2,112 matches
-
riscurile ei, află ca nu are decât o singură patrie, aceea a copilăriei. Cartea, cu textele, întrebările și exercițiile pe care le propune, devine, cu fiecare pagină, o succesiune de povești despre oameni și despre lumea necuvântătoarelor, despre lumea vegetală, emoționând prin “necazurile copacilor”, prin gingășia, delicatețea, înțelepciunea si bunătatea sufletului atât de mare și atât de pur. Culegerea propune texte variate, bune pentru toate vacanțele copilului aflat în pragul absolvirii “primei alfabetizări”, texte însoțite de întrebări care îl cheamă pe
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
am întrebat-o eu pe marea regină . - Ce fac? E simplu. Te așteaptă să-ți descâlcească tainele literelor în ABECEDAR, să-ți dezlege enigmele cifrelor și ale numerelor în MATEMATICĂ, să te plimbe prin lumea largă în GEOGRAFIE, să te emoționeze în ISTORIE, să-ți descopere tainele vieții în BIOLOGIE, să-ți umple sufletul de sensibilitate în POEZII, să-ți înflăcăreze imginația în POVEȘTI și POVESTIRI, să- ți... - Stai! M-ai zăpăcit! Chiar crezi că am timp să citesc atâtea cărți
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
adevărată mândrie profesională: „Copilul Claudiu Toma a fost foarte mult încurajat, s-a lucrat cu el numai pe baza succesului, acest lucru dându-i curaj, motivându-l, începând să aibă încredere în el și în forțele proprii. A fost foarte emoționat la prima expoziție și în prezent lucrează singur, fără îndrumare. Lui i se comunică doar tema lucrării și, conștiincios, își pregătește materialele de lucru, urmând cu strictețe pașii execuției, realizând lucrări de artă. Progresele în ceea ce privește terapia psihomotrică și abilitatea manuală
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
gândit, și de o ireproșabilă justețe ideologică, și totuși să nu fie o operă de artă, o poezie patriotică, bine intenționată, poate să fie o simplă lectură de moment, repede uitata, pe când Noi, cunoscutul poem al lui Goga, ne va emoționa întotdeauna. Tocmai asemenea disocieri, teoretic evidente, dar uneori uitate în practică, ne ajută să rezistăm oricărei tentații sociologiste, rămânând totuși pe o poziție științifică (și estetică) consecventă. Remarcabilă este și stabilirea modului de existență al operei, acea realitate ireală care
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
stare să înțeleagă, sau nu? Trecurăm într-o odăiță de lângă salon și ne așezarăm pe-o canapea. — Vii de la cazarmă? Atunci n-ai tutun: Fă o țigară. Îmi tremurau mâinile destul de tare pentru ca Meșterul să nu observe cât eram de emoționat. Și râse cu poftă. — Te-ai speriat de nebuni? Sunt oameni pașinici. — Nu e... — Ba chiar asta e; ești emoționat fiindcă te afli într-o casă de nebuni. Mai întâi cu jenă din partea mea, apoi fără rezervă, vorbirăm aproape două
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Atunci n-ai tutun: Fă o țigară. Îmi tremurau mâinile destul de tare pentru ca Meșterul să nu observe cât eram de emoționat. Și râse cu poftă. — Te-ai speriat de nebuni? Sunt oameni pașinici. — Nu e... — Ba chiar asta e; ești emoționat fiindcă te afli într-o casă de nebuni. Mai întâi cu jenă din partea mea, apoi fără rezervă, vorbirăm aproape două ceasuri despre multe și multe. Era în toată firea meșterul, așa cum îl cunoșteam. Doar că fuma mult. N-am putut
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
putea eu descrie cu ce fel de maniere l-a luat, declarând față cu persoane de cea bună condiție din Botoșani că preferă să fie metresa lui Mihai decât femeia unui prinț. El de la venirea ei aicea era așa de emoționat, de m-a băgat în toate spaimele. Azi sunt opt zile de când a plecat. Femeia asta acum sunt convinsă că este răutăcioasă și presupunerea doctorului este cu totul bazată pe adevăr, un presupus pe care nu am curaj a vi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
poștală, ilustrată, scrisoarea; Opera literarA Este o creație în versuri sau în proză care prezintă într-o formă aleasă, prin intermediul imaginii artistice și a ficțiunii (a imaginației) fapte, întâmplări, aspecte din natură, personaje, gânduri, idei și sentimente reușind să-l emoționeze pe cititor. Prin ea cititorul își crează un univers imaginar propriu. Acest univers este realizat printr-un limbaj literar care are valoare artistică datorită utilizării expresive a limbii; Autorii folosesc în exprimare figuri de stil(epitete, metafore, comparații, inversiuni, hiperbole
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
omoară vampirul! Prefectul asasin! Ajutor! SCENA X Aceiași Zoe venind repede din dreapta Zoe: (repezindu-se între Cațavencu și Tipătescu, rugătoare și foarte emoționată) Domnule Cațavencu, domnule, pentru Dumnezeu! Te rog, nu striga... Fănică, ai înnebunit?... Domnule Cațavencu... mă rog... Cațavencu: (emoționat și el) Cum să nu strig, doamnă? Tipătescu: (zdrobit de mișcare, ștergându-și fruntea și căzând pe un scaun la dreapta) Mișel! Mișel! Mișel! Zoe: (rugătoare) Domnule Cațavencu, cer scuze pentru momentul de iuțeală care l-a făcut pe Fănică
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
bea și se șterge mereu cu basmaua) Mă rog, dați-mi voie! Știți care este opinia mea în privința revizuirii? Toată sala: Nu!... Să vedem!... Spune! Cațavencu: (batjocoritor) Să vedem opinia lui d. Farfuridi. (Trahanache clopoțește.) Farfuridi: (asudă mereu și se emoționează pe văzute) Opinia mea este aceasta: e vorba de revizuire, da? Toți: (puternic) Da! Da! Farfuridi: (emoționat și asudând) Atunci, iată ce zic eu, și împreună cu mine (începe să se înece) trebuie să [sic] zică asemenea toți aceia care nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mulțime și suie la tribună; își pune pălăria la o parte, gustă din paharul cu apă, scoate un vraf de hârtii și gazete și le așază pe tribună, apoi își trage batista și-și șterge cu eleganță avocățească fruntea. Este emoționat, tușește și luptă ostentativ cu emoția care pare a-l birui. Tăcere completă. Cu glasul tremurat.) Domnilor!... Onorabili concetățeni!... Fraților!... (plânsul îl îneacă.) Iertați-mă, fraților, dacă sunt mișcat, dacă emoțiunea mă apucă așa de tare... suindu-mă la această
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Eu eram civil și n-a avut ce, da’ la ceilanți le-a rupt epoleții: „Nu meritați să purtați gradele de ofițer al Republicii Populare România!”. La fel la toți. Dar ăsta de ne-a degradat, așa a fost de emoționat, că a venit și la mine să-mi rupă, da’ io, fiind civil, n-a avut ce să-mi rupă (râde - n.n.). Câți erați În lot? Și ce pedepse ați avut? Am fost șase. Ca pedepse... ne-a dat destul de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
prințului care „le salută liniștit prin ridicarea chipiului“ (Memoriile, vol. IX, p. 88). Momentul, reluat și înfrumusețat mai târziu în numeroase istorioare de uz școlar și popular s-a demonetizat - în memoria generațiilor trecute - prin repetare insistentă; astăzi poate să emoționeze din nou. 71. ROM., an. XXI, 26 mai 1877, p. 463; am confruntat documentul cu: MOF., nr. 115, 24 mai/8 iunie 1877, p. 3376. 72. Decretul privind decorarea generalului Nicolae Golescu cu „marea cruce a ordinului național «Steaua României
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
film indian lung și cu de toate (o prăjitură cinematografică), la care m-am uitat ca să-mi țin promisiunea făcută copiilor. Dar nu despre film vreau să notez, ci despre faptul că, în ciuda refuzului teoretic al unor atari producții, mă emoționez la scenele melodramatice și am - constat - puncte sufletești sensibile la leșinurile și extazurile orientale. Cum se împacă asta cu credința mea că sînt „roman” și cu preferința pentru Tacit și Horațiu? * „Nu sînt istoric, dar am trăsături de istoric” (Sainte-Beuve
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
obosesc ochii, cum nu fac niciodată acasă, la bloc. Nevăzut, în întuneric, aseară un bărbat cînta plin de năduf: „Cătălină, Cătălină, Mi-ai distrus, tu, viața lină... Într-o noapte de pomină...” Am zîmbit, dar în același timp m-am emoționat de faptul că mai există suflete simple, pentru care dragostea e un eveniment crucial („seara de pomină”), o schimbare dramatică în ordinea existențială (distrugerea „vieții line”). Mă simt ca un prinț care vrea fericirea tuturor supușilor săi. Puternică, vie, lumina
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
căci din cei peste 50 de inși pe care i-a botezat, sînt singurul care-i trimite, la Paști și la Crăciun, cîte o felicitare. „Cinule, să fii sănătos!” Sensibil la faptul că-mi apreciază recunoștința, pur și simplu mă emoționez. *Revăzute după un timp îndelungat, unele însemnări fugitive îmi provoacă din nou nedumeriri. „N-are memoria promisiunilor”, am găsit scris pe o bucată de hîrtie. Cine? Un bărbat, o femeie? Un amic, un funcționar? Interogîndu-mă, am descoperit un întreg cerc
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
subiecte contemporane. El e, apoi, firește, Gelosul ce arde în para suferinței, otrăvit de bănuieli, dar și cu tresăriri de luciditate, cînd își dă seama de impasul moral în care a intrat. Din nou, la ascultarea textului shakespearian, m-a emoționat profunzimea pasiunilor de care sînt cuprinse personajele, ilustrată prin frecventele lor referiri la elementele primordiale. Iubirea - mărturisește Othello - îl sistematizase interior, îl adunase într-un cosmos; absența ei înseamnă (de aici drama) distrugerea acelui cosmos, haosul. Și astfel, scena pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
s-o facă, sau poate ca s-o vadă vecinii că merge pe picioarele ei și că e vizitată. Mulțumirile, de fiecare dată, la despărțire, că am venit s-o vedem și insistența cu care ne invită să revenim mă emoționează. *Mai curînd decît bucuria, durerea ne pare mereu superlativă, de o acuitate fără egal: „Din cîți oameni cunosc, nimeni nu e mai necăjit ca mine”, mi-a declarat Ani. La fel crede despre viața noastră că e „cea mai urîtă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
adăuga imediat: „Am s-o distrug, căci sînt dur!... Ha, ha, ha! Vrea să fugă din tîrgul ăsta, dar n-are unde!...”, se amuza sadic. Aveam senzația că am nimerit într-un „happening”. Uneori îmi venea să rîd, alteori mă emoționam de anumite vorbe. M-am despărțit de el la intersecția de lîngă Policlinică, sfătuindu-l să se ducă acasă și să fie rezonabil. „Sînt sigur că M. nu-și va părăsi familia; are un nume și are treabă aci”, i-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cultură și patriotism. De aceea, vă rog să primiți urări sincere de sănătate și Împliniri bogate. Aștept apariția volumului proiectat 358. La mulți ani cu Întreaga familie, Prof. Univ. Dr. Dan Smântânescu 13 C.P. 8 ian. 1977, Buc. M-au emoționat urările calde ale Dv. Înseamnă că nu m-ați dat uitării, așa cum au făcut-o mulți alții. Aș fi dorit să mai fac un rodnic popas pe frumoasele Dv. meleaguri, atât de scumpe nouă, dar nu m-au mai chemat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
doresc numai bine Dv. și celor dragi. Cu deosebită considerație, O. Tempeanu 2 (București), 20 aug. 1989 Mult stimate D-le Dimitriu, Rog a-mi fi iertată Întârzierea cu care răspund la frumoasa Dv. și sentimentală scrisoare, care m-a emoționat mult. Am fost plecată la Câmpina la vara mea, pentru a mai scăpa de căldurile mari din Sodoma, cum spunea, cu multă dreptate, tatăl meu. Am găsit la revenire plicul Dv. Am fost tare bucuroasă de atenția cu care Dv.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Angelo Miculescu, Iftode (șeful Departamentului Industriei Alimentare), Ion Ceaușescu (șeful Departamentului Legume și Fructe) și apoi încă trei-patru secretari-generali. Ceilalți se înșirară în picioare, în spatele celor aflați la masă. în fața unor diagrame și tabele, vorbi primul Iftode. Urmă Ion Ceaușescu, emoționat ca un elev timid la primul examen. Încurcă tabelele, confundă tonele de produse cu milioanele de dolari ce prevedea că se vor obține din export. Secretarul general stătea în continuare mut, dar mai încruntat la auzul celor încurcate de frățiorul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de unde știi tu, Bulă, așa ceva? Păi, tovarășa, aseară ni s-a întrerupt lumina și tata a spus: Iar ne-au oprit porcii ăștia electrica! Gheorghe Calciu-Dumitreasa, București, 14 octombrie 1984, difuzată la 10 iunie 1985 Despre libertatea mea Sunt profund emoționat: este ca și cum, scriind aceste rânduri, aș vorbi cu sufletul lumii, acea lume care m-a sprijinit pe toată durata suferinței mele cu dragostea, cu rugăciunea și cu participarea. Chiar în clipele cele mai tragice, când sentimentul singurătății mele mă copleșea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu mă prea simțeam În stare s-o curm și pe care nici În anii următori nu aveam s-o clarific decât forțat de Împrejurări extreme. Orice veste din țară o așteptam cu lăcomie și cu atât mai mult mă emoționa revederea unor oameni cu care puteam dialoga. Nu fusesem prieten cu Bănulescu, dar ne apropiasem În ultimii ani În cadrul biroului secției de proză a Asociației Scriitorilor din București. Înaintea alegerii secretarului de secție, venise să se consulte cu mine asupra
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
țară sau din exil. În revistele românești care Îmi parveneau, căutam, totdeauna, textele lui Z. Ornea. Îmi slujiseră nu o dată, ca și cărțile sale, pentru o corectă orientare În chestiuni de istorie literară sau de istorie, pur și simplu. Mă emoționaseră, În plus, noile și coloratele sale evocări autobiografice - revelatoare pentru premisa modestă, pitorească, seducătoare a tradiționalului „shtetl” evreiesc din Moldova, ca și pentru traseul formării sale intelectuale ulterioare. Admirasem, de asemeni, În turbulenta „tranziție” colectivă, consecvența sa de caracter. Piruetele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]