5,147 matches
-
ciclul gimnazial merg la licee și școli profesionale în Ploiești, Mizil și Urlați. Cei mai mulți urmează școli profesionale după terminarea celor opt clase. Școala este considerată o resursă importantă pentru cei din Tomșani care se mândresc cu faptul că sunt mai educați în comparație cu cei din alte sate ale țării, iar datele statistice susțin aceste afirmații. Cei care migrează definitiv la oraș sunt, în momentul de față, extrem de puțini. Există însă fenomenul de migrare de la oraș la sat. Din ce în ce mai mulți sunt cei care
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Științe Politice își urmăreau profesorii perorând despre criza diferitelor alianțe parlamentare sau coaliții guvernamentale. Mult mai rari au fost cei capabili să asume demn și, prin urmare, public aceste poziții de partizanat. Or, virtutea dialogului matur ține de capacitatea omului educat de a articula o poziție teoretică cu argumente la vedere. În cazul Bisericii, noțiunea de sinodalitate invită la această practică deschisă, imună față de umorile pasagere și idiosincraziile personale. Semi-clandestinitatea comentariului de chibiț nu ar trebui să aibă efecte mai puternice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
discute împreună probleme de orientare etică și intelectuală la început de secol XXI? N-au fost frecvente nici acele inițiative care să fi răspuns disperatei nevoi de integrare și socializare a liceenilor și studenților. Sătui de terciul moralist al părinților, educați într-o etică apoasă de tipul „Să fii bun și să crești mare”, acești tineri cu cercei în urechi și tatuaje pe umeri sunt, chiar fără să știe, în căutarea unei Evanghelii gata să zdruncine din temelii reflexele mic-burgheze ale
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cu ajutorul artificiilor retorice și al sugestiilor criptate. Secole de-a rândul, imperativul kantian al privatizării conștiinței religioase și evacuarea conținutului revelației într-un orizont de pură emancipare etică au dictat tonul defensiv, limbajul minimal și orientarea timidă ale laicatului european. Educați într-o tradiție universitară de tip iluminist, intelectualii creștini ai bătrânului continent asumă astăzi tot mai greu condiția de martor public al destinului unic pe care Biserica îl are în lume. Rațiunile teologice ale creației nu sunt rostite cu ușurință
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și depozitul de echivoc al rostirii - de la mimică și intonație până la expresiile verbale intraductibile - trasează limitele efortului nostru de comunicare și de construcție tematică a unei lumi. Nu doar idiomul național, ci mai ales limbajul cultural în care am fost educați cu sau fără voie condiționează operația de traducere țintită de orice cunoaștere istorică. E de prisos să adăugăm că și rugăciunile pe care creștinii le rostesc în biserici sunt rezultatul unor sinteze istorice databile, care suferă și astăzi legile corupției
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Ura de sine însoțește această ruptură violentă de lumea rătăcirii, a înșelărilor și amânărilor indefinite, dar ispita autojustificărilor nu se îndepărtează de ucenic. Dobândirea unei bune purtări sau împodobirea cu virtuți trupești exterioare nu anulează rădăcinile ontologice ale egoismului. Morala educă individul, dar nu revelează dimensiunea universală, sacerdotală și eshatologică a persoanei. Este lucrul ignorat cu nedesăvârșire de către „prietenii” lui Iov: teologii Elifaz din Teman, Bildad din Șuah și Țofar din Naamah. Încercând să restaureze legătura cu Dumnezeu, omul care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
până la idealista Bildung a germanilor și la declarațiile-program ale celor mai puțin filozofice proiecte educative contemporane, școala și cetatea, educația și puterea sunt inseparabile. În România, unde prima universitate modernă a fost înființată abia în 1860, planurile cuprinzătoare de a educa națiunea au reprezentat întotdeauna o constantă a discursului intelectual, ele fiind deseori contrare instituțiilor, filozofiilor și sistemelor educative existente. „Scurtul secol XX” (Eric Hobsbawm) este saturat de astfel de viziuni etnopedagogice ambițioase ce se întind de la amendamente mai mult pragmatice
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
politice, cei mai înflăcărați admiratori ai lui Noica se văd lipsiți de contraargumente convenabile. Erorile politice nu anulează în mod necesar charisma intelectuală și valoarea lui Noica, cu toate că ele ridică întrebări tulburătoare privind moralitatea sa și visul său de a educa o națiune, o elită sau chiar un singur discipol. și, de vreme ce ideile politice ale lui Noica se împletesc cu cea mai mare parte a scrierilor sale, ele trebuie discutate împreună. O dată în plus, ideile și ideologiile, cultura și puterea, biografia
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Gray speră să le asigure și pe unele, și pe altele. Cât de realistă este viziunea lui? Să așteptăm și să vedem. 4. Epilogtc "4. Epilog" O carte atât de densă și atât de provocatoare aduce în orizontul publicului românesc educat cel mai înalt și mai controversat nivel al discuției internaționale despre proteica tradiție liberală. Vitalitatea și relevanța unui mod de a înțelege lumea născut în urmă cu mai multe secole și rămas, până azi, fundamentul celor mai puțin rele sisteme
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
critical frame of mind) autodevoratoare care, „după ce a distrus autoritatea morală a atâtor instituții, se întoarce în final împotriva propriei autorități”; agenții acestui atac împotriva fundamentelor capitalismului sunt intelectualii, deoarece capitalismul, „inevitabil și în virtutea însăși a logicii civilizației sale, creează, educă și subvenționează un interes structural pentru agitația socială”, iar burghezia, apărându-se pe sine, îi apără și pe intelectuali (ca grup; individual, afirmația nu se susține); în sfârșit, numai „un guvern de natură și crez non-burgheze - în actualele împrejurări numai
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
au ridicat după 1933, aproape instantaneu, universitățile de vârf ale patriei lor adoptive la nivelul celor mai bune din patriile părăsite cu forța. Nostalgia Europei era extrem de intensă în acel mediu: un supraviețuitor al epocii, politologul Alfred Mayer, născut și educat până în liceu la Bielefeld, îmi povestea în iarna lui 1993, la University of Michigan, Ann Arbor, cum profesorii săi își refăcuseră birourile din noile lor instituții după chipul și asemănarea celor abandonate în fugă, de la mobilier și cărți până la fotografii
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
numai de a primi și înmagazina depunerile. Caracteristicile metodei bancare sunt: - profesorul predă - elevul învață; - profesorul știe tot - elevul nu stie nimic; - profesorul gândește - elevul este un transportor al acestor gânduri; - profesorul vorbește - elevul ascultă în mod perfect disciplinat; - profesorul educă - elevii sunt educați; - profesorul alege, își impune alegerea - elevii execută; - profesorul acționează - elevii au iluzia acțiunii prin ceea ce face profesorul; - profesorul alege subiectele planului de învățământ - elevii primesc și se acomodează planului. Rogers, unul dintre reprezentanții curentului umanist în psihologie
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Scânteii - reproduse și comentate de cele mai influente reviste literare și culturale: Contemporanul, Flacăra, Viața românească - pune În atenția scriitorilor câteva legi, hotărâri și sarcini. În atari situații artistul avea, Îndeobște, două obligații: să se autoeduce rapid și, apoi, să educe convingător cititorul, masele largi muncitoare. Bunăoară, apar numeroase opinii și comentarii ale scriitorilor și artiștilor referitoare la Legea privind introducerea pedepsei cu moartea, la Legea pentru editarea și difuzarea cărții ori pe marginea Hotărârii ședinței plenare a CC al PMR
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din poezia Păsările negre, dar În afară de o aluzie la «pastișă», articolul nu vorbește decât despre «simboluri folosite cu multă pregnanță». (Ă). De-a dreptul formalistă și lipsită de sens apare aprecierea asupra poeziei tovarășului Dumitru Drumaru, tânăr poet descoperit și educat de Filiala din Cluj a Uniunii Scriitorilor. Despre poezia sa Aud cum crește cucuruzul se scrie În Marginalii (Ă)”. Dar cenaclul cu cea mai vie și apreciată activitate este cenaclul Consiliului sindical Ilfov Ion Păun-Pincio; acesta debutează În volum la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
stupi roditori de mașini și uzineă». (Ă). Trăsăturile acestea care indică un temperament ardent care-l silesc să scrie Într-o stare (Ă) robustă și limpede participare la „duduitul” fabricii. „Boema la modă” este doar una din coloanele generației tinere educate de Partid, În spiritul ideologiei marxist-leniniste, al luptei pentru construirea patriei socialiste. Debitul lui nesleit nu se poate consuma retoric În gol, el fierbe ca vinul În «buteliile pântecoase ce se Îngrămădesc la cramă». Poezia lui iese Înainte festiv: «cu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a fost Înțeleasă, n-a fost cunoscută, cât ar vrea nuvelistul să-și rezume În concluzie tâlcurile, ele trec dincolo, ca o bătaie de pușcă trasă acolo unde rața sălbatecă și-a luat demult zborul. O atare literatură nu poate educa. Ea nu poate fi armă de luptă pentru că Încărcătorul ei nu funcționează”. Răspunsul la problemele ridicate de criticul Contemporanului vine prompt, fiind conceput ca replică la primul episod, astfel că ampla și bătăioasa intervenție a lui Geo Dumitrescu Despre noua
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
De asemenea e necesar ca nu numai scriitorii să pătrundă În realitate, ci și criticii literari. Ei trebuie să lichideze rămășițele vechiului turn de fildeș În care burghezia a ținut deopotrivă pe criticii literari și pe scriitori, rupți de masse, educați În disprețul față de massă, În disprețul și neîncredere a forțelor creatoare a maselor, În atitudinea nedemnă de ploconire față de Apus, de servilism față de cultura decadentă burgheză”. Contemporanul răspunde criticii Scânteii, În proximul număr, printr-o autocritică extinsă pe două pagini
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
romanul le scoate În relief. Directorul uzinei - Pavel Ilie - cei șase activiști trimiși de la Comitetul Central, În frunte cu Dumitru Matei, În fine, comuniștii ridicați din sânul muncitorimii locale - aceștia sunt cei care pun În mișcare uzina și oamenii săi, educă printr-o agitație susținută (Ă). Ceea ce n-a fost totuși suficient adâncit de scriitor În ceea ce privește unele personaje pozitive, este caracterul personal, individual al acestora, care apare destul de schematic. Omul viu dispare adesea În dosul paravanului ideologic-politic al gândurilor și vorbelor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ea suferă din pricina unor importante lipsuri. (Ă). Căutând să concretizez problema tratată m-am mărginit să prezint un șir de fapte care apar rupte de visurile copilului, nu-l fac să tindă curajos spre visuri și, mai ales, nu-l educă suficient În spirit socialist (Ă). Îmi Însușesc pe deplin critica adusă de Flacăra. Regret numai că ajutorul criticii nu mi-a sosit mai demult. Puteam face mai repede ceea ce m-am hotărât să fac acum: să refac și să Întregesc
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tipică a spiritului de ploconire slugarnică față de știința burgheză decadentă din Apus. Ea stă pe pozițiile cosmopolitismului, care slujește interesele trusturilor imperialiste din America, Anglia. Dr. N. Blatt, directorul revistei, a dovedit prin activitatea sa că nu este demn să educe pe tinerii care vor forma cadrele noastre științifice de mâine”. Și, pentru ca problema să fie și mai convingătoare, Contemporanul 80 publică, după trei săptămâni, În traducerea Terezei Macovescu, o contribuție a unui englez comunist, Maurice Cornforth, despre Bătălia ideilor În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
puțin eficientă decât „Uite cum l-ai necăjit!”, orientată către emoțiile celuilalt. Astfel, părinții îl determină pe copil să integreze empatia, pentru ca să se poată adapta mai bine diferitelor situații în care se va afla pe parcursul vieții. Când ajunge adult, copilul educat în acest fel va ține mai mult cont de dorințele reale ale interlocutorilor, dobândind capacitatea de a înțelege că dorințele altora pot fi diferite de ale sale. Practic, copilul adaptat imită, fără să-și dea seama, expresia facială și gesturile
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
tehnici inconștiente, recreează în creierul lui dispozițiile și stările interlocutorilor. Astfel poate să se sincronizeze cu ceea ce simt ei și să se adapteze la ceea ce sunt ei. Acest copil se deosebește încă din leagăn de cel care nu a fost educat să simtă emoțiile celor din jur și, din această cauză, riscă să aibă mari dificultăți de sincronizare cu interlocutorii. În comparație cu ceilalți, copilul seducător este mai capabil nu numai să descifreze emoțiile altora, dar și să le exprime limpede pe ale
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
impus-o prin autoritatea lor? Iată doar câteva dintre cele ce par a semnala puncte de convergență remarcabile în preocupările unor autori care au publicat la noi cercetări kantiene până în anii celui de-al doilea război mondial. Mai întâi, filosofii educați la școala Junimei și urmașii lor împărtășeau convingerea că într-o cultură tânără însușirea temeinică a principalelor rezultate ale tradiției filosofice trebuie să preceadă marii inițiative costructive, care altfel riscă să fie premature. În primele faze ale constituirii unei culturi
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
este organul forțelor noastre sufletești, mijlocul destinat culturii și educației noastre celei mai profunde, atunci bine educați nu putem fi decât în graiul poporului și al țării noastre; o așa-zisă educație franceză în Germania trebuie în mod necesar să educe în mod greșit și să rătăcească spiritele germane.” 7 Deosebit de clar se conturează teme și poziții ale istorismului particularist, opuse celor ale raționalismului universalist, în concepția asupra limbajului al lui Wilhelm von Humboldt. Limbajele nu sunt simple mijloace de comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
o recunosc pe Phyllis Lei Furumoto ca Mare Maestru, al cărei scop este susținerea fiecărui membru ca profesor al Sistemului Usui. PÎnă În 1988, urmînd tradiția inițiată de bunica sa, Phyllis Furumoto, ca Mare Maestru, era singura Îndreptățită să-i educe pe alți Maeștri, dar, În timpul unei Întruniri la Friedricksburg din același an, aceasta a anunțat că orice Maestru care avea experiența necesară va putea să-i Îndrume pe alți Maeștri. Această hotărîre Însemnată a deschis, de fapt, sistemul Reiki occidental
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]