2,866 matches
-
a fost victima „mirajului asianic”, dar cred că a revenit asupra acestui lucru. Oricare ar fi stadiul etimologiilor, cred că pentru scopul dvs. vor fi lipsite de interes... Regret vicisitudinile vieții dvs. de transhumant, însă, cum spunea prietenul meu Barr3: emigranții și „displaced persons” sunt adevărații locuitori ai Europei, noi ceilalți, sedentarii, suntem o minoritate retardată... În primele 3 luni ale acestui an sunt strivit de muncă, apoi va urma congresul de la Roma, poate un sejur de 4 luni printre kurzi
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Mircea Eliade”, în fondurile Bibliotecii Centrale Universitare din București. Parte din biblioteca sa pariziană a ajuns, după moartea lui Christinel, în gestiunea Institutului „Sergiu Al-George” din București. XXXVItc "XXXVI" 1. Este vorba de Stig Wikander, „En rumänsk emigrantroman” („Romanul unui emigrant român”), SDS, 5 ianuarie 1956 - vezi și Bibliographie. Exemplarul dăruit de Eliade lui Wikander, cu o dedicație simplă, datată decembrie 1955 („Pour Madame et Stig Wikander, étrennes 1955, avec l’amical hommage de l’auteur”), se află în biblioteca Centrului
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
aceste scrisori se află în Arhiva SW de la Carolina Rediviva. Addendum III, simetric față de cel anterior, conține alte câteva scrisoriinedite primite sau redactate de Eliade, provenind din diferite arhive personale. Addendum Itc "Addendum I" Stig Wikandertc "Stig Wikander" Romanul unui emigrant român, 1956*tc "Romanul unui emigrant român, 1956*" În una dintre nuvelele sale timpurii, scriitorul român Mircea Eliade descrie deplasarea unui grup de bucureșteni burghezi pentru un picnic. Totul începe vesel, cu două familii care tocmai s-au unit printr-
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
SW de la Carolina Rediviva. Addendum III, simetric față de cel anterior, conține alte câteva scrisoriinedite primite sau redactate de Eliade, provenind din diferite arhive personale. Addendum Itc "Addendum I" Stig Wikandertc "Stig Wikander" Romanul unui emigrant român, 1956*tc "Romanul unui emigrant român, 1956*" În una dintre nuvelele sale timpurii, scriitorul român Mircea Eliade descrie deplasarea unui grup de bucureșteni burghezi pentru un picnic. Totul începe vesel, cu două familii care tocmai s-au unit printr-o logodnă și de aceea vor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
etapele unei întunecate problematici personale, ci în același timp ne poartă prin Europa anilor ’40, sub ocupație nazistă și rusă. Retrăim în România regimul Antonescu, lichidarea Gărzii de Fier și războiul antisovietic de partea Germaniei. Urmărim destine de diplomați și emigranți în Franța, Anglia și Portugalia în acei ani confuzi, iar în București suntem martorii numeroaselor schimbări de după încheierea războiului. Nu poate fi uitat un tip ca Mihai Duma, parvenitul incult și lipsit de scrupule, agent nazist în timpul regimului Antonescu, pentru ca
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
măsuratele descrieri ale lui Eliade nu sunt cu nimic mai puțin emoționante decât declamațiile adeseori dezechilibrate și isterice ale lui Gheorghiu. Ștefan moare când patria sa România este pierdută pentru el, când esteobligat să-și creeze un nou viitor ca emigrant. Mircea Eliade, și ca el mulți alți emigranți, și-a rezolvat problemele creându-și un nou drum în Franța, contribuind la cultura franceză cu o remarcabilă vitalitate și creație spirituală. Pentru ei este inevitabil să fie marcați de situația lor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
nimic mai puțin emoționante decât declamațiile adeseori dezechilibrate și isterice ale lui Gheorghiu. Ștefan moare când patria sa România este pierdută pentru el, când esteobligat să-și creeze un nou viitor ca emigrant. Mircea Eliade, și ca el mulți alți emigranți, și-a rezolvat problemele creându-și un nou drum în Franța, contribuind la cultura franceză cu o remarcabilă vitalitate și creație spirituală. Pentru ei este inevitabil să fie marcați de situația lor. În creația literară, dar și în scrierile sale
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ani distanță, a eseului spencerian denotă interesul stîrnit în epocă de acea lucrare; și ne explică, nouă, acum, prigoana la care a fost supus criticul în anii cincizeci din partea apărătorilor ideologiei marxiste din România sovietizată. Pentru acea perioadă, un neînsemnat emigrant, susținător al artei cu tendință, era un mai important critic și dătător de direcție decît conservatorul și "reacționarul" Titu Maiorescu. Fapt pe care noi acum sîntem datori a-l arăta întru aflarea adevărului. Pentru că, folosind cuvintele lui Maiorescu: "De la sine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
reprezintă prezentul și viitorul creației În artă și litere. Vorbind mai sus de procesul interesant și, aș zice, dominant, al erei noastre moderne, al adaptării În sfera creației - l-am observat mai bine, pe „viu” și În „amănunt”, pe câțiva emigranți culturali români care au făcut mai mult sau mai puțin carieră În S.U.A: Toma Pavel, Virgil Nemoianu sau Matei Călinescu. Spirite de excepție toți trei, s-au acomodat „de bine-de rău” la cerințele vieții universitare americane și, dintre
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Și se și murea, fiindcă grănicerii trăgeau. Idealul pentru cine voia să plece era să aibă rude În străinătate, care-l puteau solicita cu insistență sau cumpăra. Regimul Ceaușescu s-a specializat În negoțul cu oameni (sursă prețioasă de devize!). Emigranții români au Împânzit lumea, din Europa Occidentală până În America și Australia. Cu atât mai de Înțeles este plecarea masivă a minoritarilor spre conaționalii lor din lumea liberă. Comunitatea evreiască din România, una dintre cele mai numeroase din lume, a dispărut
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
chiar o doză de disperare. Te poți realiza În România? Sunt români care cred că merită mai mult, dar nu sunt deloc convinși că acest „mai mult“ Îl vor putea dobândi cândva În România. România a devenit o țară de emigranți, ceea ce prin tradiție nu era. Mai Întâi, comunismul i-a determinat pe mulți români să plece din țară sau cel puțin să viseze la așa ceva. După 1990 curentul s-a intensificat. Sute de mii de români au plecat În lume
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
răsfoit ziarele să văd ce filme erau la Fortinbras Mall 16-plex și am ales un film care să nu-i provoace confuzii lui Sarah și nici să-l plictisească pe Robby (un film despre disprețul pentru autoritate al unui tânăr emigrant și reabilitarea sa ulterioară), și din moment ce bănuiam că Robby n-ar fi subscris la o atare expediție decât dacă ar fi fost convins de Jayne (nici măcar nu voiam să-mi imaginez scena - implorările ei și smiorcăielile lui), nu mă așteptam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
umană. VASILE GÂRNEȚ: Bruxelles-ul mi se pare foarte murdar. Senzație de slin, de impuritate care se insinuează. Nu știu cât din această impresie se datorează faptului că orașul e invadat de microbiști. Lume tuciurie, mulți arabi. Sunt cartiere întregi locuite de emigranți. Anderlecht, de exemplu, e un fief al celor sosiți din Turcia și ni s-a recomandat să evităm zona. Unui scriitor leton i s-a smuls în plină zi geanta cu pașaportul și banii. Pe stradă întâlnești femei îmbrobodite până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
un imaș verde pe care au fost plantate câteva wigwam-uri de piei roșii și un enorm, uriaș indian de plastic, legănându-și panașul în vânt. Patrimoniul istoric și cultural al aborigenilor reprezintă o marfă neprețuită pentru o națiune de emigranți, canadienii, care trebuie să-și inventeze o identitate, pentru a nu fi confundați cu alții (reușesc, iată, la repezeală, să-mi fixez în minte acest comentariu, cu ochii pe „țara frunzei de arțar” pe care o survolăm). Sub noi, peisajul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și nu e nimic uimitor în aceasta; oamenii, miile și sutele de mii, o dată deșteptați din șocul ocupării României, din „uitarea decisă” a Occidentului, aveau dreptul la viață și îl foloseau, acest drept, cum puteau. Mulți occidentali și chiar mulți emigranți români își închipuiau starea populației sub tiranie ca o masă de indivizi triști și revoltați, purtând în cârcă o bandă de profitori și călăi pe care-i urăsc și disprețuiesc din răsputeri. Poate acest lucru s-a întâmplat, de exemplu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
călătorie în R.F. Germania, într-o delegație împreună cu prof. Liviu Rusu de la Cluj și cu poetul Ion Alexandru. Lumea germană era în fierbere după „evenimentele și manifestările din ’68, în Franța și Germania” și, mai ales, nemții, ca și românii emigranți, erau împărțiți net în două tabere apropo de noua politică a noului șef de stat Willy Brandt, șeful partidului social-democrat, SPD, și a aliatului său politic, Genscher, șeful partidului liberal, FDP, care inițiaseră o „nouă politică” față de colosul de la răsărit
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
pe o destabilizare a lagărului sovietic prin persuasiune și „pași mici”, prin contracte economice, schimburi libere de persoane și idei etc., prin factorul „timp”, în esență. Multă lume în Germania de apus era furibundă față „de cei doi”, iar românii emigranți, e inutil să mai adaug, luau poziția cea mai radical de dreapta, considerându-i pe „cei doi” trădători și vânduți rușilor... Imprudent cum eram, mi-am manifestat, acolo, la München și la Frankfurt, credința că „cei doi” făceau o politică
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Goma, B. Nedelcovici, subsemnatul, ca și pe mulți tineri, crezând în „geniul” literaturii române și manifestând totdeauna - spre deosebire de Monica Lovinescu și Marie-France Ionesco - o atitudine nuanțată, obiectivă în măsura posibilului, neimpregnată de spiritul sectar care-i anima pe unii „vechi emigranți”, în marea lor majoritate veleitari literari, aducând în bagajele lor nu puține „credințe” de dinainte de război sau judecând după viziunea îngustă a cercului pe care îl frecventau. Dar despre „viața pariziană” a anilor ’70 și ’80, mai încolo!...Ă Mai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
esențiale pe care factori importanți ai statului și ai suprastructurii culturale române le-au „adoptat” față de prezentul social liber, instalat abrupt prin demolarea URSS și eliberarea statelor din estul Europei: unii, destul de numeroși, din țară, dar și o parte din emigranții politici care s-au întors, bucuroși de noua libertate a României, s-au situat oarecum în psihologia „postbelică”, cu aerul, poate și cu convingerea că „trebuie reluate lucrurile de la ’38 încoace”! Alții, credem noi mai numeroși, sunt convinși că „lucrurile
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
școli fără o mare tradiție, fără „mari profesori”, țară ce a traversat, de la nașterea și formarea noastră, un război și apoi o ocupație pustiitoare - venind eu dintr-o familie „modestă” mic-burgheză, de intelectuali „de țară” sau de negustori mărunți, germani, emigranți din secolul al XVIII-lea în ținuturile Banatului -, cum vom fi noi „în stare”, da, cum vom fi „noi”, cum voi fi „eu” capabil de a mă exprima „pe mine” și epoca mea în forme majore, apte de un simbol
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a înlocuit pe acela de "clasă muncitoare". Partidul, o figură a rațiunii, a devenit confidentul lui Allah. Pentru marginalii din Bekaa și din Sud, el este astfel mai fiabil și mai familiar. Ceea ce nu împiedică marea burghezie șiită, în special emigranți care s-au îmbogățit în Africa francofonă, să facă donații în bani comunității. Așa îi ajută suniții bogați pe palestinieni. Partidul lui Dumnezeu? Pentru creierii noștri, binișor prelucrați, e mai curând al Diavolului. La întrebarea privindu-i pe ostatici, pe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
S-a afirmat pe două planuri: - Ca funcționară în cadrul MAT Craiova și Oradea ca o funcționară destoinică, operativă. - Ca pictoriță de icoane pe sticlă religioase din care realiza venituri în valută pentru Canada, unde singurul ei fiu, fizician, este emigrant. DAVIDOV (CEREI) ISABELA Id. S-a născut în anul 1921 în orașul Bolgrad, județul Izmail. A decedat în 2005 în orașul București. Stud. Absolventă a Liceului de fete Regina Maria din Bolgrad în 1939, cu examen de bacalaureat. Urmează Universitatea
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
de apă). A proiectat porturi âi ecluze pe noul traseu al canalului. Ia parte la proiectarea unui doc plutitor în portul Giurgiu. S-a pensionat în 1982. Locuiește în București. S-a căsătorit în 1953 și are un singur fiu, emigrant în SUA. TUTOVAN VASILE - FIZICIAN Printre marile personalități ai școlii de Fizică ieșene de la Universitatea „Al. I. Cuza se numără și profesorul dr. Vasile Tutovan. Continuator al operei academicianului ștefan Procopiu, profesorul Vasile Tutovan se înscrie ca un dascăl, ca
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
unor bănci germane în Finlanda, Danemarca, Norvegia și S.U.A.. La 2 noiembrie 1914, Reichsbank a emis o circulară, către unele bănci germane cu filiale în Suedia, în care arată că ”suntem gata să sprijinim agitația și propaganda plănuită de ei [emigranții bolșevici, n. n.] în Rusia cu condiția expresă ca amintita propagandă și agitația să fie extinse la armatele active de pe front”. În septembrie 1915, Lenin a trimis cancelarului german Bethmann-Holweg un program în șapte puncte, pe baza căruia bolșevicii avansau ideea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a fost rușine de rușinea altora. Mi-a fost rușine să fiu martor la diverse "fenomene" legate de acțiunile unor români și adeseori pe nedrept confundate cu România sau majoritatea românilor. Adevărul este că un număr extrem de mic din toți emigranții români ne fac de rușine aici în Vest... România însă nu se prea străduiește să-și creeze o imagine strălucită și nici măcar să "demonteze" acțiunile grupurilor etnice non-românești. Păcat! Ai comunicat cu diaspora culturală românească? Cum se comportă românul în afara
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]