3,970 matches
-
Îi revenea elaborarea, pe cărările logice accesibile fiecăruia dintre noi și Încă, s-ar putea, neschimbate de șase mii de ani, de alte soluții pentru acele Întrebări la care Învățătorul lui nu avusese timp să răspundă. Paulicienii nu Îmbrățișau opțiunea eroică, supraumană a marcioniților care Își ajutaseră efectiv persecutorii să-i extermine. Ei Își desfășurau existența sub ochiul vigilent al unei Biserici puternice. Singura alegere pe care au făcut-o a fost să pună În practică opțiunea antinomistă și să se
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
aparat administrativ de care dispunea un stat modern, regimul comunist a reușit Îngenuncherea țărănimii din România. De fapt, țărănimea nu se dovedise un bloc monolitic, atitudinile față de „transformarea socialistă a agriculturii” fiind extrem de diverse. Se Înregistraseră cazuri de rezistență deschisă, eroică, dar și un colaboraționism extins, iar mai presus de toate Încercarea de adaptare la noile realități sociale și politice 69. Colectivizarea s-a Încheiat oficial În România În martie 1962, după 13 ani de acțiuni sistematice Împotriva țărănimii, această țară
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
amintește D. Bacu de persecuțiile la care erau supuși primii creștini (autorul pledează pentru ideea de satanizare și de laborator antichristic la Pitești), deși se cuvine făcută o specificare: dacă primii creștini deveniseră martiri pentru și prin credința lor, murind eroic, În cadrul fenomenului Pitești martiri sunt doar morții, cei vii, deși inocenți cândva, au un statut hibrid. Coborârea lor În infern și autoterfelirea cu patos isteric, pervertirea psihologică le conferă statutul de mutanți (căci sintagma suflete faustice este inadecvată) și chiar
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
un vid complet. În 1977, la Conferința Națională a PCR după cutremurul din 4 martie 1977, este anunțat proiectul de restructurare a orașului București 28. IV. La câteva luni după eveniment apar două monografii: prima este intitulată Secunde tragice, zile eroice, 4 Martie 1977. Din cronica unui cutremur 29, iar cea de-a doua, apărută În 1980, are titlul Durere și eroism. După zguduitoarea noapte din 4 martie 1977. Ambele volume se vor o retrospectivă cât mai elocventă a evenimentelor care
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
zguduitoarea noapte din 4 martie 1977, Eminescu, București, 1980. *** O viață de Erou pentru Partid, Popor și Țară. Album omagial de artă plastică contemporană românească, Meridiane, București, 1988. *** Scânteia, Organul Partidului Comunist Român, nr. 4-31/martie 1977. *** Secunde tragice, zile eroice, 4 Martie 1977. Din cronica unui cutremur, Junimea, Iași, 1977. Adrian Cioroianutc "Adrian Cioroianu" „Videologia” lui Nicolae Ceaușescu. Conducătorul și obsesia autoportretuluitc "„Videologia” lui Nicolae Ceaușescu. Conducătorul Și obsesia autoportretului" Analizând corelația dintre cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu și produsele
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
uk/; HYPERLINK "http://www.mozartsminors.com/Dolls.htm" \t " top" www.mozartsminors.com/Dolls.htm; HYPERLINK "http://www.orientbox.com/doll japanese.html" \t " top" www.orientbox.com/doll japanese.html) • Miturile. Cultura poate fi văzută și ca o colecție de mituri eroice, basme, povești, legende spuse la gura sobei sau în jurul unui foc de tabără, copiilor seara la culcare sau între adulți. Purtate din gură în gură, miturile se perpetuează în grup și, chiar dacă în timp suferă modificări, își păstrează nealterată identitatea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
puțin semnificative. De pildă, primul strigăt de victorie pe care l-am auzit, prima bucurie articulată, atestând schimbarea radicală a vremurilor, a venit din partea unei vecine cumsecade, fără nici un fel de apetențe revoluționare. Ea a intrat impetuos în curte, trecând, eroic, printre gloanțe și a proclamat, în beneficiul întregului cartier: „La magazinul din colț se găsesc măsline! Și nu e coadă!” Am simțit imediat aroma viitorului. Am simțit că suntem în pragul unei schimbări decisive: de-acum înainte vom avea măsline
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
balcanic traco-elin. El aduce sensibilitatea excesivă, iubirea de aglomerare citadină, spiritul critic exagerat, zeflemist, preocuparea de politică, apetiția spre o culturalitate maximă, cunoașterea de oameni, mimica repede, teatralitatea, oratoria. Macedonski [...] e grandoman în sensul sublim (notă comună raselor migrante), neliniștit, eroic. Indivizii din ramura lui aduc prudenței noastre mirajul, fabulosul, construcția unei lumi artificiale, instinctul de lux necesar oricărei mari culturi, compensând mișcarea de regresiune a carpatinilor. Macedonski visează comori, veșminte fastuoase, palate mirifice, tronuri, nestemate, existența superbă. Eliade și Macedonski
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
aspirație; Becali; bine educat; binevoitor; brav; cel mai bun; bunătate; bunăvoință; bunei; bunic; bunici; bust; calitate; din carte; cavaler; căzut; cineva; cineva apreciat; cinstit; cîștig; cîștigă; copil; criminal; demn; descurcăreț; desen animat; doctori; domn; drag; dreptate; Dumnezeu; efemer; elogiu; Eminescu; eroic; eroină; eroism; excepție; nu există; extrem; fantezie; faptă glorioasă; faptă măreață; ficțiune; Vlad Filat; fîntînă; folclor; fraier; frontalieră; geniu; gigant; gladiator; glorie; haiduc; Herodot; Hilk; ideal; idealist; important; imposibilitate; inconștient; ins; Ironman; isteț; istoric; istorie; Isus Hristos; iubire; iubit; împărat; încredere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
drept (7); adevăr (6); bunătate (6); concret (6); de fapt (6); real (6); realitate (6); realizare (6); situație (6); ajutor (5); bună (5); caz (5); a face (5); activitate (4); consecință (4); constatare (4); consumat (4); curaj (4); demonstrație (4); eroic (4); erou (4); făcut (4); prins (4); chestie (3); comis (3); crimă (3); dar (3); dorință (3); dreptate (3); face (3); fact (3); frumos (3); îndeplinit (3); mare (3); rău (3); reacție (3); vorbă (3); vorbe (3); atitudine (2); certitudine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alegere; aparență; ascuns; binefacere; bunăvoie; de bunăvoie; bune; cadru; capăt; care; carte; cercetaș; cert; cinstit; comerț; consecințe; constatat; conștient; copil; corect; corupție; cot; crud; culpa; curajos; curs; dată; datorită; demn; destin; determina; dialog; dispreț; documentar; drum; dureros; efectiv; el; energie; eroică; eroism; examen; executare; exemplu; existență; facere; a face ceva; făcătură; făcut deja; deja făcut; fals; fapt; faptă și răsplată; faptele omului; floare; folositor; fond; furt; glob; din greșeală; gust; haină; hoț; hotărît; impunere; incertitudine; indiscutabil; infinit; informație; infractor; instantaneu; interes
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
român (2); Ștefan (2); adevăr; admirație; ambițios; armă; armată; basm; basme; Becali; biruitor; boier; bravo; bucurie; bun; calul; căcăcios; un călăreț; chip; cinstit; cîine; cneaz; colegul; complexitate; copac; copil; croitoraș; dacă; deștept; domn; domnitori; al Dracului; drept; dur; el; elev; eroic; Evul Mediu; flăcău; fratele meu; fără frică; fulger; gînd; harnic; hazliu; istețime; istorie; iubit; împlinit; încăpățînat; încrezut; înțelept; lacrimi; lume; maestru; martir; maximă; mărunt; militar; Mircea cel Bătrîn; model; mort; nefricos; negrijuliu; negru; de netemut; niciodată; nimeni; obstacol; om; oștean
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Buletinul..., nr. 1. Găvănescul, Ioan, 1925a, „Cum s-a stabilit unitatea de doctrină în activitatea Seminarului Pedagogic”, în Buletinul..., nr. 3. Găvănescul, Ioan, 1925b, „De ce o școală de aplicație pe lângă Seminarul Pedagogic”, în Buletinul..., nr. 3. Găvănescul, Ioan, 1926, „Educația eroică”, în Buletinul..., nr. 4. Găvănescul, Ioan, 1927, „Direcții culturale și educative”, în Buletinul..., nr. 5. Găvănescul, Ioan, 1928, „Învățământul educativ în cadrul educației complete și al organizației școlare”, în Buletinul..., nr. 6. Narly, Constantin, 1925, „Un muzeu Eminescu”, în Buletinul..., nr.
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cumpărare și împroprietărire, băncile populare au trezit conștiințe, au născut ideea dezvoltării prin forțele proprii. „Acțiunea cooperatistă educativă” a pregătit „plugărimea în vederea marei reforme agrare de expropriere și împroprietărire de după 1918. A fost - crede un cunoscător al cooperației rurale - epoca eroică a cooperativei române” (Cardaș, 1942, p. 18). Obștile sătești au fost, scrie un alt animator al timpului, „adevărate școli, înlăuntrul cărora atâtea zeci de mii de săteni și-au făcut cultura și educația agricolă, sub conducerea instructivă și disciplinată a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pentru decizia de a renunța la mesele insipide de care aveai parte la cantina multinaționalei, în localurile fastfood ori prin restaurante și de a te ocupa tu însăți de hrana zilnică. Este un act de mare curaj, de-a dreptul eroic în unele cazuri. În numele tuturor extraterestrelor care au făcut acest pas, dar și al celor care au suferit alături de ele, îți urez din tot sufletul succes! Ai luat hotărârea să înveți să gătești și te asigur că peste câțiva ani
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Așa se explică de ce vorbește Cioran despre „dulceața nimicului” (22 aprilie 1939, 637), despre „fascinația răului” (6 aprilie 1972, 598) sau despre „resemnarea și plăcerile ei” (14 aprilie 1976, 609). Așa cum anonimul are acces la Adevăr, și cel care abandonează eroicul pentru a trăi voluptatea resemnării se salvează. Destinul lui Cioran vorbește, de fapt, despre o altă ipostază a eroicului, mai puțin spectaculoasă, dar cu adevărat angajantă, aceea care se hrănește din renunțări și din cultivarea deșertăciunii. Cultivarea deșertăciunii? O formă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
598) sau despre „resemnarea și plăcerile ei” (14 aprilie 1976, 609). Așa cum anonimul are acces la Adevăr, și cel care abandonează eroicul pentru a trăi voluptatea resemnării se salvează. Destinul lui Cioran vorbește, de fapt, despre o altă ipostază a eroicului, mai puțin spectaculoasă, dar cu adevărat angajantă, aceea care se hrănește din renunțări și din cultivarea deșertăciunii. Cultivarea deșertăciunii? O formă, nu lipsită de cinism și de lașitate, de a înșela istoria. Or, ar trebuie să se gloseze pe marginea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
lovit în ce are mai scump pe lume” și că „fiecare își ispășește pasiunea capitală”, îi spune lui Noica: „Legea fundamentală a lumii este Ironia” (15 ianuarie 1975, 606). Preferându-i Diavolului Ironia, Cioran glisează dinspre destin spre accident, dinspre eroic spre marginal. În cazul acesta, nici adevărul nu mai poate fi scris cu majusculă. De aici, suma de paradoxuri și de palinodii care-l construiesc pe Cioran, omul din spatele epistolelor către cei de-acasă. De fapt, fraza care instituie sigiliul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a continua: „Sunt chinuit pentru cei câțiva da pe care i-am rostit și sunt aplaudat pentru toate nu-urile mele” (idem). Acesta e paradoxul în care se înscrie, ca într-o acoladă, existența sa. Acuzat și blamat pentru poziția eroică din tinerețe, când Cioran își asumase o misiune (de nu va fi făcut și ea parte dintr-o strategie de construire de sine împotriva propriului sine, deja intuit în precaritatea sa), el este apreciat pentru nihilismul pe care-l transformă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Legume în apă Ă sau moartea, asta e unica alegere ce-mi rămâne” (I, 311). Finalmente, Cioran alege Ă cu un umor de care cine știe de va fi fost conștient Ă legumele în apă, adică regimul unei supraviețuri ne-eroice. Peste câteva rânduri, pe aceeași pagină, iată: „Trebuie să depășesc criza asta, una dintre cele mai cumplite pe care le-am avut de îndurat în viața mea. Beteșugurile mă asediază și-mi zdruncină curajul. Dacă n-aș fi bolnav, aș
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
vine să țip. Mă dor toate membrele. Mă stăpânesc că să nu explodez în bucăți. Nu ești nimic, dar poți fi ceva prin ceea ce simți. / Sunt nedemn de senzațiile mele” (II, 30). Nedemn, probabil, pentru că nu transformă senzațiile în faptă eroică. Toate acestea în condițiile în care Cioran ține regim, unul care, ciudat, îi permite să consume... cadavre. Regimul e, însă, numai surogatul unei salvări: „De când țin un regim alimentar destul de sever și duc o viață regulată, tot ce fac iese
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
generat drama pierderii identității. Drama lor este autentică, la fel și cauzele ei. Rezolvarea însă, mijloacele adoptate nu duc la ieșirea din criză, ci la adîncirea ei, "eroii" meritîndu-și ghilimelele și alunecarea în tragi-comic, adică exact acolo unde granița între eroic și derizoriu este atît de precară. Cu tot acest discurs rostit cu putere în auzul regimului ce-și propusese să uităm că identitatea noastră nu e un număr, ci un nume, piesa a fost lăsată să ajungă în paginile revistei
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
8 dolari într-una de peste 400, când a aflat că clientul său avea nevoi adiționale pe care nu știa că firma respectivă i le putea satisface. +++ TEMĂ Începeți un pachet de cartonașe de 3 × 5, cu povești „tribale” despre fapte eroice și situații în care echipa dumneavoastră a mers „până în pânzele albe” pentru a vinde, a servi și a ajuta clienții. Toată lumea iubește poveștile și se poate regăsi în ele, iar acestea pot funcționa ca un adevărat instrument de inspirație și
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
vânzări într-o poveste tribală. Pentru început, a trimis un e-mail personalului, povestind întâmplarea și lăudându-l pe acel individ. Apoi tipărit niște postere pe care le-a afișat în locurile de relaxare pentru a le reaminti angajaților acest efort eroic. Mai mult, a adăugat un modul la programul lor de pregătire, astfel încât să poată spune această poveste de succes. Era hotărât să folosească această legendă tribală mereu, drept un instrument de predare extrem de eficient. +++ Epilog Toată lumea are nevoie de eroi
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
autoritate întâlnite în istorie: 1. autoritatea tradițională, bazată pe credința în sanctitatea tradiției, a normelor și cutumelor, precum și pe percepția superiorității morale și spirituale a celor care exercită autoritatea în acest context; 2. autoritatea charismatică, bazată pe trăsăturile excepționale, caracterul eroic și comportamentul exemplar ale liderului; 3. autoritatea rațional-legală, ce emană din legi scrise, rațional fundamentate. Dintre toate, autoritatea rațional-legală ar fi cea mai avansată pe scara evoluției sociale 1 și ar produce nivelul cel mai eficient de organizare, fie că
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]