiune în analiza operei scriitorului, dintr-o perspectivă etnologică, având în vedere rolul creației folclorice, socotită unul din factorii principali în formarea concepției filosofice și în structurarea poeziei și a dramaturgiei lui Blaga. Se refac, pornind de la o informație variată și adecvată, împrejurările sociale, datele culturale și premisele literare care au concurat la conturarea personalității lui Blaga; în primul rând, se configurează „atmosfera transilvană” și mediul universitar, dar și cel artistic
TEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290144_a_291473]
-
și traducător. Este fiul Evdochiei (n. Iurina) și al lui Florea Teodorescu. Urmează la București Școala Medie Tehnică de Telecomunicații (absolvită în 1952) și Institutul „Maxim Gorki” (terminat în 1956). În 1970 obține titlul de doctor în filologie cu lucrarea Dramaturgia lui Cehov. Cariera sa didactică se va desfășura, din 1956, la Facultatea de Limbi Străine a Universității bucureștene. A debutat la revista „Teatru”, în 1966, cu piesa Crivățul de aseară (Premiul criticii dramatice pentru debut). Câteva piese i s-au
TEODORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
și posturi avangardiste, T. se reorientează către o scriitură dramaturgică „de expresivitate academică”, fără să renunțe la protestul adesea cu adresă polemică, incomod în raport cu obișnuințele, cu locurile comune sau concesiile, compromisurile din epocă. În 1972 își tipărește teza de doctorat, Dramaturgia lui Cehov (Premiul Asociației Scriitorilor din București), în care relevă, aplicat și cu ingeniozitate interpretativă, elementele inovatoare din teatrul scriitorului rus. Catharsis (1981) e o culegere de studii, eseuri în majoritate, despre Boris Pasternak, Anna Ahmatova, Feodor Dostoievski, Aleksandr Pușkin
TEODORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
chiar statutul existențial al vinovatului. În Cântece barbare (1980), culegere de poeme pline de dramatism, autorul recurge la un stil insolit, la versuri-refren sau la repetiții ce subliniază credințele și trăirile proprii. SCRIERI: Frunze galbene pe acoperișul ud, București, 1969; Dramaturgia lui Cehov, București, 1972; Podul fără felinar, București, 1974; Evadarea, București, 1977; Cântece barbare, București, 1980; Motelul, Iași, 1980; Catharsis, Cluj-Napoca, 1981; Echinox, București, 1981; Excelsior, București, 1981; Povești despre Irina, București, 1985. Traduceri: A.P. Cehov, Piesă fără titlu, în
TEODORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
București, 1974; B.V. Tomașevski, Teoria literaturii. Poetica, pref. trad., București, 1973; Anna Dostoievskaia, Amintiri, București, 1975. Repere bibliografice: Emil Paraschivoiu, „Frunze galbene pe acoperișul ud”, AFT, 1969, 12; Valeriu Cristea, „Frunze galbene pe acoperișul ud”, RL, 1969, 52; Mircea Ghițulescu, „Dramaturgia lui Cehov”, TR, 1972, 30; Bogdan Ulmu, „Dramaturgia lui Cehov”, TTR, 1973, 4; Antoaneta C. Iordache, Un anume fel de a face teatru, O, 1975, 17; Dan C. Mihăilescu, Un teatru al interferențelor, RL, 1975, 45; Valentin Tașcu, „Fortul”, CRC
TEODORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
trad., București, 1973; Anna Dostoievskaia, Amintiri, București, 1975. Repere bibliografice: Emil Paraschivoiu, „Frunze galbene pe acoperișul ud”, AFT, 1969, 12; Valeriu Cristea, „Frunze galbene pe acoperișul ud”, RL, 1969, 52; Mircea Ghițulescu, „Dramaturgia lui Cehov”, TR, 1972, 30; Bogdan Ulmu, „Dramaturgia lui Cehov”, TTR, 1973, 4; Antoaneta C. Iordache, Un anume fel de a face teatru, O, 1975, 17; Dan C. Mihăilescu, Un teatru al interferențelor, RL, 1975, 45; Valentin Tașcu, „Fortul”, CRC, 1977, 3; Virgil Munteanu, „Evadarea”, TTR, 1976, 4
TEODORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
anchetatorul”, CNT, 1980, 44; Mircea Bențea, „Cântece barbare”, TR, 1980, 10; Val Condurache, „Motelul”, CL, 1980, 10; Valentin Tașcu, Un poet, un prozator, un dramaturg, ST, 1982, 3; Ioan Lazăr, „Catharsis”, RL, 1982, 32; Cubleșan, Civic - etic, 151-156, 228-231; Faifer, Dramaturgia, 1983, 140-145; Diaconescu, Dramaturgi, 278-282; Ghițulescu, O panoramă, 180-186; Al. I. Friduș, „Povești derspre Irina”, CL, 1986, 1; Rotaru, O ist., III, 998-1001; Aurel Rău, Leonida Teodorescu, ST, 1994, 9; Leonida Teodorescu, DRI, V, 222-245; Dicț. scriit. rom., IV, 535-537
TEODORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290141_a_291470]
-
Blaga (Anton Pann), Tudor Arghezi (Seringa), Marin Preda (Tinerețea lui Moromete), Camil Petrescu (piesa neterminată intitulată Aici se repară ieftin roata norocului, 8/1960). În cadrul rubricilor „Cărți-Reviste”, „Cartea de teatru”, „Cronica literaturii dramatice” sunt publicate recenzii, articole și studii consacrate dramaturgiei românești și universale, profiluri ale unor reprezentanți ai genului din literatura clasică, modernă și contemporană, evocări, articole comemorative etc. Printre colaboratori: Șerban Cioculescu, B. Elvin, Horia Bratu, Eugen Luca, S. Damian, Dumitru Micu, Traian Șelmaru, Georgeta Horodincă, Vicu Mîndra, Nicolae
TEATRUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
Manolescu, Ovid S. Crohmălniceanu, George Gană, Matei Călinescu, Valentin Silvestru, Mircea Iorgulescu, Mihai Ungheanu, Fănuș Băileșteanu, Laurențiu Ulici, Ion Negoițescu, Mircea Ghițulescu, Dan C. Mihăilescu, Natalia Stancu, Ionuț Niculescu, Constantin Paraschivescu, Ion Cazaban. T. urmărește readucerea în prim-plan a dramaturgiei clasice și interbelice, prin studii și articole dedicate lui V. Alecsandri, B. P. Hasdeu, Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Hortensiei Papadat-Bengescu ș.a., precum și apropierea de literatura universală, printr-un număr mare de studii critice de Tudor Vianu, Ion Marin Sadoveanu, Vera
TEATRUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
Marin Sadoveanu, Vera Călin, Petru Comarnescu, Ovidiu Drimba, Radu Lupan, Florin Tornea, Tatiana Nicolescu, Florian Potra, Ion Ianoși, Alexandru Balaci, I. Igiroșianu, Leonida Teodorescu, Georgeta Horodincă, Romulus Vulpescu, Romul Munteanu ș.a. Sunt înregistrate debuturile, se consemnează premiile Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie, sunt organizate dezbateri, colocvii, anchete consacrate literaturii dramatice și criticii de teatru și se inițiază un Mic dicționar teatral, începând din anul 1957, și un dicționar al dramaturgilor români contemporani, alcătuit între 1983 și 1989 de Adriana Popescu. În primul
TEATRUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
un Mic dicționar teatral, începând din anul 1957, și un dicționar al dramaturgilor români contemporani, alcătuit între 1983 și 1989 de Adriana Popescu. În primul an de existență a revistei Camil Petrescu dedică o serie de articole unor concepte aplicate dramaturgiei (Despre unele probleme. Obiectivitate-obiectivism, Naturalism în teatru), ulterior fiind publicate, postum, însemnări ale scriitorului la piesa Jocul ielelor și articolul intitulat Analiza structurală a spectacolului. Mai sunt de menționat un articol inedit aparținând lui Mihail Sebastian și corespondență inedită de
TEATRUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
la Festivalul de Literatură „Tudor Arghezi” - Târgu Jiu, pentru manuscrisul volumului Lumea văzută printr-o gaură de mărimea unei țigări marijuana (1999), Premiul Național pentru debut editorial în proză la Festivalul Național „Al. Odobescu” (1999), Premiul al II-lea pentru dramaturgie, acordat de Ministerul Culturii (2000), Marele Premiu pentru dramaturgie, acordat de Fundația „Camil Petrescu” (2000). În romanele Cu puțin timp înaintea coborârii extratereștrilor printre noi și Circul nostru vă prezintă: (2002), ca și în culegerile de proză scurtă Lumea văzută
TEODOROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290145_a_291474]
-
manuscrisul volumului Lumea văzută printr-o gaură de mărimea unei țigări marijuana (1999), Premiul Național pentru debut editorial în proză la Festivalul Național „Al. Odobescu” (1999), Premiul al II-lea pentru dramaturgie, acordat de Ministerul Culturii (2000), Marele Premiu pentru dramaturgie, acordat de Fundația „Camil Petrescu” (2000). În romanele Cu puțin timp înaintea coborârii extratereștrilor printre noi și Circul nostru vă prezintă: (2002), ca și în culegerile de proză scurtă Lumea văzută printr-o gaură de mărimea unei țigări marijuana (2000
TEODOROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290145_a_291474]
-
noastre moderne”, exprimând și ea „ezitările caracteristice oricărui început”. Eseurile lui T. lansează câteva idei interesante, fie și pentru momentul în care au fost concepute, cum ar fi cele intitulate Metafizica iubirii la Rebreanu (datând din 1969) sau cele despre dramaturgia lui V. Voiculescu ( O gimnastică a sentimentelor). Mai aproape de condiția foiletonului critic sunt comentariile din partea a doua a volumului, unde se abordează problematica și statutul criticii literare. T. este interesat în primul rând de foiletonul critic și de marile nume
TIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290171_a_291500]
-
raportul dintre național și universal în artă, conținut și formă, stil și curent, teoria genurilor, educație estetică, teatrologie etc., dar mai cu seamă de umanismul socialist și eroul comunist, de vocația angajată a acestuia, așa cum reiese din teatru și film. Dramaturgie (Introducere în estetica teatrului contemporan) (1982) este o lucrare didactică despre profilul și fizionomia esteticii teatrale și despre arta actorului, unde sunt adunate studii și eseuri vizând receptarea „valorilor rostului uman”. Consemnări - Arta teatrului contemporan (I-IV, 1982-1989) cuprinde o
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]