5,276 matches
-
niciodată expuși direct consecințelor negative (morale sau sociale) ale unui astfel de comportament. Este deci legitim să ne punem următoarele întrebări: cum se face că organismul uman emite un anumit număr de comportamente în situația în care nu le-a experimentat în prealabil niciodată? Cum învață omul să se comporte adecvat în circumstanțe sau situații pentru care acesta n-a fost niciodată pregătit în mod special, mai ales în cazul contingențelor atât de speciale și atât de efemere încât exclud orice
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de neputință se instalează. Orice tratament cognitiv-comportamental al fobiilor își propune să dezvolte la pacient o capacitate de a înfrunta situația. Principiul expunerii se bazează pe reducerea progresivă și dispariția răspunsului psihofiziologic de teamă și extincția răspunsului de evitare. Pacientul experimentează descreșterea răspunsului anxios atunci când acesta se confruntă în continuare cu situația anxiogenă (fenomen de reducere progresivă și dispariție a răspunsului) și observă absența consecințelor pe care le anticipa (nu leșină, nu pierde controlul situației...). Expunere în imaginație și expunere in
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terapia cognitivă au o eficiență slabă (25% dintre cazuri în urma uneia sau alteia dintre tehnici): tratamentul tulburărilor obsesionale și compulsive permite deci să se spere într-o diminuare a simptomelor, rar într-o dispariție totală a cestora. Pacientul care a experimentat o tehnică o aplică, dar experiența demonstrează faptul că tehnica cognitivă permite pacientului care suferă de tulburare obsesională și compulsivă să-și diminueaze mai repede anxietatea în timpul expunerii. Studiile controlate demonstrează că tehnica comportamentală are o valoare sigură, dar mai
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
travaliu cognitiv să devină automat pentru pacient. Martine se descurcă bine. Ea decide să prefere tehnica altor puncte de vedere. Răspunzând sistematic celor patru întrebări, ea reduce nivelul emoțional de la începutul terapiei. Ea nu mai vede utilitatea de a mai experimenta examinarea dovezilor evidente care i se pare prea laborioasă. In unele situații cu o încărcătură emoțională mai redusă, ea răspunde întrebărilor „din memorie”, lucru care provoacă admirația celorlalți pacienți. In același timp, Martine își urmărește obiectivele comportamentale. Tabel 9. Activități
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pentru înțelegerea problemelor, - formularea unei teorii holistice și a unei analize funcționale a problemelor persoanei, - propunerea unui plan de tratament, - inițierea tratamentului. In timpul primelor două convorbiri de evaluare, terapeutul adoptă o abordare centrată pe pacientă. El o determină să experimenteze noi modalități de a gândi, de a se înțelege pe sine însăși și de a-i percepe pe ceilalți. El încearcă să-i diminueze suferința, să-i amplifice stima de sine și să-i redea speranța. Evaluarea este utilizată pentru
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Doamna B să constate amplificarea panicii apoi diminuarea progresivă a acesteia, până când această emoție ajunge la o intensitate tolerabilă. Organizarea de activități agreabile O competență importantă necesară pentru reglarea emoțiilor este capacitatea de a favoriza apariția de evenimente agreabile. Participanții experimentează și ierarhizează diverse activități. Doamna B. constată că, în ceea ce o privește, grădinăritul este o sursă de calm și liniște. Atunci când face fotografii ea trăiește un sentiment de bucurie. Timpul pe care și-l petrece navigând pe Internet îi permite
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cunoscut neînțelegerile dintre părinți sunt mai susceptibili de a rupe toate legăturile conjugale decât cei ce au trăit Într-o familie unită. Acești copii, proveniți din familii cu probleme, sunt expuși de două ori mai mult decât ceilalți la a experimenta o viață de cuplu care să fie urmată de o despărțire (Théry, 1998). Datele oferite de ancheta trigenerațională a lui C. Attias-Donfut aduc unele lămuriri legate de problema devenirii relațiilor dintre părinți și copii de-a lungul Întregii vieți adulte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fost de mai multe ori În misiuni la Iași pentru a ține cursuri, a iniția și a susține proiecte de intervenție, pentru a lucra cu cei interesați de dinamica grupului și de analiza grupului ca „spațiu intermediar” În care se experimentează comportamente de cooperare, dar se și inițiază strategii demolatoare și/sau conduite perverse. Am prefațat, În urmă cu șase ani, cartea sa Conduite perverse În grup (Iași, Editura Polirom, 1998), un ghid de analiză pentru cei interesați să identifice stilurile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Kirchhoff a suferit un accident în urma căruia s-a văzut nevoit să opteze pentru cârje sau un scaun cu rotile. Se pare că acest lucru nu i-a afectat nici simțul umorului, nici puterea de muncă; el a continuat să experimenteze până în 1875, când și-a redus activitatea la aceea de profesor de fizica teoretică la Universitatea din Berlin. Aici a rămas până în 1886, pensionîndu-se cu puțin timp înainte de a muri, pe 17 octombrie 1887. JOHN DALTON (1766 -1844) și teoria
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
după 1970. Se păstrează din repertoriul tinereții doar motivul singurătății iremediabile și decorul silvan, dar substanța poetică e rarefiată („Iubito, ți-am adus exclamații/ de culoarea Curții de Argeș!”, „serbări anotimpice”, „ciocârlia cu fuselajul ei sonor”, „noaptea nu canotează”), fiind experimentate procedee care coboară versul în anodin. SCRIERI: Cuib și zbor,București, 1938; Luceferi de rouă, București, 1939; Fuga în azur, București, 1940; Noi, de la infanterie. Poeme de pe front, Deva,1943; Răsărit de Luceafăr, Corabia, 1943; Freamăt de holde, București, 1944
PAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288720_a_290049]
-
Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române pentru Poeme (1970) și cu Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru Alte versuri (1972), obținând ulterior numeroase alte premii, între care și Premiul Opera omnia. Într-o vreme când poezia credea că se poate reînnoi experimentând asupra limbajului, I. experimenta asupra situațiilor poetice, inventându-și un spațiu personal, semireal, semnifictiv, populat cu personaje semiimaginare, pornind însă de la modele reale, dintre care cel mai important este chiar cel care se descrie pe sine ca și cum ar fi un
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
Academiei Române pentru Poeme (1970) și cu Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru Alte versuri (1972), obținând ulterior numeroase alte premii, între care și Premiul Opera omnia. Într-o vreme când poezia credea că se poate reînnoi experimentând asupra limbajului, I. experimenta asupra situațiilor poetice, inventându-și un spațiu personal, semireal, semnifictiv, populat cu personaje semiimaginare, pornind însă de la modele reale, dintre care cel mai important este chiar cel care se descrie pe sine ca și cum ar fi un altul. „Nu trebuie să
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
camaraderie. În chip firesc, tema războiului revine cu insistență în paginile de proză ale lui L.-A.: În țara cerului (1939), Zburăm spre Răsărit (1942), Ochiul din neguri (1943; Premiul Societății Scriitorilor Români), Pilot de vânătoare (1968), Necunoscuții (1969). Sunt experimentate aici formule literare diferite, uneori prea apropiate de documentul brut, insuficient transfigurat estetic. De la jurnalul de campanie (Carnet de zbor, 1973) până la reconstituirea biografiei unui individ excepțional, ca aviatorul și graficianul Vasile Scripcaru (Pe un cer de foc și lupte
LADMISS-ANDREESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287737_a_289066]
-
nihiliste. Realismul teoretic este dublat adesea de exagerări ce iau forma unor formule utopice care proiectează construcția socială într-un viitor indefinit al marilor promisiuni sau al unor distopii de tip nihilist, catastrofic sau apocaliptic. Modernitatea consacrării le-a și experimentat pe unele, de exemplu, în forma „socialismului (comunist) de stat” sau a fascismului. După eșecul istoric al acestora, modernitatea și-a reluat cursul istoric capitalist deja consacrat. Deși „proiectul iluminist” al sociologiei și al altor științe sociale s-a vrut
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu totul întreaga parte spirituală din noi...”. În căutarea autenticității sinelui eliberat de orice restricții, inclusiv sau mai ales de cele religioase, cultura s-a aruncat asupra laturilor demonice nu doar pentru a le explora, ci și pentru a le experimenta. Stilurile de viață s-ar fi multiplicat, deși direcția lor ar fi fost unică: celebrarea sinelui în numele modernității seducătoare, practicarea hedonismului nelimitat și pierderea oricărei transcendențe etice. „Justificarea culturală, dacă nu morală, a capitalismului a devenit hedonismul, adică ideea de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de asumare și jucare a rolurilor prescrise. Odată cu aceasta, individului i se oferă șansele multiplicării și experimentării rolurilor pentru care optează. Analiza alternativelor și decizia de a opta solicită subiectivitatea interpretativă, adică tocmai identitatea personală în temeiul căreia decide și experimentează. Totuși, nici identitatea nu e unică și statornică. Ea însăși este în schimbare și rezultă dintr-o serie de identități concurente și specializate, reale și virtuale, care sunt convocate de instanța deciziei personale. Ea însăși este dependentă de traiectoria vieții
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
al femeilor. Eliberarea prin individualizare a femeilor în epoca modernității actuale readuce contradicția dintre sexe în prim-plan și destabilizează familia nucleară tradițională. Ca atare, ne confruntăm astăzi cu acea perioadă în care bărbații și femeile prospectează, testează, refuză și experimentează noi forme de viață împreună, de parteneriate și coordonări ale propriilor biografii. Informalitatea relațiilor familiale în condiții de formalizare a familiei, consensualismul în condiții de refuzare a formalizării relației familiale, familia homosexuală extinsă până la adopția sau chiar „nașterea” de copii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de aprofundare a managementului de producere a cunoașterii, de operare cu relațiile dintre insule cognitive și de prospectare a aplicativității practice. De-a lungul continuumului acestei dimensiuni, unele universități preferă să se situeze de partea diviziunii academice tradiționale, pe când altele experimentează rapid noile combinații disciplinare. Primele sunt stabile până la osificare, ultimele sunt prinse într-un haos al multiplicărilor de programe specializate de studii pe care poate doar lipsa de finanțare le-ar limita. Universitatea tranzitorie, fiind reflexivă, e încă în construcție
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pedeapsă pe altarul unui „poem sacrificial”, de unde nu există cale de întoarcere, și își întoarce ruga către Dumnezeu, „principiul principiilor”, știind că va fi primită în grădina unde bat zilnic la poartă poeme însângerate. În placheta Ecoul clipei (2003) este experimentat și laconismul poeziei haiku. Câteva cărți de versuri pentru copii vin să întregească profilul unei poete sensibile la minunile lumii. SCRIERI: Prier, București, 1988; Argonauții, Timișoara, 1988; Welcom December!-Bun venit, Decembrie!, ed. bilingvă, București, 1994; Șlefuitorul de lacrimi, București
MILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
măcelărie poartă numele Metamorphoses, localnicii se distrează de minune la clubul de noapte Venus și își întrețin condiția fizică la clubul de oină Callatis, încât viața în exil nu e chiar lipsită de plăceri. Ovidiu își descoperă pasiunea pentru gastronomie, experimentează tot felul de rețete și intenționează să scrie o carte despre bucătăria autohtonă. Se adaptează foarte bine condiției de surghiunit, nu pare să fie doborât de nici un cutremur metafizic, ba dimpotrivă, adoptă obiceiurile, legile locului. Ceva îl deosebește totuși de
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
cum ar fi polemica dintre I. Heliade-Rădulescu și Andrei Șaguna în privința traducerii Bibliei (Teologie și filologie, 2003), în timp ce Literă și duh (2003) oferă o suită de meditații la Evangheliile duminicilor de peste an. În proza din O privire spre Ioan, M. experimentează echilibrat, pornind de la formele clasice, în căutarea unui unghi vizual și de reflecție capabil să configureze o poetică originală. Autorul este receptiv la tendințele moderne și exersează confruntarea realului cu ficțiunea, a povestirii cu viața. Colajul metaforizant, contrapunctul melancolic, reveria
MOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288199_a_289528]
-
infrastructură, la feluri de a vorbi și de a gândi, ei reprezintă o sursă de inovație și antreprenoriat social în direcția urbanizării satului românesc. Dilema utilizării pământului rămâne însă, pentru moment, cheia spre viitorul ruralului românesc. Trei modele au fost experimentate recent. Exploatarea cooperatistă, în CAP-uri, a marcat perioada comunistă. În ciuda unor nostalgici („Era mai bine cu CAP-urile!”), este evident suportul redus al populației pentru o astfel de organizare, asociată în mentalul colectiv cu exproprierea. Începutul anilor ’90 au
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
relativ rapid. Se adaugă istoria recentă, care, așa cum am discutat deja, descuraja colaborarea dintre oameni, erodând permanent încrederea interumană. Pe de altă parte, dubla morală a vechiului regim (una se spunea în spațiul public și alta era realitatea recunoscută și experimentată de majoritatea membrilor societății) a subminat la rându-i încrederea în instituții. În fine, fără a fi exhaustiv, menționez între factorii explicativi ai nivelului redus de încredere și nivelul relativ redus de instrucție școlară a populației active din România. Figura
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
trauma experienței totalitare, care atârnă foarte greu pe lângă toate celelalte crize ale Bisericii în modernitate. Din acest motiv, am suplimentat subtitlul cărții cu sintagma „Insomnii teologice în România postcomunistă”. Ca mulți alți contemporani trecuți prin experiența unei utopii barbare, am experimentat, la propriu și la figurat, insomnia, niciodată lipsită de riscuri. M-am străduit ca aceste insomnii să capete un caracter teologic, trăind într-o lume care s-a pus „la adăpost de veșnicie” (Ana Blandiana). Ce pot spune despre receptarea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
predă științele comunicării orizontale numai cunoscând arta dialogului liturgic pe verticală. În fond, conceptul politic de egalitate civică provine, pe căi indirecte, din teologia paulină a Noului Legământ. Este datoria comunității țigănești să renunțe la retorica autovictimizării pentru a putea experimenta simfoniile libertății într-o lume civilizată, bazată pe respectul față de muncă și lege. Este obligația Bisericii să ne reamintească importanța cinstirii și iubirii tuturor celor care poartă, în miezul ființei lor, chipul lui Dumnezeu. Numai redescoperindu-ne condiția filială vom
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]