3,990 matches
-
de export în termen de 15 zile lucrătoare de la data afișării listelor la sediul Ministerului Comerțului, dată după care cantitățile atribuite se anulează și se atribuie altor agenți economici. ... Eliberarea licențelor de export pentru cherestea de rășinoase și cherestea de fag se face de către Direcția Licențe Export-Import în termenul stabilit, numai după depunerea de către agenții economici a garanției bancare de bună execuție de 2% din valoarea în lei a licenței de export, cu termen de valabilitate 15 noiembrie 1996 pentru livrări
ORDIN nr. 34 din 26 aprilie 1996 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120894_a_122223]
-
Siman Gelu Horea Ioan, născut la 27 februarie 1969 în Oradea, județul Bihor, România, fiul lui Siman Ioan Tiberiu și Toth Maria, cu domiciliul actual în Austria, 7442 Lockenhaus, Auwiese 3/3/2, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, Str. Fagului nr. 5, bl. PC 72/A, județul Bihor. 530. Linn Elvira Cecilia, născută la 12 februarie 1952 în localitatea Miroși, județul Argeș, România, fiica lui Vișan Constantin și Ortansa, cu domiciliul actual în Germania, localitatea Dusseldorf, Veehstr. 30, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
Arad. 509. Sîrb Nicolae, născut la 15 decembrie 1967 în localitatea Zalău, județul Sălaj, România, fiul lui Paul și Rozalia, cu domiciliul actual în Austria, 3503 Krems an der Donau-Rehberg, Rehberger Hauptstr. 105, cu ultimul domiciliu din România, Arad, Str. Fagului nr. 81, județul Arad. 510. Sîrb Magdalena Iosefina, născută la 16 iunie 1961 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Lajos Iosif și Ecaterina, cu domiciliul actual în Austria, 3503 Krems an der Donau-Rehberg, Rehberger Hauptstr. 123, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
510. Sîrb Magdalena Iosefina, născută la 16 iunie 1961 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Lajos Iosif și Ecaterina, cu domiciliul actual în Austria, 3503 Krems an der Donau-Rehberg, Rehberger Hauptstr. 123, cu ultimul domiciliu din România, Arad, Str. Fagului nr. 13, județul Arad. 511. Sîrb Teofil, născut la 9 august 1962 în Zalău, județul Sălaj, România, fiul lui Sîrb Paul și Rozalia, cu domiciliul actual în Austria, 3503 Krems an der DonauRehberg, Rehberger Hauptstr. 123, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
Arad. 511. Sîrb Teofil, născut la 9 august 1962 în Zalău, județul Sălaj, România, fiul lui Sîrb Paul și Rozalia, cu domiciliul actual în Austria, 3503 Krems an der DonauRehberg, Rehberger Hauptstr. 123, cu ultimul domiciliu din România, Arad, Str. Fagului nr. 81, județul Arad. 512. Dressend Livia Corina, născută la 20 septembrie 1962 în localitatea Băltița, județul Prahova, România, fiica lui Badea Traian și Lixandra, cu domiciliul actual în Germania, 81739 Munchen, Curd-Jurgenstr. 11, cu ultimul domiciliu din România, Brașov
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
construcții-montaj și pentru realizarea de obiective complexe în străinătate. Licențele se acordă de către Ministerul Industriei și Comerțului, cu avizul Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului. Pentru cantitățile de 5.000 mc cherestea de stejar și 5.000 mc cherestea de fag, Ministerul Industriei și Comerțului va elibera licențe de export pe baza tranzacțiilor încheiate prin bursele de mărfuri." 2. Articolele 3, 4 și 6 se abroga. 3. Anexă nr. 1 "Lista produselor lemnoase și a cantităților contingentate la export în anul
HOTĂRÂRE nr. 757 din 21 noiembrie 1997 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.282/1996 privind stabilirea cantităţilor contingentate la exportul de produse lemnoase şi a produselor lemnoase neadmise la export în anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119623_a_120952]
-
initio și moștenirea caracterelor dobândite. Și, totuși, reprezentanții moderni ai neolamarckismului aduc argumente pertinente prin care caută să probeze influența directă a mediului extern în adaptarea organismelor . În acest sens se menționează funcționarea sistemului restricție-modificație. Astfel, celula bacteriană, gazdă a fagilor, posedă un echipament enzimatic cu dublă acțiune, prin care poate realiza modificarea propriilor baze din ADN, precum și restricția ADN-ului fagic cu ajutorul endonucleazelor de restricție, degradând ADN-ul străin și protejând celula. Un alt exemplu îl reprezintă amplificarea genelor: astfel
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
semn că timpul purifică pămîntul și sufletul. Autorul Capitolul I Incursiuni prin memorie Același pămînt Era un om nu prea înalt, îndesat, cu ochi zămisliți din lumină, cu fața zîmbitoare și blajină, înfrățit cu pămîntul, cu fluierul din lemn de fag, cu oile, cu cojocul întors pe dos, cu vifornițe și zloate, cu singurătatea și tăcerea, cu oamenii. Admiram la el o centură țintuită cu butonași galbeni, un briceag atîrnat cu o nojiță din piele, un ciomag cu măciulie pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
protejat, bine conservat și se regăsește în ceea ce definim pe ansamblu „Parcul Național - Munții Măcinului.” Mă refer aici la: - Punctul fosilier „Dealul Buzoele” rezervație naturală geologică, unde poți contempla în liniște, granitele și varietățile sale în zona Măcin; - Pădurea Valea Fagilor (Rezervație Naturală Biologică); - Popina Blasova (Rezervație Naturală în Balta Brăilei); - Dunărea Veche (Brațul Măcin); - Izvorul de leac din Munții Măcinului; - Broasca țestoasă dobrogeană (monument al naturii) și „Balaurul dobrogean” (cel mai mare șarpe veninos din țară, 2,6 m.); - Castrul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Colibenilor, al Ungurenilor. Din cele mai vechi timpuri, ocupațiile probotenilor sunt agricultura, creșterea animalelor și lucrul în domeniul forestier. Pământul Probotei se dispune pe trei trepte de vegetație: luncă, silvostepă și vegetație de pădure, cu elemente de stejar, gorun și fag. De pe vârful dealului, satul arată ca o frumoasă poveste spusă copiilor în prag de seară. Casele înconjurate de garduri și copaci abia își ridică privirile, surâzând una alteia; drumurile șerpuite se întind până în depărtare, îngrămădite de garduri și livezi; dealurile
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
aspră, până-n calda Miazăzi, Cu iubire și dreptate, fiecare-a stăpâni: Cel dintâi, ARDEAL, fiindcă era primul său flăcău, Cuvenitu-i-s-a dreptul de urmaș la tronul său. Prima fată, BUCOVINA, copilița cu chip drag, A primit drept moștenire Țara codrilor de fag. Și-a urmat apoi MOLDOVA, cu surâsul ei candid, Ce-a-nceput să stăpânească peste Țara de molid Iar frumoasa, visătoarea, BASARABIA, bălaia, Cu păr lung de aur moale, cu obrajii ca văpaia, A primit în stăpânire de la tatăl ei
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
peste noi,/ Și prin somn auzi-vom bucium/ De la stânele de oi130. În vraja amintită se adună împrejur Ale Curții mândre neamuri,/ [...] Iară gazda (s.n.) noastră zice,/ Dându-și ramurile-n laturi:// "O, priviți-i cum visează/ Visul codrului de fagi!/ Amândoi ca-ntr-o poveste/ Ei își sunt așa de dragi!131". Este una dintre cele mai profunde imagini poetice ale comuniunii cu natura pe care Eminescu a creat-o. Imaginea codrului și senzația copilăriei se întrepătrund, un fluid intim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
într-un cadru natural izolat: Vom visa un vis ferice/ Îngâna-ne-vor c-un cânt/ Singuratece izvoare,/ Blânda batere de vânt256. Fericirea celor doi îndrăgostiți își găsește împlinirea în spațiul oniric: O, priviți-i cum visează/ Visul codrului de fagi !/ Amândoi ca-ntr-o poveste/ Ei își sunt așa de dragi !257 Singurătatea petrecută în visare pare a fi idealul eminescian de căutare a liniștii râvnite. În Luceafărul se simte mai pregnant decât în restul operei starea de vis a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
carne, ca-n epoca de piatră, ori ca-n "epoca de aur", când măcelăriile erau goale și doar pușca ne ajuta să așezăm câte ceva în tigaie, ci pentru a avea acces la farmecul inefabil pe care numai evadarea în lumea fagilor eterni și-a brazilor solemni, însuflețită și luminată, tainic, de misterul trecerii viețuitoarelor, îl poate revela într-un veac de-sensibilizat și asprit de legile economiei de piață. Autorul își poartă pușca de pe la Ostra până-n... Irak, bătând mai ales pădurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
aus dem Irrenhaus in Czernowitz: Erinnerungen an den "Fall Oiehowicz"), în "Der Südostdeutsche", nr. 4, 5, 1962. Făcându-se cunoscut și apreciat pentru contribuțiile sale în domeniul istoriei Bucovinei, Erich Beck a fost invitat să colaboreze la volumul aniversar: Țara Fagilor: 150 de ani de germanitate în Bucovina (Buchenland: Kundertfünfzig Jahre Deutschtum in der Bukowina). Studiile sale cuprinse în acest volum, Germanii bucovineni în cifre (Die Buchenlanddeutschen in Zahlen), Corporațiile și sistemul cooperatist în Bucovina: sistemul corporatist (Das Zunft und Genossenschaftswesen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și literatura germană în Bucovina: o bibliografie a literaturii secundare (Deutsche Sprache und Literatur in der Bukowina: eine Bibliographie der Sekundärliteratur. Teil 2: 1981-1985 (Mit Nachträgen), tipărit în volumul Peisajul cultural bucovinean: Studii privind literatura de limbă germană a Țării Fagilor (Kulturlandschaft Bukowina: Studien zur Deutschpro-chigen Literatur des Buchenlandes), care a apărut la Iași, în 1990. Totuși, nu aceste studii valoroase au făcut ca universul istoriografiei contemporane să fie luminat de o stea, ce concentrează și iradiază un spectru de informații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
diverse privind Bucovina. Erich Beck poate fi considerat cu adevărat Patriarhul bibliografiei bucovinene. Timp de peste patru decenii el a adunat și continuă să adune informații referitoare la tot ce a apărut și apare în orice colț al lumii, relativ la Țara Fagilor și la oamenii acestui ținut. Rezultatul acestei munci titanice, pusă la dispoziția specialiștilor, publicului larg și împătimiților de problematica bucovineană se regăsește în patru tomuri ample: Bibliografia etnografică a Bucovinei: Literatura până în anul 1965 (Bibliographie zur Landeskunde der Bukowina: Literatur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de secole, supraviețuind tuturor anotimpurilor și încercările. În primăvară înflorește, în vară înverzește, în toamnă este plin de fructe, iar în iarnă rezistă. An după an adaugă câte un nou inel tulpinii sale. Acest copac puternic, maiestuos l-aș numi fagul care a dat numele ținutului Bucovina. Și cine poate descrie acest copac? Conform tradiției, bineînțeles că numai istoricii. Conform naționalităților trăitoare aici, în jurul copacului vor fi patru istorici: un român, un ucrainean, un german și un evreu, studiind, cercetând și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
coloane: sunt șaizeci cu totul, dispuse pe zece rânduri, fiecare de câte șase. Pe un postament de marmoră albă au fost ridicați niște piloni conici de piatră: pe aceste temelii sunt puse coloane formate din trunchiuri de brad sau de fag înalte cât un stat de om, deasupra cărora, în goluri practicate anume, sunt așezate torțe și vase pline cu tămâie. Când moare cineva, se aprind torțele timp de trei zile la rând: se spune că sufletul defunctului are nevoie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Cu securi pe mână, Merinde de-o lună. Eu dacă știam, Nu mai răsăream; Eu de-aș fi știut, N-aș mai fi crescut. Și ei au plecat Din vărsat de zori, Pe la cântători. Și ei au umblat Văile cu fagii Și munții cu brazii, Până m-au găsit, Bradul cel pocit. Pe min’ m-au ales Pe izvoare reci, Și ierburi întregi, Pe cracă uscată, De moarte lăsată. Ei când au venit, Jos au hodinit, Au îngenuncheat, De-amândoi genunchi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
atribuite. Tăierile în aceste păduri trebuie să aibă un caracter de refacere. În pădurile din grupa I se admit următoarele tăieri: a) operațiuni culturale; ... b) tăieri de higiena; ... c) tăieri grădinărite; ... d) tăieri progresive (inclusiv pădurile de rășinoase și de fag). ... În pădurile care se regenerează bine și repede prin lăstari (salcâmul și pădurile de lunca alcătuite din specii moi de foioase), mentinindu-se sau intarindu-se prin această funcțiunile de protecție, precum și în pădurile degradate de stejar, provenite din lăstari care
HOTĂRÂRE nr. 114 din 30 ianuarie 1954 privind zonarea funcţională a pădurilor din Republica Populara Română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127386_a_128715]
-
pădurilor înfundate, prevăzute în anexa nr. 6, unde acest regim se aplică pe masura deschiderii și punerii în exploatare a acestor păduri. 11. În scopul creării condițiunilor pentru desfășurarea în tot timpul anului, a lucrărilor de exploatare în pădurile de fag, si pentru crearea condițiilor pentru introducerea, pe scară largă, a mecanizării lucrărilor de exploatare în aceste păduri asigurând, în același timp, regenerarea și îmbunătățirea productivității arboretelor de fag. Se dă sarcina Ministerul Agriculturii și Silviculturii că, împreună cu Ministerul Industriei Lemnului
HOTĂRÂRE nr. 114 din 30 ianuarie 1954 privind zonarea funcţională a pădurilor din Republica Populara Română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127386_a_128715]
-
desfășurarea în tot timpul anului, a lucrărilor de exploatare în pădurile de fag, si pentru crearea condițiilor pentru introducerea, pe scară largă, a mecanizării lucrărilor de exploatare în aceste păduri asigurând, în același timp, regenerarea și îmbunătățirea productivității arboretelor de fag. Se dă sarcina Ministerul Agriculturii și Silviculturii că, împreună cu Ministerul Industriei Lemnului, Hârtiei și Celulozei, în decurs de 2 ani să studieze problemă tăierii și scosului în timpul verii, în pădurile de fag, si in functie de rezultatele obținute, să stabilească
HOTĂRÂRE nr. 114 din 30 ianuarie 1954 privind zonarea funcţională a pădurilor din Republica Populara Română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127386_a_128715]
-
același timp, regenerarea și îmbunătățirea productivității arboretelor de fag. Se dă sarcina Ministerul Agriculturii și Silviculturii că, împreună cu Ministerul Industriei Lemnului, Hârtiei și Celulozei, în decurs de 2 ani să studieze problemă tăierii și scosului în timpul verii, în pădurile de fag, si in functie de rezultatele obținute, să stabilească modul de exploatare a acestor păduri în viitor. 12. În scopul asigurării punerii în producție a pădurilor înfundate prevăzute în anexa nr. 6, se dă sarcina Ministerului Industriei Lemnului, Hârtiei și Celulozei
HOTĂRÂRE nr. 114 din 30 ianuarie 1954 privind zonarea funcţională a pădurilor din Republica Populara Română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127386_a_128715]
-
în principal din cauza ponderii mici a rășinoaselor în compoziția pădurilor (28%), existenței a peste 700 mii hectare de păduri slab productive - cu creștere medie de pînă la 2 mc/an/ha - și a unui milion hectare de păduri, îndeosebi de fag, trecute de vîrstă exploatabilității, situate în mare parte în bazine inaccesibile, în care acumulările de masă lemnoasa sînt reduse (2-3 mc/an/ha). Pentru cunoașterea resurselor forestiere, trecerea la gospodărirea pe baze științifice a fondului forestier și stabilirea posibilității pădurilor
LEGE nr. 2 din 15 aprilie 1976 privind adoptarea "Programului naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127404_a_128733]