12,690 matches
-
ce însoțesc consacrarea. Nu se organizează în jurul lor simpozioane internaționale și, vai!, nu se vând nici măcar la nivelul sofisticat-stupidului Calvino. Ca să pastișez titlul mortuarei lui cărți de succes, voi fi fericit doar dacă, într-o noapte de iarnă, un mare editor se va decide să traducă și să promoveze, nu unul, nu doi, ci un raft întreg de scriitori români. Dar tare mi-e teamă că, deși va fi dispus să-și riște întreaga avere, raftul va rămâne gol.
Cine va scrie marele roman românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7612_a_8937]
-
Al. Săndulescu Niculae Gheran, cunoscut istoric literar, eminent editor al operei lui Liviu Rebreanu, debutase în anii '50 cu scurte proze, mizând pe efectul comic. Abia trecuse de 20 de ani, dar i-a fost suficient să ia cunoștință de un articol al lui A. Jdanov, tartorul stalinist al
Realitate și ficțiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7624_a_8949]
-
cîțiva ani, dar nu m-a satisfăcut, așa încît am lăsat manuscrisul să doarmă într-un sertar, revenind asupra lui din cînd în cînd. Am lăsat două capitole neîncheiate - din comoditate sau lipsă de entuziasm - nu mizam pe publicarea lui. Editorul meu, care îmi este mai ales un prieten, mi-a cerut timp de zece ani să-i dau să citească manuscrisul, ofertă pe care am tot refuzat-o. În cele din urmă am sfîrșit prin a-i încredința, recent, textul
„Ora închiderii în grădinile Apusului“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/7631_a_8956]
-
pământului". Pericolul e însă ca evoluția spirituală să nu țină pasul, ceea ce a și început să se vadă. Soluția dlui Basarab Nicolescu nu e nici știința, nici religia, ci dialogul între ele, transdisciplinaritatea. Vom trăi și vom vedea! Scriitor și editor În afară de numeroasele texte demne de interes, pe care Cronicarul le-a semnalat acum o săptămână, mai există în revista LETTRE INTERNATIONALE nr. 68, ediția română, iarna 2008-2009, o memorabilă evocare a lui Petru Dumitriu realizată de Geo Șerban. Sub titlul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7634_a_8959]
-
de tribunele stadioanelor, înțesate de fani, care-i încântă pe alți autori. "Scriu pentru nimeni", notează pe 9 aprilie diaristul, plângându-i-se de asta lui Anselmus. Iată o exagerare, căci Subteranele Fundației e o carte citită. Betiana, soția poetului-personaj; editorul de la Paideia; Dan Cristea, care semnează un text pe coperta a IV-a; eu... Dacă îl numărăm și pe confraternul Anselmus din Canterbury, suntem deja cinci.
Jurnal de poet by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7474_a_8799]
-
se conturează, cu semnalmentele ei identitare, într-o interesantă carte care vine să îmbogățească bibliografia, de pe acum generoasă, a domeniului. Splendoarea decadenței. Viena 1848-1938 este titlul inspirat al culegerii de eseuri pe care tânărul și foarte productivul Ciprian Vălcan, în calitate de editor, a publicat-o la, de asemenea, tânăra și foarte productiva editură timișoreană Bastion. Interesul celor opt autori reuniți între aceste coperte este focalizat pe Viena, cu predilectă insistență asupra strălucirii ei crepusculare din La Belle Époque. Dar cum Viena devenise
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
un tărâm al Gemütlichckeit-ului și valsului, al cafenelei cu capucino și tort Sacher, o dovedesc și ultimele două eseuri ale culegerii, consacrate analizei a două fenomene sumbre: Prostituția și piața dorințelor de Domenico Jacomo și Sinucigașul sau vremea nihilismului de editorul volumului, Ciprian Vălcan. Ambii autori constată că fenomenele pe care le abordează nu sunt specifice Vienei, în alte părți manifestându-se statistic mai expresiv, dar că în capitala Împărăției au unele caracteristici care le particularizează. Tocmai această specificitate este urmărită
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
comentariu separat. Calitativ omogene, ele alcătuiesc împreună ceea ce încercam să anticipez prin titlu: portretul unei culturi care, în vremea din urmă, interesează tot mai mult, revelându-și încă noi și neașteptate fețe. Cred că tocmai aceasta și-a propus și editorul Ciprian Vălcan. A reușit. Singura insatisfacție pe care am resimțit-o a fost cauzată de absența unor note biobibliografice însoțitoare ale numelor remarcabililor autori, despre care majoritatea cititorilor nu știu nimic.
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
Tudorel Urian Destul de bizară opțiunea editorilor volumului de poeme al lui Ion Beldeanu, Chiar dacă? (Editura Augusta @ Artpress) de a pune pe ultima copertă, următorul fragment semnat de Ioan Moldovan: "Cu Ťmasca Bunei speranțeť pe chip și pe scriitură, Ion Beldeanu e un poet care și-a
Melancolii și dileme by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7498_a_8823]
-
precum și un studiu despre Salazar, apreciat ca valoros. Specialist în lucrări de tip academic, Dan Mănucă deplânge, pe bună dreptate, deficiențele aparatului critic al ediției, care s-ar fi cuvenit să se ridice cu mult peste nivelul "încropelilor" postdecembriste: "Un editor - atrage criticul atenția - nu trebuie să presupună cărui tip de cititor îi va cădea în mână textul (...) Prin urmare, el este dator să adnoteze..." etc. (p. 41) Acest neajuns îl determină pe critic să aducă în discuție, cu titlu de
Critica criticii by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/7503_a_8828]
-
se dedica pasiunii sale, karate. În cele din urmă, ea a ales moda în care a văzut, atunci, unica posibilitate de a se finanța, la finalul unei cariere sportive de performanță pe care părinții ei i-au refuzat-o", scriu editorii de la Vogue Paris. Andreea Diaconu a fost remarcată de stiliștii Katie Grand și Grace Coddington. Fără să se fi hotărât, la început, în legătură cu cariera pe care și-o dorește, Andreea a încercat să își continue studiile, făcând în același timp
Cine este românca de pe coperta revistei Vogue Paris by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72312_a_73637]
-
încheie a treia proză din manuscrisul cu care se prezenta în 1955 Monica Lovinescu la Editura Denoël din Paris și spre același deznodământ pare a se îndrepta și versiunea românească a textelor reunite sub titlul Cuvântul din cuvinte. Adică refuzul editorului francez pare a-și găsi un trist pandant peste ani în opacitatea aproape generală a receptării cărții în România, din 2007, când a apărut, și până în prezent. Scriu "pare"cu speranța că lucrurile nu vor rămâne așa. Autoarea nu a
O carte nedreptățită by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/7227_a_8552]
-
Film 2013 pentru emisiunea de reportaje ”În premieră”, realizată de Carmen Avram. Televiziunea trustului Intact a câștigat la categoria ”Cea mai bună imagine” pentru reportajul ” Pe-un picior de Iad” semnat Carmen Moise - reporter, Cristian Tamâș - operator și Lenard Zsolt - editor imagine. Câștigătorii galei care s-a desfășurat în Las Vegas au fost desemnați de un juriu format din regizori, producători și scenariști consactrați, alături de profesioniști media din întreaga lume.
Distracția echipei Antena 3 în SUA: Arme, Hollywood și dansatoare by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72452_a_73777]
-
Vama Veche întotdeauna în această perioadă a anului viteza vântului este mai mare decât în alte zone, ăsta nu a împiedicat-o pe Iulia Albu să participe la un shooting special și chiar să-și pună ochelari de soare. Fashion editorul s-a lăsat pozat spre marea încântare a fanilor, mai ales că a postat pe facebook una dintre fotografiile pe care le-a făcut pe plajă. “Astăzi... Shooting... A fost o zi plină... More coming soon...”, a scris Iulia pe
Iulia Albu, în costum de baie în Vama Veche by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/72478_a_73803]
-
preferat alte cărți ale mele. Și nu uitați că e vorba de o trilogie însumând cam peste 1200 de pagini. După Hotel Europa urmează alte două volume: Pont des Arts (așa se numește unul din podurile peste Sena) și Maramureș. Editorul german, după ce a publicat Hotel Europa, deja în 1998, și a reușit să revândă cartea la Suhrkamp (care a publicat-o în ediție de buzunar), s-a oprit. E drept că celelalte titluri erau mai puțin atrăgătoare. Dar putea să
Dumitru Țepeneag: „E nevoie de Europa unită, fie și cu toate dezavantajele ei“ by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/7250_a_8575]
-
să revândă cartea la Suhrkamp (care a publicat-o în ediție de buzunar), s-a oprit. E drept că celelalte titluri erau mai puțin atrăgătoare. Dar putea să le schimbe... Nu știu, n-am știut niciodată ce-i atrage pe editori și, ca să vă spun drept, nici nu prea mă interesează. De altfel, editorii sunt aproape la fel de deosebiți între ei ca și scriitorii. L. V.: Tot în legătură cu Europa: ce părere aveți despre Uniunea Europeană, în care nu de mult a intrat și
Dumitru Țepeneag: „E nevoie de Europa unită, fie și cu toate dezavantajele ei“ by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/7250_a_8575]
-
s-a oprit. E drept că celelalte titluri erau mai puțin atrăgătoare. Dar putea să le schimbe... Nu știu, n-am știut niciodată ce-i atrage pe editori și, ca să vă spun drept, nici nu prea mă interesează. De altfel, editorii sunt aproape la fel de deosebiți între ei ca și scriitorii. L. V.: Tot în legătură cu Europa: ce părere aveți despre Uniunea Europeană, în care nu de mult a intrat și România, țara dv. de baștină? Credeți că acest organism complicat va funcționa spre
Dumitru Țepeneag: „E nevoie de Europa unită, fie și cu toate dezavantajele ei“ by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/7250_a_8575]
-
că în SUA v-au apărut, până acum, romanele Zadarnică e arta fugii și Porumbelul zboară. Credeți că scriitorul însuși trebuie să decidă ce e de tradus în țara respectivă sau e mai bine să aibă încredere în traducătorii și editorii de acolo? D. Ț.: Chiar dacă vor, nu autorii decid. Decide editorul care își ia riscurile materiale publicând cartea. Traducătorul, și el, are un rol important: el e intermediarul, el cunoaște cărțile autorului și poate să-l convingă pe editor că
Dumitru Țepeneag: „E nevoie de Europa unită, fie și cu toate dezavantajele ei“ by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/7250_a_8575]
-
arta fugii și Porumbelul zboară. Credeți că scriitorul însuși trebuie să decidă ce e de tradus în țara respectivă sau e mai bine să aibă încredere în traducătorii și editorii de acolo? D. Ț.: Chiar dacă vor, nu autorii decid. Decide editorul care își ia riscurile materiale publicând cartea. Traducătorul, și el, are un rol important: el e intermediarul, el cunoaște cărțile autorului și poate să-l convingă pe editor că una sau mai multe din ele merită să fie traduse și
Dumitru Țepeneag: „E nevoie de Europa unită, fie și cu toate dezavantajele ei“ by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/7250_a_8575]
-
și editorii de acolo? D. Ț.: Chiar dacă vor, nu autorii decid. Decide editorul care își ia riscurile materiale publicând cartea. Traducătorul, și el, are un rol important: el e intermediarul, el cunoaște cărțile autorului și poate să-l convingă pe editor că una sau mai multe din ele merită să fie traduse și publicate. Câteodată se nasc relații privilegiate între aceste trei personaje, uneori chiar de prietenie, așa cum mi s-a întâmplat mie în Franța. Asta însă pentru că eu trăiam în
Dumitru Țepeneag: „E nevoie de Europa unită, fie și cu toate dezavantajele ei“ by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/7250_a_8575]
-
Teodor Vârgolici Pentru a salva de la deteriorare principalele reviste românești, apărute cu începere din primele decenii ale secolului al XIX-lea, consultate necontenit în Biblioteca Academiei Române și în marile biblioteci din țară, o seamă de cărturari, istorici literari și editori și-au asumat nobila misiune de a le oferi cercetătorilor în reproduceri facsimilate sau anastatice, textul original în alfabetul chirilic sau de tranziție aflându-se în paralel cu textul transliterat în alfabetul latin, cu respectarea riguroasă a rândurilor, până la exactitatea
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
părut unora, decât dacă se implică direct și tacit în textologie. De altfel, rubrica pe care a binevoit să mi-o acorde, în 2004, România literară s-a intitulat o vreme "critica edițiilor". Cu alte cuvinte, eu critic calitatea muncii editorului îngrijitor al textelor publicate, raportând-o la câteva exigențe editoriale elementare, a căror riguroasă respectare se impune la editarea literaturii clasice române în colecții școlare și de popularizare. Care au fost și care sînt aceste câteva exigențe editoriale elementare? Prima
Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia1 by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7268_a_8593]
-
rezultate din analiza comparată cu ediția originală sau cu edițiile originale și cu manuscrisul autograf ori cu manuscrisele autografe și indicarea modificărilor făcute în textul ce urmează a fi tipărit. Eu m-am mai întâlnit o dată cu ignoranțele dlui Lucian Borleanu, "editorul" cărții din titlul articolului, în paginile României literare din iunie 2005. Atunci am recenzat o culegere din opera lui Odobescu, carte apreciată ca fiind un rebut editorial, pentru că, în elaborarea ei, nici dl Borleanu, nici redactorul, dl Gheorghe Zarafu, nu
Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia1 by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7268_a_8593]
-
menționate, ediția "Lucman" a poeziilor lui Grigore Alexandrescu nu se deosebește de ediția Al. I. Odobescu, Doamna Chiajna, fiind, ca și aceea, un rebut. Nu are notă bibliografică de indicare a ediției-matcă4, plagiată deci discret, și nu are nici prefața editorului de prezentare a structurii și a cuprinsului cărții. Dacă dl Borleanu și-ar fi temperat elanul comercial de a pune cât mai repede cartea pe piață și de a încasa cât mai grabnic beneficiile, poate că, având mai mult timp
Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia1 by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7268_a_8593]
-
în ediția sa se potrivesc profiului unei ediții adresate cacofonic copiilor ("Biblioteca copiilor"), ar fi schimbat denumirea colecției, ar fi făcut o selecție riguroasă a poeziilor ce urmau să intre în "cuprins", și-ar fi adus aminte, poate, de obligația editorului de a-i ajuta pe copii, prin câteva note lămuritoare și glose lexicale, să înțeleagă lesne poeziile mai greu de înțeles din cauza aluziilor la evenimente și personalități istorice, la legende și personaje mitologice și din cauza unor cuvinte ieșite din uzul
Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia1 by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7268_a_8593]