2,055 matches
-
sau Maior, cu Istoria pentru începutul românilor în Dachia. Generația pașoptistă Cuza, Kogălniceanu, Bălcescu, Bărnuțiu, Rădulescu, Alecsandri, Negruzzi ș.a. preia mesajul și îl transpune nu doar în plan cultural, prin lucrări de marcă, ci și în plan politic și social, făurind Revoluția de la 1848 și Unirea din 1859. Practic, generația pașoptistă reprezintă nu doar ingredientul catalizator al preocupărilor pentru portretul cultural și sufletesc al poporului nostru, ci și "elementul" care marchează momentul de început al dezbaterilor pe această temă. Ea aduce
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
lor imunde, sau bîntuind, omnipriceput, turnătorii și saivane, cu mîndra caschetă albă, inginerească pe-o sprînceană, sau... sau... Există codul sobru al taciturnului Rege Carol I, asumat de marea elită românească, cea care numai și prin comportamentul ei civilizat a făurit statul român modern, cod asumat, la rîndul său, de Regele Mihai și, iată, după fractura sistemului totalitar și de formațiunile autentic democrate ale opoziției. În asentimentul unei mari părți a populației, cea care dorește desprinderea totală a României de regimul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Din capul locului, să convenim că nu avem vocația mult mai micului decît noi olandez, aceea de a ține piept marelui ocean. De ce nu o avem? Nu o avem.) Să ne raportăm, deocamdată, tot la istoria cea mare. Predestinată nouă? Făurită de noi? Cine știe? Oricum, istorie. Reală, atestată de continuitate, de legitimitate. Din păcate, stînd mereu sub vremi, inculcîndu-ne mereu sentimentul îngropării viei, pînă trece vremea potrivnică. Neavînd vocație eroică, sacrificială, ne-am supus mai de fiecare dată unui destin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
preabineștiutul discurs imund. Muțenie generală și stînjenitoare. Marele poet, în dreapta mea, își duse paharul la gură și, înainte de a sorbi cu distincția-i notorie, îmi șopti: vezi? pegra asta, pe care comunismul a învățat-o că doar ea trebuie să... făurească istoria, ne va obliga, prin votul ei ignar, din toamnă, să îndurăm iar, încă patru ani, tropăitul lepădăturilor criptocomuniste. Am ciocnit cu pesimistul poet și i-am șoptit la rîndu-mi: nu te pripi, pînă la toamnă încă e; pegra are
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Sus 27. Coroeni │69. Salsig 28. Crasna Viseului │70. Săpînța 29. Cuhea │71. Seini 30. Cupseni │72. Somes-Uileac 31. Desesti │73. Strîmtura 32. Dragomirești │74. Suciu 33. Dumbrava │75. Sisesti 34. Dumbravita │76. Somcuta Mare 35. Farcasa │77. Tautii-Magheraus 36. Făurești │78. Tîrgu Lapus 37. Firiza │79. Ulmeni 38. Giulești │80. Văd 39. Groși (de Baia Mare) │81. Valea Chioarului 40. Groși (de Lapus) │82. Vima 41. Ieud │83. Viseul de Jos 42. Lapus │ JUDEȚUL MEHEDINȚI cu reședința în municipiul TURNU SEVERIN
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
politico-religioase fundamentale pentru secolele evului mediu românesc îi lipsește însă coordonata ecumenică expansionistă, care a caracterizat instituția basileică în etapele ei victorioase. În fond, era vorba de structuri instituționale, de soluții de politică internă și de opțiuni diplomatice, proprii, dar făurite în prezența Bizanțului sau chiar cu sprijinul său în acea epocă de independență către care se îndreaptă nostalgia urmașilor și a cărei amintire era capabilă să confunde ce era bizantin și ce era românesc. Deci, tradiția bizantină a fost și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
1. Berlesti 2. Bustuchin 3. Capreni 4. Cruset 5. Danciulesti 6. Hurezani 7. Logresti 8. Stejari 9. Stoina 10. Turburea 11. Tantareni Vâlcea 1. Alunu 2. Amărăști 3. Babeni*) 4. Bălcești*) 5. Berbesti 6. Copaceni 7. Danicei 8. Dragoesti 9. Făurești 10. Fartatesti 11. Galicea 12. Ghioroiu 13. Glavile 14. Grădiștea 15. Gusoeni 16. Ionesti 17. Ladesti 18. Lapusata 19. Livezi 20. Mateesti 21. Măciuca 22. Olanu 23. Orlesti 24. Pesceana 25. Popești 26. Roesti 27. Roșiile 28. Scundu 29. Sinesti
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185166_a_186495]
-
1. Berlesti 2. Bustuchin 3. Capreni 4. Cruset 5. Danciulesti 6. Hurezani 7. Logresti 8. Stejari 9. Stoina 10. Turburea 11. Tantareni Vâlcea 1. Alunu 2. Amărăști 3. Babeni*) 4. Bălcești*) 5. Berbesti*) 6. Copaceni 7. Danicei 8. Dragoesti 9. Făurești 10. Fartatesti 11. Galicea 12. Ghioroiu 13. Glavile 14. Grădiștea 15. Gusoeni 16. Ionesti 17. Ladesti 18. Lapusata 19. Livezi 20. Mateesti �� 21. Măciuca 22. Olanu 23. Orlesti 24. Pesceana 25. Popești 26. Roesti �� 27. Roșiile 28. Scundu 29. Sinesti
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185167_a_186496]
-
1. Berlesti 2. Bustuchin 3. Capreni 4. Cruset 5. Danciulesti 6. Hurezani 7. Logresti 8. Stejari 9. Stoina 10. Turburea 11. Tantareni Vâlcea 1. Alunu 2. Amărăști 3. Babeni*) 4. Bălcești*) 5. Berbesti*) 6. Copaceni 7. Danicei 8. Dragoesti 9. Făurești 10. Fartatesti 11. Galicea 12. Ghioroiu 13. Glavile 14. Grădiștea 15. Gusoeni 16. Ionesti 17. Ladesti 18. Lapusata 19. Livezi 20. Mateesti �� 21. Măciuca 22. Olanu 23. Orlesti 24. Pesceana 25. Popești 26. Roesti 27. Roșiile 28. Scundu 29. Sinesti
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185169_a_186498]
-
1. Berlesti �� 2. Bustuchin 3. Capreni 4. Cruset 5. Danciulesti 6. Hurezani 7. Logresti 8. Stejari 9. Stoina 10. Turburea 11. Tantareni Vâlcea 1. Alunu 2. Amărăști 3. Babeni*) 4. Bălcești*) 5. Berbesti*) 6. Copaceni 7. Danicei 8. Dragoesti 9. Făurești 10. Fartatesti 11. Galicea 12. Ghioroiu 13. Glavile 14. Grădiștea 15. Gusoeni 16. Ionesti 17. Ladesti 18. Lapusata 19. Livezi 20. Mateesti 21. Măciuca 22. Olanu 23. Orlesti 24. Pesceana 25. Popești 26. Roesti 27. Roșiile 28. Scundu 29. Sinesti
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185170_a_186499]
-
1. Berlesti 2. Bustuchin 3. Capreni 4. Cruset 5. Danciulesti �� 6. Hurezani 7. Logresti 8. Stejari 9. Stoina 10. Turburea 11. Tantareni Vâlcea 1. Alunu 2. Amărăști 3. Babeni*) 4. Bălcești*) 5. Berbesti*) 6. Copaceni �� 7. Danicei 8. Dragoesti 9. Făurești 10. Fartatesti 11. Galicea 12. Ghioroiu 13. Glavile 14. Grădiștea 15. Gusoeni 16. Ionesti 17. Ladesti 18. Lapusata 19. Livezi 20. Mateesti 21. Măciuca 22. Olanu 23. Orlesti 24. Pesceana 25. Popești 26. Roesti 27. Roșiile ��28. Scundu 29. Sinesti
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185168_a_186497]
-
1. Berlesti 2. Bustuchin 3. Capreni 4. Cruset 5. Danciulesti 6. Hurezani 7. Logresti 8. Stejari 9. Stoina 10. Turburea 11. Tantareni Vâlcea 1. Alunu 2. Amărăști 3. Babeni*) 4. Bălcești*) 5. Berbesti*) 6. Copaceni 7. Danicei 8. Dragoesti 9. Făurești 10. Fartatesti 11. Galicea 12. Ghioroiu 13. Glavile 14. Grădiștea �� 15. Gusoeni 16. Ionesti 17. Ladesti 18. Lapusata 19. Livezi 20. Mateesti 21. Măciuca 22. Olanu 23. Orlesti 24. Pesceana 25. Popești 26. Roesti 27. Roșiile 28. Scundu 29. Sinesti
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187200_a_188529]
-
sa de gândire și grandoarea sa sufletească. Datorită lecturilor sale mereu reînnoite, într-o civilizație în care bunătatea și bunul-simț par a dispare, el a reușit să-și consume viața ca pe o epopee, nelăsându-se antrenat de stări intraumane, nefăurindu-și existența pe seama cuiva sau împotriva cuiva. Spirit viu și ascuțit ce cu greu îți dădea dreptate, Tadeusz Pirozynski a fost o combinație unică de măiestrie, caracter și inteligență, în care dialogul frumosului cu adevărul devenea frontiera sufletului său și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
evenimentele ca și cum „conflictul de 22 de ani dintre Uniunea Sovietică și România a fost rezolvat pe cale pașnică”, iar locuitorii acestor teritorii, „cu preponderență ucraineni și moldoveni, au obținut posibilitatea să se alipească la familia prietenească a popoarelor sovietice și să făurească o viață nouă, viața unui popor eliberat de sub puterea moșierilor și capitaliștilor români [...]. Noi știm acum cu câtă bucurie populația Basarabiei și Bucovinei de Nord a completat rândurile cetățenilor sovietici”. Molotov nu uita să precizeze, fie și într-o singură
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fără nici o stânjenire pentru a lămuri Parlamentul. Și nu numai Parlamentul; anumite interese au denaturat, sistematic, în ultimul timp, faptele în legătură cu acest proces, căutând să deformeze adevărul. Pentru susținerea unei anumite teze și pentru utilitatea unei anumite cauze, s-au făurit, pe de-a întregul, versiuni contradictorii și neadevăruri în jurul acestui proces; iar dincolo de graniță, interese străine de neamul nostru, interese ostile neamului nostru, au creat o serie întreagă de legende, menite să tulbure bunul simț și dreapta judecată a oamenilor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fie puse în fața realității. Este ceasul să se cunoască adevărul. Domnilor deputați, acest adevăr se va desprinde limpede din actele, faptele și documentele ce le voi aduce în fața Camerei și din care orice om de bună-credință va putea să-și făurească o judecată și dreaptă și definitivă. Aceste documente și aceste fapte nu vor privi numai evenimentele de la Tatar-Bunar, căci atentatul de la Tatar-Bunar nu este un fapt izolat, ci urmarea firească și necesară a unei serii de fapte similare având aceleași
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de 22 de ani dintre Uniunea Sovietică și România a fost rezolvat pe cale pașnică. Locuitorii teritoriului Basarabiei și Bucovinei de Nord, cu preponderență ucraineni și moldoveni, au obținut posibilitatea să se alipească la familia prietenească a popoarelor sovietice și să făurească o viață nouă - viața unui popor eliberat de sub puterea moșierilor și capitaliștilor români. Aplauze îndelungate/. Noi știm acum cu câtă bucurie populația Basarabiei și Bucovinei de Nord a completat rândurile cetățenilor sovietici. În felul acesta, odată cu alipirea Basarabiei teritoriul Uniunii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în mod absolut, ideală sau mai puțin ideală, ci o societate care reprezenta o posibilitate în condițiile concrete în care trăia colectivitatea la un moment dat Engels formula această idee în scrisoarea sa către Bloch din 1890: „Istoria ne-o făurim noi înșine, dar o făurim, în primul rând, în cadrul unor premise și condiții bine determinate. Printre acestea, cele economice sunt, în cele din urmă, hotărâtoare. Dar și cele politice etc., ba chiar și tradiția care mai dăinuie înmintea oamenilor joacă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai puțin ideală, ci o societate care reprezenta o posibilitate în condițiile concrete în care trăia colectivitatea la un moment dat Engels formula această idee în scrisoarea sa către Bloch din 1890: „Istoria ne-o făurim noi înșine, dar o făurim, în primul rând, în cadrul unor premise și condiții bine determinate. Printre acestea, cele economice sunt, în cele din urmă, hotărâtoare. Dar și cele politice etc., ba chiar și tradiția care mai dăinuie înmintea oamenilor joacă un rol, deși nu hotărâtor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
băiatul, se posomorî. Îl chemă la el și, prefăcându-se supărat, Îi zice : Ia ascultă, voinice : nu crezi că-i păcat de tine să lâncezești aici, la curte ? Munca mea e folositoare, Doamne. Eu cioplesc săgeți pentru arcașii Măriei tale, făuresc paloșe pentru brațele voinicilor tăi, șei pentru caii care Îi poartă În luptă... Da, nu e rău ce faci ! Dar toate astea le pot face și bătrânii. Voinicii ca tine trebuie să poarte arma . Și eu am nevoie de astfel
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de astfel de voinici. Vrei să mă ei la oaste, Măria ta ? izbucni Mândricel cu ochii sclipind de bucurie. Dar tu nu știi lupta ! N-am spus că nu știu, Măria ta. Cioplesc săgeți, dar pot să le și slobod ; făuresc paloșe, dar știu să le și mânui ; și știu să Încalec și caii ! Chiar așa, Mândricel ? Încearcă-mă, Măria ta ! Toți rămaseră uimiți când săgeata lui Mândricel doborî pasărea din zbor, când nici unul din ostași nu-l putu doborî, când
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
la raportarea desfășurării muzicale la un sistem de referință - intonațional (tonal, modal, atonal) și ritmico-metric. Limbajul muzical s-a constituit într-un lung proces istoric. La fel cu limbajul vorbit, limbajul muzical este o creație a omului, care și-a făurit formulele melodice pentru a fi interpretate cu glasul sau instrumentele muzicale, cunoscând o continuă perfecționare și diversificare. Incantațiile religioase, imnurile eroice sau cântecele de muncă din Antichitate, precum și cântecele de curte au evoluat treptat în contextul religios al Evului Mediu
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
Nimic nu fortifică mai bine conștiința politică națională decît războiul devenit modern după 1790, așa încît, copiii care își admiră tații combatanți, ard de dorința de-a împătăși riscurile masacrului iar femeile nu îndrăznesc să se opună. Astfel se vor făuri noile mituri ale Statului-Națiune, într-un amestec de le-gende eroice și găinării obișnuite. Înaugurat în Franța, prototipul acestei socializări războinice va cuprinde cea mai mare parte a țărilor europene, con-strînse să adopte noul dispozitiv. Cu toate acestea, teribila sa notorietate
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Imperiu un fel de lider de opinie, el s-a situat multă vreme printre criticii Revoluției. Prea puțin convins de ideea egalității și a idealului democratic, Renan este mai curînd un agnostic, un pozitivist conservator, fidel pînă în 1870 națiunii făurite prin legitimitate dinastică și nu pe baza suveranității populare. Însă, în ciuda specializării sale profesionale, Renan se lasă cucerit de teoriile antisemite și de prejudecata superiorității ariene. În Histoire générale des langues sémitiques, apărută în 1855, el susține că "în comparație cu rasa
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
că aceste două direcții s-a desfășurat Într-un fel În paralel În procesul de creație al scriitorilor români. Pentru generația de exilați din anii ’60 și mai tîrziu, situația era diferită Întrucît cei care publicaseră deja În România Își făuriseră un cititor „conspirativ” ca partener care știa să descifreze mesajul, iar În exil s-au văzut lipsiți de acest public. Prin urmare, „dincolo de asimilarea limbii străine, noul orizont de așteptare al noului destinatar făcea necesare strategii specifice cu eficacitate estetică
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]