2,075 matches
-
sunt munca și profitul incitate prin cotizația socială. Ceea ce nu se vede sunt muncile și profiturile pe care le-ar genera aceeași cotizație dacă le era lăsată contribuabililor. În 1848, Dreptul la muncă s-a arătat un moment sub două fațete. Acest lucru a fost de-ajuns pentru a-l ruina în rândul opiniei publice. Una dintre aceste fațete se numea: Atelierul național 13. Cealaltă: Patruzeci și cinci de centime. Milioane mergeau în fiecare zi de la strada Rivoli la atelierele naționale
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
le-ar genera aceeași cotizație dacă le era lăsată contribuabililor. În 1848, Dreptul la muncă s-a arătat un moment sub două fațete. Acest lucru a fost de-ajuns pentru a-l ruina în rândul opiniei publice. Una dintre aceste fațete se numea: Atelierul național 13. Cealaltă: Patruzeci și cinci de centime. Milioane mergeau în fiecare zi de la strada Rivoli la atelierele naționale. Este fața frumoasă a medaliei. Dar iată reversul acesteia. Pentru ca din vistierie să iasă milioane, trebuie ca acestea
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
delimiteze de acele orientări, caracteristice științelor sociale empirice americane, care tindeau să atenueze specificul politicii internaționale. Independența politicii internaționale și lupta împotriva idealismului, mai tîrziu împotriva behavioralismului, nu sînt de acum decît două aspecte ale aceleiași căutări. Însă aceste două fațete, lupta pentru unicitatea academică și pentru asumpții realiste în politică, nu se împăcau ușor una cu alta. La nivel teoretic, există probabil un singur mod de a îmbina asumpția realistă că orice politică este politică a puterii cu pretenția ca
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
recte jurnalistul Eminescu; cea de-a doua premisă este aceea că semiotica, favorizând valorizarea contextului de comunicare, cu numeroasele și variatele lui dimensiuni (obiectul supus analizei nu mai este eminamente verbal, ci eterogen, informațiile privind subiectul și cadrul enunțiativ adăugând fațete noi, care îmbogățesc/clarifică semnificația), permite configurarea unei viziuni complexe asupra publicisticii eminesciene, oferind, implicit, o nouă grilă de lectură articolelor publicate de poet în presa vremii. În acest sens, am considerat imperios un proces de re-contextualizare a publicisticii eminesciene
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pot fi preluate și valorificate prin acțiune politică, dar limbajul verbal deține întâietatea, atât prin impactul pe care îl are asupra auditoriului, cât și prin multitudinea formelor de manifestare specifice. În acest sens, M. Edelman afirmă că "limbajul este o fațetă integrală a scenei politice: nu doar un instrument pentru descrierea evenimentelor, ci este el însuși parte din evenimente, conturându-le puternic semnificația și ajutând la definirea rolurilor politice pe care autoritățile și masele consideră că le joacă"33. Cu alte
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ar avea ca sarcină cercetarea modului în care politicienii folosesc limbajul pentru a accede la putere și a mecanismelor discursive care legitimează accesul/ menținerea emitentului politic în sfera puterii. Vorbind despre complexitatea acestor relații, M. Edelman afirmă: "limbajul este o fațetă integrală a scenei politice: nu doar un instrument pentru descrierea evenimentelor, ci este el însuși parte din evenimente, conturându-le puternic semnificația și ajutând la definirea rolurilor politice pe care autoritățile și masele consideră că le joacă"47. Potrivit lui M.
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic are ca scop legitimarea actelor desfășurate de emitentul politic. Prin analiza și descrierea parametrilor contextuali, cu numeroasele și variatele lor dimensiuni (obiectul supus analizei nu mai este eminamente verbal, ci eterogen, iar informațiile privind subiectul și cadrul enunțiativ adaugă fațete noi, care îmbogățesc/ clarifică semnificația), abordarea semiotică favorizează formarea unei viziuni complexe asupra fenomenelor discursive din spațiul politic. Capitolul 3 Publicistica eminesciană în orizontul receptării Suntem, cu toate străduințele și pretențiile, abia la începutul înțelegerii fenomenului Eminescu. (Nicolae Iorga) 3
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
devine o "literatură a tăcerii"). 5. Neprezentabilul. Nereprezentabilul. Textele postmoderne tind să eludeze referentul extern, să devină autoreferențiale, în dorința de a celebra dispariția conceptului de realitate. Kristeva observă propensiunea spre inomabil (atroce, oribil, obscen etc.) ca fiind o altă fațetă a nereprezentabilului unui discurs postmodern. Hassan face referire la arta postmodernă, unde găsește variate exemple pentru a susține aceste trăsături, și pe care o caracterizează ca fiind aniconică. În contextul interpretării sublimului în arta modernă și în cea postmodernă, Lyotard
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
evident, primul tip de limbaj este cel caracteristic omului de știință, cercetătorului care își propune să fie obiectiv în căutarea adevărului, în timp ce al doilea tip de limbaj este acela adoptat de către retor, în ideea de a da seama de multiplele fațete ale faptelor și de contingența lor. Această așezare opozitivă fondează, de altfel, și "cearta" dintre retorică și filosofie, care se poate cu ușurință observa de-a lungul întregii istorii culturale occidentale, și în care retoricii i-a fost în mod
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
drept "orice discurs fixat prin scriitură"250, problemele de definire fiind recunoscute și de Jean-Michel Adam251, care ajunge totuși la concluzia că este de preferat realizarea unei distincții între cele două concepte, dar ele trebuie văzute mai degrabă ca două fațete complementare ale unui același obiect de studiu, decât ca entități complet separate și distincte. La rândul său, în accepțiune obișnuită, discursul trimite la un ansamblu de cuvinte sau propoziții, verbale sau scrise; la un expozeu didactic pe marginea unui subiect
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unității, discontinuitatea codului unic. În același context, anunțarea "morții autorului" îi va aduce o recunoaștere aparte din partea postmodernilor, care se grăbesc să și-l "însușească". Coabitarea limbajelor și a multiplelor filtre de interpretare, a scriiturii și a lecturii ca două fațete ale aceluiași proces, poate crea textul de plăcere, acel "Babel fericit". Dorința limbajului și plăcerea aplicată textului se transformă în demersuri deconstructive care vor substitui acum textul scriiturii prin invocarea etimologiei. Teoria textului este, de fapt, o hipologie care presupune
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Hassan 307. Fără a împărtăși pe deplin contradicția dintre "paradigma" modernă și cea postmodernă (la fel cum nici autorul listei de opoziții nu o face), considerând că relația lor este mult mai complexă, iar opoziția este doar una dintre multiplele fațete ale raportării lor reciproce, am utilizat totuși această schemă ca un punct de plecare valoros în problematica stilului, cu atât mai mult cu cât conceptele prezentate vizează arii diverse, ca literatura, filosofia, lingvistica, retorica, științele politice, teologia. Seria de opoziții
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
1986, p. 137. 251 În articolul "Texte" din Patrick Charaudeau, Dominique Maingueneau (ed.), Dictionnaire d'analyse du discours, Éditions du Seuil, Paris, 2002, p. 571, J.-M. Adam notează că "este preferabil să distingem între text și discurs drept două fațete complementare ale unui obiect comun asumat de către lingvistica textuală care privilegiază organizarea co-textului și coeziunea drept coerență lingvistică, "Textverknüpfung" și de către analiza discursului mai preocupată de contextul interacțiunii verbale și de coerență ca "Textzusammenhang"" (s. a.). Importantă rămâne și înțelegerea textului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și acestea sunt structurate și funcționează după tipar genetic, în funcție de condițiile impuse de ecosistem. Acești factori condiționali genetici și de mediu, prin constanța lor, individualizează stereotipul de masticație. Repetarea stereotipică a mișcărilor de masticație și deglutiție va determina uzura acestor fațete ale reliefurilor ocluzale care se opun libertății de mișcare multidirecțională a mandibulei. În acest mod; parametrii morfologici primari ai fețelor ocluzale și marginii incizale, se adaptează stereotipului funcțional individual și capătă o nouă entitate, aceea de morfologie secundară. Atriția, ca
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
așadar de "imagine", și nu de abstracțiunea goală! Și tocmai pentru că se axează pe imagine acest gen de "memorie" a constituit mereu și constituie încă obiectul artei, chiar dacă e vorba de o artă cam învechită, ce se referă doar la "fațete lipsite de adevăr ale trecutului". Citându-l pe scriitorul francez direct de la sursă, voi spune împreună cu el că distincția aceasta dintre memoria voluntară și memoria involuntară "nu numai că nu figurează în opera domnului Bergson, ci este chiar contrazisă de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ofițeri, miniștri). Trebuie remarcat faptul că Silviu Brucan acordă o importantă specială terorismului românesc decembrist, considerându-l enigma principală a Revoluției din decembrie '89. Întrebarea "cine au fost teroriștii și de ce nu mai sunt rezumă cea mai incredibilă și ciudată fațetă a revoluției din România"120. Totuși, cel supranumit "Oracolul din Dămăroaia" continuă să fie sceptic asupra posibilității ca istoricii viitorului să elucideze misterul. lată cum problema originii terorismului românesc ajunge să fie indecidabilă. precum originea religiei, gnosticismului sau cea a
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
românești. Urmează Garibaldi bulgar, Georgi Sava Rakovski... Stil expeditiv, aproximativ, lacune și erori câte vrem, cam acesta este modul de prezentare. I.L. Caragiale își găsește și el un mic loc în Le Theâtre realiste. Dar cum? Introduce pe scenă două fațete ale realității românești: săteanul ale cărui viață și relații sociale sunt conforme cu legea creștină a unei civilizații populare profund legate de pământ (Năpasta, 1889) și lupta internă a unei societăți care încearcă să se europenizeze prin adoptarea unor obiceiuri
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cenușii, cuvântului, poeziei, memoriei, cum le definea Iulian Boldea, stările situându-se undeva pe traiectul dintre „disperare și speranță”, dintre „certitudine” și „neliniște interogativă”. Câteva volume care includ convorbiri sau interviuri, jurnale de călătorie, o carte de publicistică arată alte fațete ale talentului și personalității lui B., intelectual atent la viața cetății și la ceea ce se schimbă înlăuntrul fenomenului literar-cultural. SCRIERI: Muzeul de iarnă, Cluj-Napoca, 1986; Memoria zăpezii, București, 1989; Jocuri încrucișate, Târgu Mureș, 1990; Nostalgii interzise, Târgu Mureș, 1991; Între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285526_a_286855]
-
apariția unor elemente specifice care permit conturarea unor capitole distincte ale acestei științe, reunite într-un sistem complex de metode și mijloace de prelucrare a informațiilor, a căror utilizare are ca scop final creșterea eficienței activității umane, cu multiplele ei fațete. În condițiile etapei actuale, când în orice domeniu se cere o cunoaștere rapidă, complexă și multilaterală a realității, în scopul luării unei decizii operative, oportune și fundamentate pe cerințele legilor obiective ce acționează în societate, ajutorul informaticii ca instrument al
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
corpul profesional, în speță Colegiile Medicilor Județene prin comisiile de disciplină și Colegiul Medicilor din România, prin Comisia Superioară de Disciplină, analizarea cazurilor fiind făcută prin raportarea normelor etice și deontologice specifice profesiei medicale. Răspunderea disciplinară este doar una dintre fațetele responsabilității medicale, iar reclamarea faptei unui medic pentru abateri disciplinare nu exclude răspunderea penală și civilă a acestuia. Particularități ale medicinii de urgență Serviciile de medicină de urgență reprezintă un mediu complex, adesea generator de probleme etice și deontologice variate
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Beatrice Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1074]
-
îi corespunde, în mai mică sau mai mare măsură, o ideologie politică (ideologie înțeleasă aici în sens științific, analitic, nu în termeni militanți și dogmatici, așa cum va fi aplicată noțiunea conceptului de leninism romantic, dezvoltat în lucrare). Corelativ, realismul reprezintă fațeta internațională a conservatorismului, un curent de gândire maturat de-a lungul mileniilor în doctrinele militare grecești și romane, apoi sub egida protectoare a teologiei catolice și, nu în ultimul rând, ca o reacție de respingere sau cel puțin susceptibilizare a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
2005, 45-49). De acord. Numai că, începând cu 1971, referințele la stagnarea ideologică a regimului și măsurile active puse în practică pentru combaterea ei nu au mai fost sporadice, cum se întâmplase până atunci, transformându-se în schimb într-o fațetă permanentă a asaltului leninismului romantic asupra societății. Sigur, Ceaușescu avea clar, în bună tradiție leninistă post-revoluționară, o aversiune față de intelectuali, a căror tendințe "șovăielnice" și spirit "mic-burghez" nu se lăsau realmente înlocuite de o conștiință autentic leninistă, "monolitică" în convingerea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
2 December 1976, 3). Probabil că Ceaușescu s-a exprimat politic, pentru a îi face pe plac oaspetelul său; nu cred însă că problemele ideologice erau considerate de secretarul general al PCR "neesențiale"; mai degrabă erau înțelese și abordate prin intermediul fațetei lor politice, ceea ce nu schimbă cu nimic datele problemei. De asemenea, discursurile lui Brejnev au indicat dorința de apropiere a sovieticilor față de China post-maoistă (King, Romanian Unit: 2 December 1976, 3, 9). În general, finalul decadei aduce cu sine o
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
an 2000, a statutului de "țară mediu dezvoltată" (Obreja: 1988). Tineretul, viitorii muncitori chemați să împlinească acest deziderat, erau însă reticenți în fața asaltului propagandistic-mobilizator al PCR. "Generația anului 2000" (Mahler: 1988) nu va reprezenta până la urmă decât una dintre multele fațete ale unei realități romantic leniniste a cărei fezabilitate era acum mai îndepărtată ca niciodată. Și pentru marea majoritate a românilor, soarele răsărea "dinspre asfințit" (Vlad: 1987), în ciuda eforturilor paroxistice de îndoctrinare a populației, grotești și ridicole deopotrivă. Referindu-se la
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cu această ocazie, la conturarea mizei principale a parcursului istoric cercetat contribuie în primul rând teoriile internaționale analizate succint la începutul lucrării. Sigur, teoriile RI și ideologiile politice (în sens științific, nu partizan) sunt practic interdependente, fiind, în mare măsură, fațete diferite ale teoriei politice aplicate, în primul caz, în orientarea externă a statelor, respectiv, în al doilea caz, în cea internă. Pe cale de consecință, nu se poate trasa o distincție fermă între cele două părți. Ceea ce nu înseamnă însă că
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]