2,254 matches
-
și alte "aranjamente corporale baroce ciudate" transformă feminitatea în propria-i parodie. În această exagerare culturală mutabilă, femeia "se joacă" pe sine în timp ce joacă, conștient sau inconștient, și un alt rol145. Prezența Madonnei pe scenă și în videoclipuri excedează în feminitate, fiind de obicei asociată cu imaginea femeii fatale sau cu o imagine de Marie-Magdalenă disprețuitoare și lipsită de căință. Costumele Madonnei, gesturile ei, mișcările și pozele sunt simboluri ale unui corp creat artificial sau imaginat și ale unei identități provizorii
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
la identificare, favorizarea ambiguității și ironiei au de fapt un singur scop, acela de a distra auditoriul 148. Într-o adevărată ,,tradiție" postmodernă, esteticul și artisticul în sens tradițional sunt îndepărtate și umbrite, iar parodierea lor, precum și subminarea conceptului de feminitate sunt aduse în prim-plan. * Analiștii culturii populare (postmoderne în general) și autorii studiilor de gen, în special, s-au preocupat în ultima vreme de o problemă culturală mai veche, și anume opoziția dintre feminitate și masculinitate care poate fi
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
lor, precum și subminarea conceptului de feminitate sunt aduse în prim-plan. * Analiștii culturii populare (postmoderne în general) și autorii studiilor de gen, în special, s-au preocupat în ultima vreme de o problemă culturală mai veche, și anume opoziția dintre feminitate și masculinitate care poate fi reprezentată, ca semn, de costume și travesti și care poate contribui intens la crearea iconurilor 149. Un caz interesant de icon și producător de icon feminin cultural în același timp este celebra eroină medievală Ioana
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
care mai târziu le recunoaște ca fiind cele ale Arhanghelului Mihail și ale fecioarelor-martir Caterina și Margareta, care, susține ea, o îndemnaseră să se îmbrace în haine bărbătești și să conducă armata franceză spre victorie împotriva englezilor. Pentru că depășește limitele feminității (merge călare, este înarmată și luptă efectiv în bătălie) și pentru că refuză să accepte autoritatea Bisericii Catolice, care, în opinia ei, era secundară puterii lui Dumnezeu, Ioana d'Arc este judecată, denunțată ca eretică, excomunicată, condamnată la moarte și arsă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
simboluri culturale ale societății industriale (cf. și A. Moles, 1973: 643). Omniprezența sa trebuie legată însă în primul rînd de domeniul lingvistic (rolul mesajului publicitar ca generator de sloganuri, clișee, intertext al epocii) și estetic (construirea unei anumite imagini a feminității, a virilității, a confortului etc. pentru un anumit grup, societate, epistemă). Decelînd "visele" și așteptările destinatarului, mesajul publicitar suscită anumite dorințe și nevoi pe care actul cumpărării (în cazul "reușitei" persuasiunii) ca act securizant și liberator de inhibiții și frustrări
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ca posibilitate de împuternicire a femeilor și ca mediu al violenței, al hărțuirii și al ignorării femeilor. În ultimă instanță, întâlnirea dintre cyberfeminism și postcolonialism este evidențiată, prin vocile lui Chela Sandoval sau Radhika Gajjala: împotrivirea la conceptul universal de feminitate și promovarea diferenței, a localismului și a marginalității. tc "" Capitolul 1tc "Capitolul 1" Corpul intermediar: cyborgultc "Corpul intermediar\: cyborgul" Concepte-cheie: organism, mașină, artificiu, neocartezianism, hibridizare, proteză, dorință, întrupare, evoluție, neodarwinism, mecanologie, infomedicină Teoreticieni-cheie: Gilles Deleuze, Félix Guattari, Michael Heim, Robert
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
corespundă anumitor tipare culturale. În același timp, în terminologia studiilor culturale, „împrumuturile” din istoria artei sunt practici opoziționale care rezistă forțelor social-politice dominante. Reconfigurările trupului artistei se asamblează și în cheie feministă, deoarece idealurile estetice construite de lumea masculină în legătură cu feminitatea sunt respinse. De pildă, în „Self-Hybridations” (1998-2002Ă, artista parafrazează și grefează canoanele frumuseții clasice pe propriul chip; inspirată de transformările corporale din cultura indienilor mayași și olmeci, precum strabismul sau elongațiile de craniu, dorește să scoată la iveală monstruosul artificial
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în multiplele contexte corporale și subiective ale realității virtuale, iar Jimroglou (2001Ă scoate la iveală caracterul cyborgic subversiv al subiectivității feminine în cadrul reprezentărilor vizual-digitale de tip webcam. Astfel, o parte a cyberfeminismului se întâlnește cu viziunea postmodernistă care contestă metanarațiunile feminității date și universale și propune în schimb imaginea multiplicității experiențelor femeii. În această direcție, teoria constructivismului social este utilizată pentru a critica discursul științific și filosofic al capitalismului patriarhal, militar și global. Cyberfeminismul se identifică, pe de o parte, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
deși problema genului se presupune a dispărea, reprezentarea umană este mai evidentă fie prin umanizarea cyborgilor, fie prin preocuparea față de problemele specific-umane ale dorinței și ale sexualității. Prin urmare, dacă pe de o parte, cyborgul feminist are o înfățișare militarizată, feminitatea pierzând teren în favoarea masculinității, pe de altă parte, cyborgul își definește mașinitatea prin recursul la o conduită cu tendințe umane sau umaniste. Împărtășind această perspectivă a Claudiei Springer, Squires (2000Ă se întreabă dacă viziunea curentului cyberpunk (și implicit a feminismului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tip gender, ci și ostilitatea față de femei, excluderea sau dominarea, altele promovează mediul noilor tehnologii comunicaționale drept „un nou spațiu pentru femei”. În timp ce pentru cele dintâi, divergențele de gen sunt propagate în cyberspațiu, un mediu de tip hipergender prin exagerarea feminității și a masculinității, pentru cele din urmă aceste problematici gender nu mai operează în spațiul virtual. Mai mult, dacă primele sunt, precum hackerii, „dușmanul din interior” (the enemy withină, propunând imaginea cyborgului bisexual pentru subminarea și revolta împotriva sistemului, ultimele
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
analizate în contextul globalizării și al destrupării. Dincolo de aceste neajunsuri și dezavantaje, spațiul rețelei este utilizat pentru transformarea femeilor în cetățene active care subminează dominația puterii și consumismul pasivezi Atât laturile pozitive, cât și cele negative surprinse în relaționarea dintre feminitate și contextul social al Internetului sunt legitimate prin analize concrete și empirice și adesea sunt la confluența dintre spațiul online și spațiul offline, dintre afirmarea și acțiunea locale și distribuirea globală. După cum se poate vedea, cyberfeminismul este o mișcare cu
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
demise drept practici restrictive. Mai mult, procesul identificării (fără posibilitatea diferențieriiă este o formă de negare a altor modele de identitate și de comportament: unicul construct de femeie acceptat online este supus criticii și reconstrucției prin promovarea altor modele de feminitate și umanitate. Esențializarea unei viziuni a femeii occidentale, caracterizate printr-un anumit stil al discursului și al conduitei online (unul „prietenos”, grijuliu și gentilă este respinsă ca un fenomen care construiește anumite așteptări, pozitivități și comportamente, în dauna altora, tipizate
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
caracterizate printr-un anumit stil al discursului și al conduitei online (unul „prietenos”, grijuliu și gentilă este respinsă ca un fenomen care construiește anumite așteptări, pozitivități și comportamente, în dauna altora, tipizate drept violente sau nepoliticoase. Astfel, definiția universală a feminității (femeia albă, heterosexuală, înstărită și educatăă întâlnește o contrapoziție a redefinirilor multiple, active și subversive. Fie că este vorba de lucrările de artă pe computer transformate în instrumente de exprimare a alterității postcoloniale (vezi Grossberger-Morales, 2000Ă, fie de acțiunile concrete
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de caracter (sau peisaj). Fie un personaj de parte bărbătească cu gene alungite și voce moale și care mușcă și zgîrie cînd se bate; se poate spune că lungimea genelor, moliciunea vocii și zgîriatul sau mușcatul funcționează ca seme ale feminității. ¶Barthes 1974 [1987]; Chatman 1978; Culler 1975; Greimas 1983b; Greimas, Courtés 1982; Rastier 1973. semem [sememe]. 1. Setul de SEME recognoscibile într-un anumit cuvînt sau morfem (Pottier). 2. O accepție particulară a unui anumit cuvînt (Greimas). Cuvîntul cavaler, de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
acest tip sunt frecvente la persoanele aflate în tratament. Se spune, de altfel, despre o femeie care naște că este «în travaliu», deci rezultatul nu se obține fără efort. La bărbat, visul având ca temă sarcina sau nașterea simbolizează trezirea feminității și a creativității. În funcție de construcția sa, visul arată în ce stadiu se situează subiectul în procesul de creație: Sarcina este o manifestare a fertilității și a vieții. Femeia însărcinată este peste tot în lume învestită cu o putere specială. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
lui Abraham, berbecul poate întruchipa «salvatorul» și deci rezolvarea problemelor. Căprioară, pui de căprioară La fel ca și mielul, căprioara simbolizează inocența. Ea se situează totuși mai puțin în registrul infantil. Candoarea sa nu se asociază cu tinerețea, ci cu feminitatea. Înseamnă că subiectul este slăbit în «anima» sa. Nu reușește să se afirme. Are prea multă încredere și riscă - la fel ca în basmul Albă-ca-Zăpada, în care căprioara este substitutul eroinei - să se lase dominat și să cadă în capcana
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Fetișismul și puterea stimulentă și erogenă acordată încălțămintei, mai ales cizmelor și tocurilor înalte, sunt ușor de înțeles. Nu mai luăm în considerare faptul că, fără a recurge la fantasmele pe care le inspiră încălțămintea, ea rămâne prin excelență accesoriul feminității. Simbolistica se poate nuanța dacă este vorba de: - cizme, care insistă mai ales asupra caracterului protector (ploaie, zăpadă) sau erotic, atunci când se mulează pe picior; expresia «a fi la picioarele cuiva» arată supunerea față de o persoană sau față de o situație
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
părul simbolizează regenerarea permanentă, înlănțuirea neîntreruptă a ciclurilor și a creșterii. Este în această măsură un semn pozitiv al bunei dezvoltări și a dinamismului celui ce visează, care își vede resursele reînnoite fără încetare. Părul sporește virilitatea bărbatului și asigură feminitatea femeii. Are o dimensiune sexuală certă. Participă la seducție și trebuie, din acest motiv, să rămână ascuns în unele tradiții. Ritualurile de tundere vizează eliberarea omului de pulsiunile sale. În mod universal, părul este asociat cu forța și vigoarea. A
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
elementele sunt semnificative (vezi în funcție de scenariul oniric: Frunte, Ochi, Ureche, Nas, Gură). Vagin, clitoris Organele genitale feminine au fie o semnificație sexuală (vezi Sexualitate), când visul dă loc unei excitări, fie o semnificație de fecunditate (vezi Naștere). Dezvăluie în plus feminitatea subiectului și îi recomandă să își dezvolte anima, să abordeze situațiile cu blândețe și finețe. Pântec Pântecul este în mod simbolic comparat cu un laborator. Este locul transformărilor: de la concepția la formarea fetusului, de la încorporarea la asimilarea hranei. Prin urmare
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
refulării, libera exprimare. Unele terapii folosesc de altfel funcția eliberatoare a strigătului și îi invită pe pacienți să urle, să exorcizeze cuvântul până atunci reprimat și reținut. Corn Cornul este simbolic asociat cu luna (vezi Cer). Exprimă, prin urmare ciclul, feminitatea, variabilitatea, ritmul sacru și universal. În vis, fie că apare sub forma cornului lunii sau a cornului de patiserie, pune în gardă subiectul cu privire la inconstanța sa, lipsa de perseverență sau versatilitatea. Cornul este și emblema Islamului și poate avea o
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
semnificând nevoia de a fugi de cruda realitate. Apă Apa, ce figurează împreună cu pământul, aerul și focul în rândul celor patru elemente structurale, este un simbol major, ale cărui semnificații sunt numeroase, deși legate între ele. Astfel, apa este expresia feminității, a fecundității și a maternității, a purității, fluidității și lentorii, a inconștientului, imaginației și creației. Gama ei de semnificații merge de la infim (picătura) la puterea absolută (val seismic, potop). În vis apa exprimă, în general, procesul de purificare interioară. Baie
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
predilecte și obsesiile romancierului, caracteristice, sunt deja depistabile în acest volum de debut. În absența stăpânilor (1966), „prima carte bună” a scriitorului după propria lui opinie, e un triptic de narațiuni independente, consacrate fiecare unei vârste sau condiții omenești - senectutea, feminitatea, copilăria - și potențate prin încadrarea într-un întreg virtual care le subordonează unei demonstrații („stăpânii” absenți sunt bărbații). Animale bolnave, probabil cea mai cunoscută dintre cărțile lui B., e un fals roman polițist, de fapt un roman dostoievskian, centrat pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
rezidă în analiza specificului subiectului uman generat de un timp și un spațiu. Problemă identității femeii pariziene ține de gramatică "modernității" occidentale, marcată de definirea identităților naționale și genuriale. Femeia pariziana reproduce un cod al epocii privitor la modernitate, urbanitate, feminitate. Femeia și orașul fac parte din universaliile tematice ale literaturii. Nenumărate cercetări au fost consacrate Parisului, femeii și literaturii despre aceste teme. Prin fuzionarea lor, studiul prezent oferă o perspectivă inedită. O abordare complexă a orașului modern implică și o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Începând cu dezvoltarea vieții de curte, trecând prin Renaștere, Revoluție și modernitate, destinul femeii preocupă și neliniștește opinia publică. Codul civil al lui Napoleon frânează emanciparea femeii pe parcursul secolului al XIX-lea, având o delimitare strictă între caracterul privat al feminității și cel public al masculinității. În acest context, Femeia Nouă, cu pași mărunți, discret, dar eroic, pe eșafod, pe baricade, în cluburi, în presă, în exil sau în saloane, desfășoară o considerabilă energie în vederea emancipării sale. Soluționarea problemei de gen
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
al recunoașterii de către civilizația occidentală a femeii ca individ și a locului ei în Cetate. Capacitatea juridică a femeii a fost o piatră grea de încercare a modernității franceze 27. Mai antifeminiști decât anglo-saxonii, bărbații francezi sunt mai dependenți de feminitate; ei își iubesc disperat femeile în privat, dar nu le încurajează demersurile de egalitate. Ei au știut să-și convingă consoartele că ele nu au nevoie de multe drepturi, deoarece ar fi incompatibile cu semnificația feminității. Rămășițele politeții cavalerești, precum și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]