4,125 matches
-
în combinație cu utilizarea masivă și îndelungată a derivaților de vitamina D). Eforturile clinicianului trebuie îndreptate în direcția identificării precoce a pacienților renali prezentând calcificări cardiovasculare, precum și corecția precoce și rațională a anomaliilor metabolismului fosfocalcic. Tomografia computerizată cu emisie de electroni reprezintă un instrument extrem de util în cuantificarea calcificărilor coronariene la pacienții uremici. Fixatorul de fosfor sevelamer hidroclorid se pare că reprezintă o alternativă terapeutică eficientă atât în controlul hiperfosfatemiei, cât și în prevenirea genezei/progresiei calcificărilor cardiace și vasculare la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
natură modalitatea constitutivă a gândirii și a realului. Gândirea caută mereu identitatea. Dimpotrivă, Lupașcu afirmă că gândirea trebuie să caute contradicția. Gândirea urmărește ființa, devenirea, legea contradicțiilor. Potrivit filosofului, gândirea trebuie să caute legea, ca antagonism al contradictoriilor. Totul, de la electron până la gândire, reprezintă energie. Este vorba de energii antagoniste care marchează un conflict creator. Principiul lupașcian fundamental nu este identic celui hegelian al contradicției. Dualismul antagonist, adică amestecul tensiunilor contradictorii, este contradicția însăși, fără nici o conciliere. Această dialectică este lipsită
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
În primul capitol se amintesc experiențele cruciale ale lordului Rutherford și ale colaboratorilor săi asupra deviației razelor à în trecerea lor prin materie. Aceste experiențe impun modelul planetar al atomului, cu nucleul pozitiv și greu în centrul său, iar cu electronii negativi și ușori de jur-împrejur... Al doilea capitol arată cum din studiul legilor de dezintegrare ale radioelementelor iese noțiunea de isotopie, adică de atomi cu proprietăți chimice, electrice și optice identice, dar cu masă atomică diferită. Experiențele făcute mai târziu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
favorabil). Acest deziderat este realizabil prin exploatarea diferențelor de sensibilitate și cinetică celulară existente între celulele tumorale și în cele normale, în termenii proliferării și reparației tisulare. 2. RADIAȚIILE IONIZANTE Cuprind: a) fotonii - radiații X produse prin frânarea rapidă a electronilor accelerați; b) radiațiile gamma - emise spontan prin dezintegrarea nucleară a elementelor radioactive; c) radiațiile corpusculare - electroni, neutroni, protoni. 3. UNITĂȚILE DE MĂSURĂ ALE RADIAȚIILOR a) Doza de radiații absorbită - unitatea de măsură în Sistemul Internațional este Gray (Gy), echivalentul a
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
tumorale și în cele normale, în termenii proliferării și reparației tisulare. 2. RADIAȚIILE IONIZANTE Cuprind: a) fotonii - radiații X produse prin frânarea rapidă a electronilor accelerați; b) radiațiile gamma - emise spontan prin dezintegrarea nucleară a elementelor radioactive; c) radiațiile corpusculare - electroni, neutroni, protoni. 3. UNITĂȚILE DE MĂSURĂ ALE RADIAȚIILOR a) Doza de radiații absorbită - unitatea de măsură în Sistemul Internațional este Gray (Gy), echivalentul a 1 Joule / kg b) Activitatea elementelor radioactive - unitatea de măsură în Sistemul Internațional este Becquerel (Bq
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
I131). 5. APARATE DE RADIOTERAPIE a) Aparat de telecobaltoterapie - bazat pe fotoni gamma emiși de o sursă radioactivă de Co60 b) Accelerator liniar de 6-10 MeV - poate produce atât fotoni cu energii mari, cu penetrație profundă în țesuturi, cât și electroni utilizați pentru terapie superficială și semiprofundă c) Ciclotron - pentru producerea particulelor, de exemplu protoni. 6. RADIOPROTECȚIA Protecția împotriva riscurilor iradierii vizează pacienții, personalul expus profesional și populația generală. Riscul biologic implică riscuri genetice, somatice (acute și croniceă, precum și risc carcinogenetic
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
poartă), - de specificarea dozei: în timp, pe fracțiune, totală. 2. Ce amenință radioterapeutul: - bolnav neexaminat; în evoluție; deja tratat cu chimioterapie sau / și radioterapie; - erorile de calcul ale dozei pe tot lanțul dozimetric; - erori în folosirea tehnicilor: - dozimetria fasciculelor de electroni, - brahiterapia ca boost; - erorile de proiecție pe piele a porților de intrare și în reproductibilitatea tratamentului. Rolul tratamentului chirurgical este deosebit de important în terapia majorității localizărilor neoplazice. Chirurgia oncologica are următoarele indicații: 1. Chirurgia ca formă terapeutică definitivă: - Rezecție radicală
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
se dă fascicolului de iradiere, iar doza administrată la țesutul pulmonar este relativ redusă dacă calculul dozei se face la 1,5 cm profunzime la nivelul regiunii supraclaviculare. 2. Câmpul mamar intern se poate iradia și separat cu fascicul de electroni 12 MeV, 50 Gy, 200 cGy / fr x 5 pe săptămână. Delimitarea câmpului: Cranial - prima coastă; Caudal - coasta a cincea; în localizările care interesează în întregime jumătatea internă sau jumătatea inferioară a sânului, limita inferioară se ia la apendicele xifoid
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
prin înclinarea suplimentară cu 5° a câmpurilor tangențiale opuse, unul față de celălalt. Când pielea regiunii este infiltrată sau se efectuează iradierea unei recidive, este necesară utilizarea unui bolus pentru 1/3 din doză, la fel și în cazul iradierii cu electroni 5-10 MeV. Fracționarea dozei: - toate volumele se iradiază cu 2 Gy pe fracțiune, 10 Gy pe săptămână; - când diametrul transvers al sânului depășește 14 cm și câmpurile mari, doza pe fracțiune va fi de 1,8 Gy. Doza totală: În
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
fiecare volum; - în iradierea curativă se administrează pe regiunile ganglionare o doză totală de 50 - 60 Gy, iar pe sân 60 Gy, reducându-se câmpurile după 60 Gy cu suplimentare de doză de 10 - 15 Gy pe tumoră administrată cu electroni 9 - 18 MeV sau brahiterapie interstițială. COMPLICAȚII: - pneumonită și fibroză radică, - edem al brațului; - fracturi costale (după electronoterapie). Recomandări minime ale ESMO pentru diagnosticul, tratamentul adjuvant și urmărirea pacientelor cu cancer mamar primar EPIDEMIOLOGIE În Uniunea Europeană: - incidență: 109,9 / 100
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
he did not read Aristotle's Metaphysics!). Collingwood manifests deep admiration for Whitehead: "No one hâș more vividly realized and described the resemblances, the fundamental continuity, running all through the world of nature, from its most rudimentary forms în the electron and proton and the rest of them to its highest development known to uș în the mental life of mân" (ibid.: 174). În spițe of this declared admiration, Collingwood, who was endowed with a highly developed critical sense, is not
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
uscat rezultat este reținut prin filtre; - Procedeele umede sunt cele mai răspândite, având un randament de desulfurare de (95-99)%; - Pe lângă aceste trei procedee mai există unul, prin absorbție fizică pe cărbune activ și un altul de perspectivă prin fascicule de electroni. În procedeele prin absorbție se folosește cocsul activ granule, în strat, prin care sunt trecute gazele de ardere. Cocsul se prezintă sub formă de granule cilindrice extrudate, cu dimensiuni de aproximativ 5 mm. Cocsul activ este produs din cărbune normal
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Smaranda CAȚARSCHI, Vasile CAȚARSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93161]
-
construit elaborați. Aceștia au vizat toate cele trei domenii cognitive - cunoaștere, aplicare și raționament. Itemi cu alegere multiplă La exercițiile 1-3 încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Ionul negativ conține: a. un număr de neutroni mai mic decât numărul de electroni; b. un număr de electroni mai mic decât numărul de protoni; c. un număr de protoni mai mic decât numărul de electroni; d. un număr de protoni mai mic decât numărul de neutroni. Profilul itemului: Domeniul cognitiv: cunoaștere Competența specifică
Caleidoscop by Elena Cornea () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93489]
-
toate cele trei domenii cognitive - cunoaștere, aplicare și raționament. Itemi cu alegere multiplă La exercițiile 1-3 încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Ionul negativ conține: a. un număr de neutroni mai mic decât numărul de electroni; b. un număr de electroni mai mic decât numărul de protoni; c. un număr de protoni mai mic decât numărul de electroni; d. un număr de protoni mai mic decât numărul de neutroni. Profilul itemului: Domeniul cognitiv: cunoaștere Competența specifică: 1.2. Clasificarea particulelor elementare
Caleidoscop by Elena Cornea () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93489]
-
litera corespunzătoare răspunsului corect: 1. Ionul negativ conține: a. un număr de neutroni mai mic decât numărul de electroni; b. un număr de electroni mai mic decât numărul de protoni; c. un număr de protoni mai mic decât numărul de electroni; d. un număr de protoni mai mic decât numărul de neutroni. Profilul itemului: Domeniul cognitiv: cunoaștere Competența specifică: 1.2. Clasificarea particulelor elementare, elementelor, ionilor, moleculelor după unul sau mai multe criterii Conținutul disciplinar: Ioni Răspuns corect: C - distractorul a
Caleidoscop by Elena Cornea () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93489]
-
Răspuns corect: C - distractorul a, elevul confundă termenul de neutron cu cel de proton; - distractorul b, elevul confundă structura ionului pozitiv cu cea a ionului negativ; - răspuns corect c, elevul cunoaște structura ionului negativ; - distractorul d, elevul confundă termenul de electron cu cel de neutron. Profilul itemului: Domeniul cognitiv: aplicare Competența specifică: 2.2. Formularea ipotezelor referitoare la caracteristicile structurale ale diferiților atomi, ioni și molecule. Conținutul disciplinar: Structura ionilor Răspuns corect: B a. distractorul a, elevul confundă ionul de siliciu
Caleidoscop by Elena Cornea () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93489]
-
atomi, ioni și molecule. Conținutul disciplinar: Structura ionilor Răspuns corect: B a. distractorul a, elevul confundă ionul de siliciu cu atomul de siliciu, nu cunoaște faptul că siliciul (6) își formează configurația stabilă mai mult prin punere în comun de electroni, decât prin cedare/acceptare de electroni; b. răspuns corect b, elevul cunoaște sensul noțiunii izoelectronic și-l aplică corect în rezolvarea exercițiilor ; c. distractorul c, bifează la întâmplare,elevul nu cunoaște noțiunea de izoelectronic, de aceea nu asociază corect structura
Caleidoscop by Elena Cornea () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93489]
-
Structura ionilor Răspuns corect: B a. distractorul a, elevul confundă ionul de siliciu cu atomul de siliciu, nu cunoaște faptul că siliciul (6) își formează configurația stabilă mai mult prin punere în comun de electroni, decât prin cedare/acceptare de electroni; b. răspuns corect b, elevul cunoaște sensul noțiunii izoelectronic și-l aplică corect în rezolvarea exercițiilor ; c. distractorul c, bifează la întâmplare,elevul nu cunoaște noțiunea de izoelectronic, de aceea nu asociază corect structura atomulului 18Ar cu a ionilor pozitivi
Caleidoscop by Elena Cornea () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93489]
-
superconductorilor 1 și 2 sunt definite prin parametrii de ordine (funcții cuantice de undă) ψ1 și ψ2 care apar În teoria superconductivității Ginzburg-Landau [4], În care: fiind densitățile, și φ 1 și φ 2 fazele funcțiilor de undă (perechi de electroni) ale superconductorilor care apar de o parte și de alta a joncțiunii. Avem de a face cu un fenomen cuantic macroscopic de vreme ce fiecare superconductor este guvernat de o singură stare cuantică descrisă cu ajutorul funcțiilor de undă. Rezolvând acum ecuația Schrödinger
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adriana-Roxana STANA, Maricel AGOP () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93113]
-
m: masa de reziduu a perechii (4) este diferența de fază (modul 2π) de-a lungul joncțiunii (de fapt faza de super-conducție). Din punct de vedere fizic, ecuațiile de tip Josephson sunt o consecință a naturii coerente a perechii de electroni-a undei astfel obținute În superconductor. Observăm că valoarea maximă a supercurentului se Înregistrează atunci când de-a lungul joncțiunii există o diferență de fază de π/2, caz În care J este egal cu valoarea curentului critic JC În joncțiune
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adriana-Roxana STANA, Maricel AGOP () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93113]
-
0 și cel mai mare element I, iar pentru orice element x există un element x' care satisface x x' = I ; x x' = 0) De exemplu, în cazul experimentului cu două fante, dacă P(Ai, R) este probabilitatea ca un electron care trece prin fanta i (unde i = 1,2) să lovească o regiune R de pe ecran; iar P(Ai) este probabilitatea ca un electron să treacă prin i, iar dacă pattern-ul de emisie este simetric, avem P(A1) = P
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
De exemplu, în cazul experimentului cu două fante, dacă P(Ai, R) este probabilitatea ca un electron care trece prin fanta i (unde i = 1,2) să lovească o regiune R de pe ecran; iar P(Ai) este probabilitatea ca un electron să treacă prin i, iar dacă pattern-ul de emisie este simetric, avem P(A1) = P(A2) = P(A1 v A2) / 2 Atunci putem deriva următoarea ecuație (Putnam 1969: 223; M. R. Gardner 1972: 90): P(A1 v A2, R
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
un sens obișnuit, localizate în spațiu-timp. Putem spune despre ele că sunt implicate în interacțiuni cauzale? Răspunsul lui Resnik este iarăși negativ. Dacă ce ne interesează este posibilitatea detectării, atunci există procese precum cel amintit mai sus (de transformare foton electron pozitron foton) care au loc atât de repede încât sunt în principiu nedetectabile. Un alt exemplu ar fi cel al interiorului găurilor negre. Dacă ce avem în vedere este apartenența la un anumit lanț cauzal, atunci strategia lui Resnik este
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
destul de modest evidența empirică a succesului teoriilor noastre științifice dar concluzia la care se ajunge nu este nici pe departe așa. Că unele teorii științifice au succes predictiv este un fapt pe care nimeni nu îl contesta, dar că exista electroni și că aceștia au anumite proprietăți și stau în anumite relații nu prea le vine multora să accepte. Dacă acest argument este bun, atunci el face ceea ce se credea demonstrat ca imposibil de către pozitiviștii logici, i.e. trecerea de la datele de
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
preferăm să folosim mulțimi de mulțimi de lucruri în loc de mulțimi de lucruri (English 1973: 458). În alt sens, eliminăm prea mult, deoarece propoziția Ramsey spune doar ca ceva are un anumit tip de ceva acolo unde teoria spune că e.g. electronii au sarcini negative (idem). 5.1.4. Worrall și Psillos: Încercări de a salva argumentul lipsei miracolelor Am vorbit mai sus despre argumentul lipsei miracolelor și despre meta-inducția pesimista (a se vedea 5.1.1.) ca fiind cele mai puternice
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]