3,527 matches
-
1978) e o altă carte legată de sat, tradiție, legende, obiceiuri, ceea ce e vizibil și în „subiectul” ciclurilor: ocnarii, harambașii, răzbunarea lotrilor, răscoală, represalii. Unele versuri sunt de inspirație istorică, un filon epic fiind de asemenea ușor de depistat. În Efemerele anotimpuri (1983) intră mai multe pasteluri și meditații asupra naturii, cu toate nostalgiile și căutările vârstei, dar și poezii din lumea satului cărășean, cu datini și expresii populare. Evoluția lui M.-L. are loc în direcția unui text marcat, pe
MIU-LERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]
-
Cotruș. SCRIERI: Biblice, Timișoara, 1932; Considerații asupra artei țărănești din Banat, Timișoara, 1936; Colinde, cu desene de A. Demian, Timișoara, 1940; Sus stele, jos stele, București, 1971; Unde concentrice, pref. Ovidiu Papadima, Timișoara, 1975; Pajura cu două capete, București, 1978; Efemerele anotimpuri, introd. Al. Jebeleanu, Timișoara, 1983. Repere bibliografice: Lit. rom. cont., I, 131; Ion Cruceană, Constantin Miu-Lerca. Personalitatea și opera, ARG, 1983, 8; Nicolae Țirioi, Constantin Miu-Lerca, O, 1985, 32; Dicț. scriit. rom., III, 259-260. A.Ct.
MIU-LERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]
-
a fost identificarea „neînțelegerii” în interpretare cu „eroarea” de calcul. Pentru toți cei ieșiți din Aufklärung, neînțelegerea era direct omologată „viciului” de aproximație sau intenției maligne a subiectului cercetător. Mulți au nutrit speranța că „neînțelegerea” nu reprezintă decât un pasaj efemer în procesul gândirii hermeneutice. Proiectul mesianic al științei nu putea să sufere ideea că „neînțelegerea” va rămâne ingredientul esențial în aventura cunoașterii. Că nu era tocmai așa, romanticii au fost primii care au sugerat-o. Fr. Schleiermacher (1768-1834) a operat
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
au fost "Jocurile Coca Cola". Modificarea dinamicii sporturilor: sporturi vechi/sporturi noi. Gusturile consumatorilor impun organizatorilor de competiții și prestatorilor de servicii sportive un nornenclator "deschis" . Produsul sport are un ciclu de viață variabil: unele sporturi supraviețuiesc mult, altele sunt efemere. Diversele forme de joc au un ciclu de viață mai lung. Cu cat un produs este mai scump și ridică probleme majore de decizie, cu atat mai lungă va fi perioadă de difuzare a inovației. Cercetătorii au constatat că un
ABORDĂRI DE MARKETING ÎN SPORTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Jinga () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_798]
-
ordine de idei, long-sellers. Însuși sistemul de producție și de distribuire a cărții ca (orice altă) marfă, ajuns în Statele Unite la ultimele sale consecințe, cere continuu produse noi care le alungă pe cele mai vechi din campania publicitară, din „imperiul efemerului” (elocventa definiție dată modei de Gilles Lipovetsky) și, în cele din urmă, din raftul librăriei. Chiar când produc fenomene de societate (ca, mai recent, seria cărților cu Harry Potter, pătrunsă rapid în România) și generează mărfuri noi, adesea mai lucrative
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
matelotul parcă îi acoperea umbra; dacă acesta avea el însuși o umbră, ea părea contopită cu aceea a lui Ahab, prelungindu-i-o. Oamenii din echipaj munceau din greu, schimbînd în șoaptă păreri pline de superstiții despre toate aceste lucruri efemere. Capitolul LXXIII CAPUL CAȘALOTULUI - VĂZUT PRIN CONTRAST Iată-i așadar pe cei doi leviatani aduși cu capetele unul lîngă celălalt. Să ne apropiem de ei, cu propriile noastre capete. Dintre leviatanii „în-folio“, cașalotul și „balena normala“ sînt, de departe, cei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Vlad. Premiul II: Toma P. Șipoteanu, pentru piesa La gura minei nr. 3. Premiul III: C.Șt. Păcuraru, pentru piesa Răfuiala”. Acestea sunt premiile; mențiunile sunt Însă mult mai numeroase, peste 20 pentru fiecare specie literară din concurs; tot sub semnul efemerului stau și nuveliștii premiați cu „mențiune”: Ana Gherasim, Zizi Munteanu, Niger Caius, Al. Gârneață, Vasile Fulgeanu, M. Adam, George Nestor, Vera Hudici, George Dan, Gh. Roman. Și pentru ca demonstrația să fie mai convingătoare, În frunte cu Scânteia 12, o serie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
adevărat! Persoane născute din imaginația fecundă a scriitorilor care ne-au făcut să visăm. Ce am putea afla de la ei despre procesul seducției? Ce am putea afla de la ei despre apariția unei emoții născute din iubire și despre caracterul ei efemer? Și ce putem aștepta de la niște procese ireale, narative? Niciodată esențialul - prin urmare, nimic, sau cel puțin nu cine știe ce. Casanova, Liane de Pougy, Rétif de la Bretonne, Oscar Wilde, Crébillon, marchiza de Pompadour, lordul Byron, Montherlant, Kierkegaard, Henry Miller, acești seducători
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
formule permisive (permeabile) precum „acțiune” și „evenimente”. Îi respect preferința care simplifică, de fapt, perceperea ansamblului ororii de la Pitești. În schimb, opțiunea mea se desparte de cea a autorului care, din pudoare și solidaritate cu victimele (chiar dacă acestea au practicat efemer maltratări asupra altor victime), evită și refuză utilizarea unor termeni precum „torționar” sau „călău”, preferând formule ca „agresor” sau „bătăuș”. Este opțiunea autorului și, desigur, o respect. Dar, pe de altă parte, consider că termenul „torționar” este contextual-necesar (chiar obligatoriu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acordată unei anumite categorii În defavoarea celoralte. O prezentare comparativă a finalităților procesului de Învățământ urmărite de școlile de partid ar fi fost poate semnificativă În evaluarea acestora ca „instituții totale.” Este sesizabilă preferința sistemului comunist pentru categoria care este mai efemeră, cea care permite promovarea conținuturilor, și, implicit, ideologizarea acestora, În detrimentul formării unor structuri de personalitate, care să dea elevului verticalitate și Încredere În sine. Fără Îndoială, cercetarea lui M. D. Gheorghiu reprezintă nu numai o Încercare provocatoare și temeinic argumentată
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și a lui Sadoveanu, ori a antologiei. Probleme ale literaturii noi din R.P.R. - dovedește că există totuși la noi lucrări valoroase de critică literară și că acestea merită să fie scoase din periodicele unde au avut de îndeplinit un rol efemer, fiind redate unei circulații de sine stătătoare, în volume separate (...) este greu de înțeles nepăsarea cu care editurile noastre - în primul rând Editura de Stat pentru Literatură și Artă - au privit până acum dezvoltarea criticii românești. Judecând după activitatea depusă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Ion Mihăileanu, M. Ghimpu, Corin Grossu, Al.I. Ștefănescu, Mihail Petroveanu ș.a., dar timpul le stă în față. Oricum, se poate afirma că și prin aceste cărți publicate, critica literară marxistă este deplin consolidată și scoasă, în sfârșit, din existența efemeră a revistelor. În domeniul istoriei literaturii, stadiul este mult mai avansat. S-au scris și au apărut monografii despre: I.Th. Neculuță, (I. Vitner), Al. Sahia (G. Macovescu), George Coșbuc (J. Popper). O bogată contribuție la „valorificarea științifică” a moștenirii literare
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu mai fie povestit» ar fi proiectul central al lui Herodot. Ziariștii care au cutreierat în lung și în lat fosta Iugoslavie au avut în mare parte un obiectiv asemănător. Dar cu o rezervă majoră: textele lor, cu un statut efemer, cu adaptarea la constrângerile redacționale, se străduiau în același timp să constate, să consemneze și să furnizeze o ascuțime a subiectului capabilă să lumineze opinia, ba chiar să incite comunitatea internațională la acțiune”. (Palmer, 2003, p. 29) (4) În cartea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
educației este dat și de delocalizarea și deteritorializarea cadrului de realizare a formării. Se renunță din ce în ce mai mult la întâlnirea fizică a actorilor, la sălile de clasă, la școli, în înțelesul lor tradițional. Grupurile de învățare sunt și ele virtuale, întâmplătoare, efemere. Poți să faci o școală (virtuală!) și să obții o diplomă (reală!) fără să-ți fi văzut la chip profesorii sau colegii. Ei pot fi situați spațial la cealaltă margine a lumii. Experiențele purtate de protagoniști devin ele însele o
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și de interogare permanentă este mult diminuată acum de predispoziția de a accepta viața ca viețuire pură, neîntunecată de dorințe și sentimente, de umbrele fluxului interior, fără nici o tulburare, „iluminat și limpede ca o apă”. Dar această aspirație este doar efemer împlinită, așa încât cea mai mare suferință este tot criza conștiinței lipsite de repere, bântuită de întrebări, de gânduri și imagini disparate, funcționând în gol, până la pierderea identității, a oricărui sens. În Vizuina luminată (proză publicată postum în volumul din 1971
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
debutează cu o proză scurtă în „Dimineața copiilor”. Aici, ca și în „Universul copiilor”, „Revista copiilor”, „Veselia” etc., îi mai apar snoave în proză ori în versuri. Abandonând din nou școala, colaborează intens la „Cuvântul nostru” și scoate trei publicații efemere: „Vitraliu” (1932-1933), „Rod” (1932-1933) și „Mahalaua” (1933). La „Mehedințeanul” („Nădejea”) e, un timp, secretar de redacție. Trimitea materiale diverse și la „Alarma satelor”, „Vremea nouă”, „Brazda literară”, „Provincia”, „Școala Mehedințiului”, „Luceafărul literar și critic”. În 1935 își adună o parte
BRATOLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285868_a_287197]
-
Costel, ulterior dramatizate și interpretate admirabil de Octavian Cotescu și Coca Andronescu; Umor, 1970, La iarbă albastră, 1973 etc.). B. face, cu succes, și cronică sportivă (Fotbalul-joc de bărbați, 1971), scrie reportaje, mici eseuri morale, portrete satirice. Unele sunt ocazionale, efemere, dar printre ele pot fi descoperite și fragmente literare autentice. Originalitatea talentului comic se vede limpede în volumele, mai sever selectate, Pompierul și opera (1976), Dragoste bolnavă (1980), Umorul la domiciliu (1981). Multe dintre aceste narațiuni umoristice, nu lipsite de
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
București, 1983; Profiluri literare contemporane, București, 1987; De la Eminescu la Emil Cioran, Pitești, 1996; Chemarea străjerilor, Cerașu-Prahova, 1996; Marea iubire (Mărturisirile lui Adrian Doinaru), Pitești, 1997; Cuvinte nemuritoare. Sublima eschivă a limbajului revelat, Cerașu-Prahova, 1999; Simion Stolnicu sau Despre tentația efemerului, Ploiești, 2002; Introducere în opera lui Al. Piru, Pitești, 2002; Ca o barcă împinsă de vânt, Brașov, 2003. Ediții: Simion Stolnicu, Șerpuiri între lut și torțele de aur, pref. Vladimir Streinu, București, 1973, Printre scriitori și artiști, pref. edit., București
BARBULESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285634_a_286963]
-
papagal”, „Adam”, „Zodiac”, „Contimporanul”, semnând cu pseudonimele Ionathan X Uranus, Uranus, I.X.U. A semnat Ștefan Adam o rubrică „Semne” în „Fapta” și cu numele propriu unele colaborări ocazionale la „Cuvântul liber”, „Radical” și „Vremea”. În 1935, a editat efemera revistă „Memra”, consacrată ezoterismului, unde a semnat Yang, Memra, U. Debutul editorial, postum, îl constituie volumul Fragmente reziduale disparate din Calendarul incendiat al lui Ierusalim Unicornus (1999), jurnal travestit, mistic-alegoric, în care ortodoxismul, ocultismul, ermetismul, suprarealismul, ironia, umorul se îmbină
AVRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285505_a_286834]
-
sinucigașă a „antiartei pentru antiartă”. Pe tărâm autohton, a. se supune celebrei ecuații conform căreia efectele contrastante sunt direct proporționale cu distanța față de centrul de iradiere. La începutul secolulului, semnele altei distanțări, față de tradiție, sunt încă discrete. De orientare simbolistă, efemera revistă „Simbolul” (1912) îi are ca inițiatori pe S. Samyro (viitorul Tristan Tzara) și pe I. Iovanaki (viitorul Ion Vinea), iar drept colaboratori, printre alții, pe Adrian Maniu și, pentru partea grafică, pe Marcel Iancu, ulterior puternic implicat în mișcarea
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
deși prezentat elogios de Al. A. Philippide, a fost primit cu destulă rezervă de critică, autoarei reproșându-i-se descriptivismul, mimarea actului liric și a unui soi de suprarealism desuet. Tema predilectă a versurilor e amintirea, B. făcând elogiul clipei efemere. Romanul Xena și umbrele ei (1981) e analiza unei drame psihologice, văzută din perspectiva eroinei principale. Un soț gelos, care a omorât un presupus amant, scăpând nepedepsit datorită falsei mărturii a soției sale, îi răpește acesteia copiii și îi duce
BALAMACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285568_a_286897]
-
a domniței Safta Brâncoveanu) îi va consolida poziția și influența: e, rând pe rând, mare medelnicer (1746), vel stolnic, mare vistier, vel logofăt și mare ban (1770), parcurs urmat nu fără incidente (câțiva dintre fanarioți îi sunt fățiș ostili). Sub efemera guvernare a lui Matei Ghica (1752-1753), va fi silit să caute refugiu în Moldova, iar Ștefan Racoviță îl trimitea în temniță demonstrativ, întrucât rezistase, ca vel vistier, la instituirea taxei fumăritului. Reinstalat în scaun, Scarlat Ghica îi va numi pe
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
pentru Pamela - „ilustrație demodată” ce-l atrăgea în copilărie din paginile unei reviste (Veneția). Clipa ațipește-n „plictiseală”, marea, cerul și nisipul sunt „bolnave, cenușii”, pe când ploaia este „posacă, rece, grea, neodihnită”; pavilionul unde orchestra cântă poartă aceeași amprentă a efemerului, a aparențelor în culori stridente sub care se ascunde adevărul adevărat - o jucărie stricată, marionete țepene, peste care se revarsă amărăciunea lumii: pavilionul în care cântă orchestra este din carton, tobele-s „înfundate”, viorile „plângăcioase”, trompetele-s „surde”; publicu-i „muced
CARAGIALE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286088_a_287417]
-
și în decembrie 1866 deschide stagiunea unui Teatru de vodevil român. Într-un turneu întreprins în anul următor se oprește la Giurgiu, unde, cunoscându-l pe M. Eminescu, îl poftește în trupa sa. În 1867, înjghebează, împreună cu Daniil Drăgulici, o efemeră asociație actoricească. Din 1869, se vede angajat, în fine, la Teatrul Național din București. Primind o subvenție de la Primăria orașului Ploiești, organizează în acest oraș, din toamna lui 1871, o stagiune, avându-l acum printre membrii echipei și pe I. D
CARAGIALI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286091_a_287420]
-
prolix și o retorică tumultuoasă convențională, sugerând un fel de „neosămănătorism antropologic și etnografic” (I. Negoițescu). Dar când, purificat în asceza gândului întors în sine, aprins de lumina adevărului transcendent, poetul indică drumul mântuirii eliberatoare de propria individualitate inconstantă și efemeră, îndemnul său este profetic imperativ, de o adâncă semnificație existențială, de o înțelepciune originară și etern valabilă: „Eu sunt făcut numai din ochi / Io am Lumină, veșnică vedere. // Toate sunt strânse în acest vas de foc / și toate au viață
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]