4,374 matches
-
proteină bazică. Și în SM s-au produs diferite vaccinuri (vezi folosirea copolimerului 1 și proteina bazală orală). Problema care rămâne de rezolvat în continuare, este găsirea antigenului în SM, față de care apare răspunsul imun umoral și celular. Odată cu găsirea etiologiei SM - și credem că nu va trece mult până atunci - medicamentele pentru tratarea acestei boli nu vor întârzia să apară. 6. Comparații clinice între EAE a câinelui și SM Din punct de vedere clinic, EAE la câine și SM se
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
segmente ale sistemului nervos central, ea se folosește de dată mai recentă. La bolnavii 133 cu leziune de trunchi cerebral, mai ales în mezencefal se poate face o evaluare a topografiei leziunii fără colaborarea conștientă a bolnavului și indiferent de etiologia leziunii. Potențialele evocate somestezice (PES) sunt folosite și la depistarea precoce a leziunilor demielinizante de pe căile sensibilității, din SM. PES se poate investiga cu ajutorul electrozilor plasați în punctul ERB la nivelul vertebrei C7 și cortexul senzitiv de partea opusă primelor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pot să apară recidive optice sau medulare, fapt care ne face să ne gândim la o SM. Oricum, tratamentul este identic cu al puseului acut al SM. Encefalita (leucoencefalomielita) periaxială difuză sau boala lui Schilder reprezintă o neuroinfecție demielinizantă de etiologie foarte probabil virotică (atingând aproape simetric substanța albă a emisferelor cerebrale). Mulți autori afirmă că boala lui Schilder reprezintă o formă specială, (cerebrală) a SM. Boala se observă în special la adolescenți și tineri, caracterizându-se prin variate simptome, care
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a familiei sale 5. Organizarea terapiei recuperatoare înSM 6. Costurile SM Evoluția unui număr destul de mare de SM, am văzut că este benignă. Pe de altă parte, se știe că tratamentul etiologic în SM nu există, întrucât nu se cunoaște etiologia bolii. În cazurile benigne, rolul medicului va fi de a calma și de a trata simptomatic puseele. În cazurile mai grave, el va trebui să ajute pacientul să se adapteze la handicapul lui progresiv și să fie alături, de-a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
SM) Scleroza multiplă (SM) este cea mai invalidantă boală neurologică a adultului tânăr, la care se adaugă problemele legate de calitatea vieții, dificultatea de integrare în societate, riscul de șomaj, probleme afective și familiale, fiind evidentă necesitatea de cunoștere a etiologiei și a cercetărilor pentru identificarea soluțiilor terapeutice optime pentru acești pacienți. Cercetările americane în domeniul SM din perioada așa numitei „decade a creierului“ (1990-2000) au adus rezultate deosebite privind tramanentul SM. Aceste rezultate oferă premizele pentru obținerea unor argumente pentru
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
monografia „Cancer și Virusuri“ face parte azi doar din istoria specialității. De la data apariției acestei monografii, primele18p-qxp9 PC•RI•AM 10.02.2015 13:08 Page V s-a produs o adevărată revoluție în ceea ce privește înțelegerea mecanismelor de producere a neoplaziilor cu etiologie virală. În ultimii 20 de ani cele mai multe dintre investigațiile de laborator se bazează pe tehnici de biologie moleculară, ajungând aproape de limitele prezise de mecanica cuantică. Am fi nedrepți dacă nu am reține și excelentele publicații apărute în ultimii ani cu
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a fost introdus de Claudius Galenus (129-199/217), cunoscutul medic greco-roman definind-o drept o sporire „contra naturii“ a masei tisulare. În secolele următoare, boala canceroasă a fost descrisă de numeroși scriitori medicali, dar o abordare științifică a naturii și etiologiei ei nu s-a produs decât către 1÷48 PC•RI•IC•AM 04.02.2015 18:21 Page 1 mijlocul secolului XIX, mai exact după 1840, când s-a pus, pentru întâia oară, problema naturii și etiologiei neoplaziilor. Privind în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a naturii și etiologiei ei nu s-a produs decât către 1÷48 PC•RI•IC•AM 04.02.2015 18:21 Page 1 mijlocul secolului XIX, mai exact după 1840, când s-a pus, pentru întâia oară, problema naturii și etiologiei neoplaziilor. Privind în urmă, de pe promontoriul anilor în care trăim (debutul sec. XXI), putem constata existența, în gândirea medicală a trei orizonturi, cronologic, dar și ideatic deosebite: a) PRIMUL (1840-1900), bazat pe investigațiile clasice de morfopatologie (anatomo- și histopatologie) și-
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
citește insuficient) de evenimentele care se produc în structura și funcțiunile „țintei“, respectiv în celula agresată și în organism - privit ca un tot unitar susceptibil. Abia după 1970, cercetătorii au restabilit echilibrul aprecierilor asupra procesului carcinogenetic, dând importanța cuvenită atât etiologiei cât și efectelor produse de factorii carcinogeni (fizici, chimici, infecțioși) asupra diferitelor componente ale celulei, agresată de aceștia. Pornită încă din 1902, o a patra viziune asupra carcinogenezei, teoria cromozomială Boveri-Sutton se va dezvolta folosind din plin cuceririle geneticii celulare
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
declanșatori ai neoplaziilor, cu efectul acestora asupra celulei, în special asupra materialului genetic al acesteia. În cele ce urmează, vom trece sumar în revistă ideile și realizările experimentale pe care se sprijină atât cele trei teorii care se referă la etiologie (fizică, chimică și infecțioasă) cât și cuceririle care dau pașaport de veridicitate teoriilor integrative (cauză-efect), respectiv teoriei cromozomiale și urmașei sale directe, oncogenetica. 1.2.1. Carcinogeneza cu factori fizici Așa cum se știe, la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Așa cum se știe, ulterior, cercetările dedicate carcinogenezei chimice au dus la descoperirea a sute de substanțe cu acest rol, metodologia de cercetare generând modele valabile care au putut fi extrapolate și în studiile de carcinogeneză infecțioasă. 1.2.3. Teoria etiologiei infecțioase a neoplaziilor După acest mic elogiu al împăcării ideatice definitive între teoriile umorale și cele celulare ale carcinogenezei, e timpul să stabilim care este ponderea infecției cu virusuri oncogene în acest proces. Ideea naturii contagioase a cancerelor își are
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de la pacient la însoțitor ș.a.m.d. Odată cu dezvoltarea generală a științelor biomedicale în secolul XIX, a fost posibilă aplicarea metodelor de cercetare și în domeniul cancerelor. Astfel, au fost efectuate studii extensive, îndeosebi anatomo-clinice, bacteriologice și parazito logice, privind etiologia infecțioasă a neoplaziilor. Odată cu descoperirile capitale ale lui Pasteur și Koch, ideea originii infecțioase a cancerului a renăscut pe o nouă bază, plauzibilă și modernizată. 1.2.3.1. Etiologia bacteriană și parazitară La sfârșitul secolului XIX și primele decenii
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
efectuate studii extensive, îndeosebi anatomo-clinice, bacteriologice și parazito logice, privind etiologia infecțioasă a neoplaziilor. Odată cu descoperirile capitale ale lui Pasteur și Koch, ideea originii infecțioase a cancerului a renăscut pe o nouă bază, plauzibilă și modernizată. 1.2.3.1. Etiologia bacteriană și parazitară La sfârșitul secolului XIX și primele decenii ale secolului XX, au fost incriminați ca agenți cauzatori ai unor cancere diferite bacterii, levuri, fungi, protozoare, spirochete și coccidii. Din păcate, investigațiile riguroase de verificare efectuate ulterior, nu au
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Johannes Andreas Grib Fibiger (1867-1928), profesor de anatomie pa tologică la Copenhaga, care a susținut, evident eronat, că protozoarul numit de el Spiroptera carcinoma ar produce cancer la șoareci și șobolani. Infirmarea ulterioară a produs o mare decepție. Încrederea în etiologia infecțioasă a neoplaziilor a intrat într-o eclipsă și în urma descoperirii carcinogenezei chimice, respectiv reușita producerii de carci noame cu celule scuamoase, prin badijonarea repetată a urechii de iepure cu gudroane. Înainte de a trece în revistă implicarea unor virusuri în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
medii de cultură adecvate. Ulterior au fost realizate lucrări care au precizat rolul lui Helicobacter pylori ca factor de risc pentru apariția cancerului gastric (J. Personet și colab.,8 J. Q. Huang și colab.9 ș.a. 1.2.3.2. Etiologia virală Cum se știe, aplicarea tehnicii de ultrafiltrare introdusă de pasteurianul Charles Edouard Chamber land în 1882 a dus la descoperirea primului „agent filtrabil“ (citește virus). Este vorba de evidențierea în 1892 a virusului mozaicului tutunului, performanță semnată Dmitri Iosifovici
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a ajuns la această concluzie (teoria virală) după ce a eșuat în încercările de a izola „microbul cancerului“. Timp de câțiva ani, ideea a fost în principal doar „defensivă“, din cauza faptului că nici o altă idee nu oferea o interpretare satisfăcătoare a etiologiei cancerului. Charles Oberling (1895-1960) s-a născut la Metz, ca fiu al unui modest poștaș. Și-a făcut studiile la Strasbourg și a susținut teza de medicină în 1920 cu titlul „Metaplazia și carcinomul metamorfic“. A participat din 1914 la
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
caracteristicilor morfologice ale celulelor transformate viral. A întreprins numeroase cercetări în domeniul tumorilor sistemului nervos central. În ultimii ani ai carierei, a întreprins și stimulat cercetările asupra agentului ultrafiltrabil al leucemiei aviare și s-a consacrat definirii și consolidării teoriei etiologiei virale a cancerului. Privită așadar cu neîncredere în primii ani ai secolului XX, ipoteza lui Amedée Borrel a căpătat, mai curând decât se credea, noi argumente, care au ridicat-o la rangul de teorie. Aceasta înseamnă că încă de la sfârșitul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
1907,14 această boală a găinilor este cronologic prima entitate clinică infecțioasă cunoscută ca fiind produsă de un virus oncogen (Gallid herpesvirus 2). De precizat însă că atunci, în 1907, au fost descrise doar manifestările clinice (tulburările oculare și neuronale), etiologia virală fiind evidențiată de Pappenheiner și colab. în 1928 (apud L. N. Payne 15). Vlăstar al unei familii de țărani din satul Vágszerdahelyen (azi Horná Streda, Slovacia), József Marek s-a născut în 18 martie 1868. Copil dotat la învățătură
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
primit premiul Nobel pentru lucrările dedicate mecanismelor ionice implicate în procesele de excitație-inhibiție la nivelul membranei neuronului, cu trei ani înaintea socrului său. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială O altă dovadă a implicării virusu rilor în etiologia unor neoplazii la animale a fost adusă în 1932 de către Richard Edwin Shope (1901-1966) de la Rockefeller Institute din Prince ton. Acest cercetător a descris, inițial la iepurii sălbatici, for ma țiuni cornoase da to rate unor infecții cu un Poxvirus
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
după 1960 se datorează metodologiei de studiu: în lucrarea „princeps“ din 1938, B. Lucké aprecia proporția broaștelor afectate după depistarea tumorilor exprimate (vizibile cu ochiul liber), în timp ce după 1960 s-au luat în calcul și inițierile tumorale depistate histopatologic. Confirmarea etiologiei herpetice a carcinomului renal al broaștei a fost făcută de un cunoscut specialist în microscopie electronică, Don W. Fawcett, care în 1956 a pus în evidență în țesutul renal al broaștelor afectate particule virale herpetice.29 Don W. Fawcett (1917-2009
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Mount Sinai School of Medicine“. Gross a murit în 1999 în vârstă de 94 de ani de cancer gastric. Tema principală de cercetare științifică pe parcursul întregii sale vieți a fost cercetarea cancerului și, de asemenea, rolul special al virusurilor în etiologia acestuia. În 1951 Gross a descoperit că leucemia șoarecilor este cauzată de o infecție cu un virus contagios: virusul leucemiei șoarecelui (MLV). Fapt remarcabil este că Gross era convins că cel puțin o parte din îmbolnăvirile de cancer la om
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
oncogenă este urmată în mod firesc de cancerizarea acelei celule. SV40 poate constitui și un cocarcinogen, alături de anumiți carcinogeni chimici, precum produsul „crocidolite“ (azbestul albastru). Așadar, după descoperirea acestor câtorva virusuri oncogene „istorice“ la animale, în ultimii 30-40 de ani etiologia virală a putut fi dovedită și în alte neoplazii. Reproducem în tabelul 1-1 după Radu Moga Mânzat câteva dintre genurile și speciile de retrovirusuri care produc neoplazii la animalele domestice și sălbatice. Multitudinea de neoplazii la animale sălbatice și domestice
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
dovedit în 1907 că un filtrat acelular din Veruca vulgaris este capabil să reproducă papiloamele caracteristice 42 (Ciuffo însuși a fost cobaiul acestei experiențe). După ce mai bine de o jumătate de secol nu au mai fost aduse argumente solide privind etiologia virală a unor neoplazii umane, după 1960 asemenea argumente au început să apară și să se multiplice, în mai multe zone de pe Terra. Limfomul Burkitt și virusul Epstein-Barr În 1957, medicul irlandez Denis Burkitt lucra în Africa la Muloga Hospital
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cloneze virusul HCV, inventând după aceea teste de screening, capabile să detecteze prezența virusului în sângele transfuzabil. Virusul leucemiei adultului cu celule T Apartenența leucemiilor la categoria „boli neoplazice“ nu a fost clară nici chiar la începutul secolului XX. Dimpotrivă, etiologia acestora era atribuită în 1908 unor obscure „tulburări de corelație“. O asemenea ipoteză a fost elaborată de hematologul elvețian Otto Naegeli (1871-1938). Este meritul lui Victor Babeș de a fi afirmat încă din 1902 că leucemia limfoidă este o maladie
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
V. Babeș este susținută de hematologul american C. D. Foikner, în tratatul său apărut în 1938.64 În ce privește implicarea unor virusuri în unele forme de leucemie la om, aceasta s-a produs abia în 1976, modelul de inspirație fiind descoperirea etiologiei virale la unele leucemii animale, în special la șoareci (Ludwik Gross, Charlotte Friend ș.a.). În prezent, retrovirusurile sunt la ordinea zilei în privința capacității lor carcinogene. În urmă cu 30-35 de ani însă, adică în perioada 1975-1980, respectivul domeniu era învăluit
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]