2,422 matches
-
2001/2, nr. 6; 2010/2, nr. 24; 2011/2, nr. 26; Cahiers du Genre, 2009/1, nr. 46. 10 Mihaela Miroiu, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004a, pp. 69-71. 11 Georgiana Waylen, "Le genre, le feminism et l'Etat: un survol", în Ballmer-Cao, T.H., Mottier, V., Sgier, L., (eds.), Genre et politique. Débats et perspectives, Ėditions Gallimard, Paris, 2000, pp. 216-221. 12 Anne Phillips, "Espaces publics, vies privées", în Ballmer-Cao, T.H., Mottier, V., Sgier, L. (eds
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și "alter"-ideologii, care definesc anti-identități ("cine nu suntem"). De pildă, zice McKerrow, în anii '50, în Statele Unite, ego-ideologia prevedea termenul de "patriot", în timp ce alter-ideologia întrebuința termenul de "comunist", pentru a desemna identitatea opusă ideologic. Alt exemplu este cel al feminismelor contemporane, unde opoziția construită discursiv rezidă în antinomia "cooperare" versus "competiție"695. În cazul particular al formării claselor sociale, atestă criticul, "conflictul dintre ego-ideologii și alter-ideologii servește drept teren de luptă"696. Implicarea ideologiilor în practicile sociale, alături de îndemnul înspre
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
centrare exclusivă pe o anumită cultură. Altfel spus, rămânem localizați într-o lume policentrică, adică recunoaștem diverse localizări culturale. Suntem localizați, nu centrați, ci policentrici. Ca urmare, eurocentrismul este acompaniat, între altele, de afrocentrism. La fel stau lucrurile și cu feminismul. Structura conceptuală a centrismului se bazează pe un fundament dualist, pe trasarea unei distincții care duce la o discontinuitate între centrul privilegiat și ceilalți, între Eu și Ceilalți. O perspectivă interesantă propune Gary Varner 130. Acesta, respingând holismul, formulează teza
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
naționale și internaționale cazuri și evenimente grave, unele chiar catastrofale, de poluare. 2.6. Ecofeminism Nu este scopul meu aici să discut despre mișcarea feministă și presupozițiile filosofice care o pot legitima, ci doar despre o fuziune teoretică interesantă între feminism și ecologism din care a rezultat așa-numitul ecofeminism. Putem identifica mai multe variante de ecofeminism, în funcție de forța cu care este dislocată, eventual până la dispariție, distincția dintre bărbat și femeie în diverse contexte. Mă ocup în continuare numai de aspectele
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
model se ajunge inevitabil și la critica celorlalte dualisme. Astfel, întrucât însăși dualismele se susțin unele pe altele, și critica unuia dintre ele devine o critică a celorlalte. Drept consecință, diversele critici devin solidare unele cu altele, iar ecologismul și feminismul își dau mâna în ecofeminism. În îndepărtarea omului față de natură se manifestă caracteristici masculine și este respins sau suprimat ceea ce este feminin, de unde rezultă că ecologismul și feminismul sunt solidare, că reconcilierea omului cu natura presupune recuperarea valorilor și a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Drept consecință, diversele critici devin solidare unele cu altele, iar ecologismul și feminismul își dau mâna în ecofeminism. În îndepărtarea omului față de natură se manifestă caracteristici masculine și este respins sau suprimat ceea ce este feminin, de unde rezultă că ecologismul și feminismul sunt solidare, că reconcilierea omului cu natura presupune recuperarea valorilor și a virtuților specifice feminității. Un prim pas în revizuirea viziunii occidentale asupra relației omului cu natura îl reprezintă recunoașterea pe baze științifice a faptului că omul este parte a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
eticii virtuților. Degradarea mediului este expresia unor capacități limitate ale sensibilității estetice, afectivității, grijii, dar și a dispoziției de a domina. Avem astfel de-a face cu slăbiciuni omenești care duc la degradarea mediului. Nici "ecologia profundă" nu satisface pretențiile feminismului deoarece reconsiderarea Sinelui și redefinirea noțiunii de identitate sunt vagi și incomplete. După Plumwood, "ecologia profundă" nu deosebește într-un mod satisfăcător între trei nivele: indiscernabilitatea, expansiunea sinelui și transcendența sinelui 353. Teza indiscernabilității, pe care o găsim bine formulată
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
consecința ar fi reducerea lumii la un singur întreg, iar toate demersurile noastre de cunoaștere ar viza descrierea cât mai completă a acestuia. Teza indiscernabilității poate reprezenta o tentație și pentru filosofia feministă în măsura în care duce la negarea unor distincții. Dar feminismul nu trebuie să ajungă la un asemenea rezultat doar pe temeiul că dualismul trebuie respins. O alternativă la holism este abordarea relațională a sinelui, caz în care nu ajungem la consecințe inacceptabile. Abordarea relațională asigură respingerea dualismului dintre umanitate și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dualismul trebuie respins. O alternativă la holism este abordarea relațională a sinelui, caz în care nu ajungem la consecințe inacceptabile. Abordarea relațională asigură respingerea dualismului dintre umanitate și natură fără a nega independența sau caracterul distinct al celorlalți. Și cum feminismul a exersat deja abordarea relațională, rezultă că poate reprezenta în această privință o sursă de inspirație pentru ecologism. În al doilea rând, "ecologia profundă" oscilează între sinele holistic, conceput mistic și indiscernabil, și sinele expansiv. Această oscilare este generată din
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
rând pentru că nu poate fi gândită altfel decât pornind de la modelul iubirii personale, adică o iubire care presupune individualizare și distincție între persoana iubită și alte persoane. Mai degrabă, problema raportului dintre continuitate și diferență este rezolvată fără complicații în cadrul feminismului, fără detașări presupus imparțiale și abstractizante. Pur și simplu, recunoaștem grija pe care o avem unii față de alții după modelul parental sau al prieteniei și aplicăm acest model în relațiile noastre cu natura. Cred că și metafora unui "lanț al
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
John, "Attitudes to Nature", în R. S. Peters (ed.), Nature and Conduct, St. Martin's Press, New York, 1975, pp. 251-264. Perry, Ralph Barton, General Theory of Value, Longman's, Green and Co., New York, 1926. Plumwood, Val, "Nature, Self , and Gender: Feminism, Environmental Philosophy, and the Critique of Rationalism", în Hypatia, 6, 1991, pp. 10-26. Plumwood, Val., Feminism and the Mastery of Nature, Routledge, Londra, 1993. Prigogine, Ilya, Isabelle Stehgers, Noua alianță. Metamorfoza științei, traducere de Cristina Boico și Zoe Manolescu, Editura
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
New York, 1975, pp. 251-264. Perry, Ralph Barton, General Theory of Value, Longman's, Green and Co., New York, 1926. Plumwood, Val, "Nature, Self , and Gender: Feminism, Environmental Philosophy, and the Critique of Rationalism", în Hypatia, 6, 1991, pp. 10-26. Plumwood, Val., Feminism and the Mastery of Nature, Routledge, Londra, 1993. Prigogine, Ilya, Isabelle Stehgers, Noua alianță. Metamorfoza științei, traducere de Cristina Boico și Zoe Manolescu, Editura Politică, București, 1984. Rawls, John, A Theory of Justice, ediție revăzută, Oxford University Press, 1999. REC
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Andrew Brennan, "The Moral Standing of Natural Objects", în Environmental Ethics, 6, 1984, pp. 35-56. 351 Aceste idei sunt dezvoltate în Mark Sagoff, The Economy of the Earth, Cambridge University Press, Cambridge, 1988. 352 Val Plumwood, "Nature, Self , and Gender: Feminism, Environmental Philosophy, and the Critique of Rationalism", în Hypatia, 6, 1991, pp. 10-26. 353 Ibidem, pp. 10-26. 354 Am discutat pe larg despre această metaforă în Constantin Stoenescu, "Sensuri etice ale metaforei lanțul iubirii", în Marin Bălan, Valentin Mureșan (eds
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Franței postbelice și apoi a lumii întregi efectul unei lovituri de trăsnet. Lucrarea va fi citită de multe generații de femei și considerată, alături de O cameră separată de Virginia Woolf și Mistica feminină de Betty Friedan, drept text fondator al feminismului anilor '70. Ea va aduce multor soții și fete tinere, dacă nu fericirea, cel puțin "luciditatea", conștientizarea care "o favorizează și dă curaj"144. Le va insufla, subliniază istoriografa și jurnalista Laure Adler, "năzuința de-a fi demnă de-a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
dinamitase vechea morală sexuală. Fuseseră instituite egalitatea între cele două sexe, divorțul liber consimțit și avortul liber și gratuit. Din păcate, în anii '50 devenise evident faptul că revoluția sovietică nu fusese în stare să-și țină promisiunile, nici cu privire la feminism, nici cu privire la revoluționarea moravurilor. Și în acest domeniu, ca în atâtea altele, realitatea, și mai ales tradiția ajunseseră din urmă idealul. Necesitatea de a repopula țara în urma războiului civil și de a mobiliza toate energiile în vederea "clădirii socialismului" a împins
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
reglementări specific precum: legea cotelor de gen, legea parității de gen și măsuri specifice în favoarea femeilor în anumite domenii. În literatura de specialitate, aceste politici, împreună cu structurile instituționale create în scopul aplicării și monitorizării lor, sunt integrate sub denumirea de "feminism de stat"1. Acest set de politici ar trebui să susțină, și în România, exercițiul cetățeniei politice și funcționarea mecanismelor democratice, participarea și reprezentarea femeilor, respectiv reducerea inegalităților de gen din spațiul politic și atenuarea deficitului democratic înțeles, în acest
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
gen în politică și aplicarea lor în România, lucrare de disertație, în format pdf. Online, 2011. Miller, David (ed.), Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București. Millon-Delsol, Chantal, Statul subsidiar, traducere de Maria Petruț, EFES, Cluj-Napoca, 1997. Miroiu, Mihaela, "Feminismul ca politică a modernizării", în Alina Mungiu-Pippidi (ed.), Doctrine politice. Concepte universale și realități românești, Editura Polirom, Iași, 1998. Miroiu, Mihaela, De ce nu pun și femeile țara la cale? Prefață la Diana Neaga, Gen și cetățenie în România. Între formal
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
eds.), Genre et politique. Débats et perspectives, Ėditions Gallimard, Paris, 2000. Way, Lucan A., "The Dilemmas of Reform in Weak State: The Case of Post-Soviet Fiscal Decentralization", în Politics &Society, vol. 30, nr. 4/2002. Waylen, Georgiana, "Le genre, le feminism et l'Etat: un survol", în Ballmer-Cao, T.H., Mottier, V., Sgier, L., (eds.), Genre et politique. Débats et perspectives, Ėditions Gallimard, Paris, 2000, pp.203-233. Zaberca, Vasile M., Istoria administrației publice în România, Editura "Eftimie Murgu", Reșița, 1997. Zakaria, Faared
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
p. 185. 2 Mihaela Miroiu, "De ce nu pun și femeile țara la cale?", prefață a cărții Diana Elena Neaga, Gen și cetățenie în România. Între formal și substanțial, normal și normativ, Editura Polirom, Iași, 2013, p. 11. 3 Mihaela Miroiu, Feminismul ca politică a modernizării, în Alina Mungiu-Pippidi (ed.), Doctrine politice. Concepte universale și realități românești, Editura Polirom, Iași, 1998, p. 262. O analiză detaliată și actualizată asupra problematicii cetățeniei din persepectiva genului oferă cartea: Diana Elena Neaga, op. cit.. 4 The
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Walby, "La citoyenneté est-elle sexuée?", în Ballmer-Cao, T. H., Mottier, V., Sgier, L. (eds.), Genre et politique. Débats et perspectives, Ėditions Gallimard, Paris, 2000, pp. 72-82. 15 Laura Bereni et al., op.cit., p. 147. 16 Georgiana Waylen, "Le genre, le feminism et l'Etat: un survol", în Ballmer-Cao et al., op cit., pp. 216-221. 17 Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 90. 18 Otilia Dragomir; Mihaela Miroiu, (eds.), Lexicon feminist, Editura Polirom, Iași
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
unii dintre ei la acțiuni directe și la terorism (Andreas Baader i-a fabricat "Kommunei I" primele sale arme), iar pe alții îi va face să se manifeste printr-un comportament social complet diferit, uneori trecător: mișcarea "alternativă", revolta "verde", feminismul miltant au luat naștere din această mare efervescență berlineză de la sfîrșitul anilor 60. A treia direcție este aceea a acțiunii politice militante de inspirație revoluționară. Aceasta este îndreptată atît împotriva Americii "imperialiste", împotriva dictaturilor reacționare din Lumea a Treia (în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
sociale. Adică, altfel spus, contextul socio-economic; sau, mai brutal, mijloacele și condițiile reale de producție. Și, în numele materialismului cultural, concept drag, preluat de la Raymond Williams (definitoriu, credem noi, pentru optica lui Kellner), autorul coboară în context. Observă, de pildă, declinul feminismului, invazia actorilor "ultra-macho", fetișizarea gustului public ș.a., fără a uita însă că e vorba de efecte. Și fără a minimaliza consecințele pe termen lung. Fiindcă această cultură high-tech, ca sector economic dinamic, devine o cultură globală. Tehno-cultura, industrializîndu-se, oferă produse
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
studiile culturale. În același timp, evidențiez limitele Școlii de la Frankfurt și cum sînt acestea corectate adesea de studiile culturale britanice (deși anumite aspecte ale abordării Școlii de la Frankfurt oferă corective ale limitelor studiilor culturii britanice). Mai mult, utilizez și contribuțiile feminismului și proiectelor multiculturale ce preiau explorarea genului, sexualității, rasei, etnicității, minorității și marginalizării care au început să prolifereze în anii '60. În plus, evidențiez relevanța pe care inovațiile teoretice din teoriile postmoderniste ale lui Foucault, B. Jameson și alții o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tip de studiu cultural. Un astfel de studiu cultural dezvoltat în această carte este el însuși bazat pe interpretarea adaptată, adusă la zi și reconstruită a studiilor culturale britanice, a Școlii de la Frankfurt, a unor opinii din teoria postmodernistă, a feminismului și a teoriei multiculturale. În cele mai bune lucrări ale lor, partizanii studiilor culturale britanice își contextualizează cercetările în evenimentele socio-politice curente. Pe tot parcursul studiului meu, încerc în același mod să situez artefactele culturale cercetate în mediul în care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
perioadei precedente, revoluția post-structuralistă a fost martora proliferării unor noi teorii ale limbajului, cetățeanului, politicii și culturii. Și totuși, inspirîndu-se tocmai din acele teorii ale căror extravaganțe le respinsese, mișcarea post-structuralistă a produs noi sinteze ale marxismului, psihanalizei, semioticii și feminismului, într-o explozie de discursuri teoretice care au circulat în întreaga lume. În Statele Unite, unde acele forme numite de Marcuse "gîndire unidimensională" au domnit în tot deceniul cinci și începutul deceniului șase, marxismul și feminismul au fost primele forme de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]