2,253 matches
-
și subsolul, vestigiile arheologice; profesorii istoria, geografia și etnologia, au arătat de când sunt stăpânite de poporul nostru plaiurile peste care au trecut mileniile în fuga lor necontenită și încă multe, multe altele, exprimând în diferite feluri și cu pregnanță, imaginea fermecătoare a tabloului spațial al scumpelor noastre meleaguri. Motivație și mulțumiri Pitorescul strălucitor al cadrului natural al satului Costișa văzut prin prisma copilăriei, originalitatea artei populare, folclorul străbun care sfidează timpul, spiritul creator și mai cu seamă oamenii, au fost invitații
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
temperatura corpului, nu mai mult de atât. La o temperatură mai ridicată, sake își pierde aroma și buchetul. În cele din urmă nu-i decât o preferință personală și fiecare bea la temperatura care i se potrivește. Taro-san a încheiat fermecătoarea poveste a sake ului cu aceste cuvinte: „Închide ochii și deschide ți sufletul, savurează cupa de sake în liniște... Kampai! Noroc!” La întoarcerea de la Kyoto mi-am făcut timp să stau de vorbă cu nepoțelul meu, elev la o școală
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
fantastică. Kinkaku-ji este îmbrăcat în foițe de aur, iar ceea ce-l îl înconjoară, se armonizează perfect: este vorba de lacul vecin, de pinii ornamentali și de tot restul...Templul se oglindește în luciul apei, de parcă e conștient de frumusețea-i fermecătoare. Insulițele din mijlocul lacului și pinii ce cresc pe ele, sporesc magia locului, încât n-am mai fi plecat de acolo. În vechea capitală imperială am vizitat și alte temple foarte frumoase ( în zona Kyoto sunt concentrate multe temple , unele
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
capturată și frumoasa Adelheid. Fără Îndoială, numai cu ajutorul unei minți iscusite ca a starețului Otto fuseseră puse lucrurile la cale astfel Încât amândoi să ajungă În această stare nefericită. Eglord aspirase dintotdeauna la dragostea fiicei nelegitime a lui Bertold. Fata era fermecătoare și dorită de toți. Mai mult, era și unicul copil al ducelui, care n-avea moș tenitori direcți, astfel că odată cu moartea acestuia, soțul ei s-ar fi putut apropia de tron. E drept, mai era și Conrad, fratele mai
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
fost repartizat la "Pază și Ordine". Într-o seară, pe când își făcea rondul în sectorul repartizat, asistând la schimbul de ture al femeilor și bărbaților care lucrau la " Fabrica de nasturi", privirea i-a fost atrasă de o tânără și fermecătoare domnișoară. Această superbă făptură feminină, blondă, cu ochii ca albastrul imaculat al cerului de vară și mersul șerpuitor ca mișcarea unduitoare a spicelor de grâu sub adierea vântului, era singurul copil al unei familii de polonezi Sauciuc. Tânăra nu era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Când se întorcea tata din tură și intra în curte, ochii și inima îi râdeau de bucurie... Tufe bogate de trandafiri altoiți formau o armonie de culori care-ți încânta privirea. Răzoarele pline cu lalele, gladiole, petunii și crizanteme erau fermecătoare. 10. SPRE NECUNOSCUT Acum ne aflam în vagon, cu calabalâcul pus claie peste grămadă în mijlocul lui. Eram șocați. Nu scotea nimeni nici o vorbă. Ce se întâmplase? Făceam cunoștință cu o realitate pe care nu o prevăzusem, nu o cunoșteam și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
din coapsa lui Adonis, după care trecătorii întorceau capul, irezistibil. Țile: brunet, cu părul creț și ochii migdalați, Mircea: blond, cu părul ondulat și ochi albaștri, amândoi cu trupurile minunat alcătuite, cu un mers elastic și sportiv, formau un duo fermecător. Într-o după-amiază târzie, când munca de pe șantier se încheiase, iar noi, obosiți și flămânzi, o așteptam pe mama să vină de la spital, Mircea s-a dus, ca de obicei, la Țile. Acesta era afară stând pe niște chirpici. Ochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
rezervației tribului Shoshone. În cursul după amiezii ne continuăm drumul spre est. Străbatem acum o câmpie cu mici ondulații, al cărui teren În cea mai mare parte e luat În cultură. Jamestown, un oraș cu 8.000 de locuitori, aproape de fermecătoarea vale a râului James, caută să-și cucerească vizitatorii prin frumusețea parcurilor sale. Nu departe de el se află lacul Spiritwood și o crescătorie de pește. De aici, prin localitatea Walley City intrăm În Fargo, cel mai mare oraș al
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
locale sunt gata să devină când soldați ai legiunilor romane, când sclavi conduși de Spartacus, când soldați ai lui Napoleon. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 134 Artista ce mai iubită În acel timp era micuța și fermecătoarea Shirley Temple. Atât de mult m-a rugat Sănduța s-o duc s-o vadă, Încât i-am pormis că voi Încerca. Și de mă va primi bine va fi, și dacă nu mă va primi - vorba cronicarului - tot bine
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
convine, scrieți-mi imediat! Prin urmare, pe foarte curândș.ț Al dvs.ș,ț Mircea Eliade XLVtc "XLV" WIKANDER către ELIADE*tc "WIKANDER către ELIADE*" 8 martie 1960 Dragă prietene, Nu voi uita niciodată incomparabilele zile pe care, dvs. și fermecătoarea dvs. soție, mi le-ați prilejuit în timpul vizitei mele la Chicago. Aproape că mă tem să revin, totul a fost atât de perfect, încât o altă vizită nu va mai fi niciodată la fel. Căci n-aș îndrăzni să cred
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
cu Tourtal și Martini, trage să moară, dacă nu cumva a și murit. Moartea lui, pe care Tourtal o prevedea, căci venea din spate, cu pași grăbiți, jazzul, a făcut să moară nu numai Montmartre, ci și Parisul, Parisul acela fermecător, vesel și încântător, orașul-lumină, pe care eu l-am prins încă ! Acum Franța are alt Paris, invadat de vacarmul muzicii moderne, ce și-a arătat colții și pe la noi. Ce era mai frumos în muzica ușoară începe să dispară. Ei
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
spun Încă o dată, de ce, de când mă știu, rațional, dar și instinctiv, mă aflu mereu de partea lui Unamuno sau Nietzsche, cel care face elogiul „insului afirmativ”, cel care spune Da! existenței, și nu de partea lui Pascal sau a atâtor fermecători și Înțelepți sceptici care domină, trebuie s-o recunosc, În cultură, filosofie, dar și În opinia curentă. Un anume vitalism e vinovat, probabil, un fel de instinctualitate ideatică, tiranică aproape, de această pulsiune spre pozitiv, spre poziția mereu, insistent, dyscolos
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fapt, de recuzita basmului. Și aceasta explică, printre altele, uriașul interes pe care l-au stârnit și la publicul, și la critica literară română romanele unui Marquez sau Llosa! O proză colorată, viu colorată, de bună factură naturalistă, Îmbibată de fermecătoare și ingenioase elemente fantastice, cu notații sociale În sensul unei clare atitudini anti-tiranice, antiimperialiste, anti-cinice, explică În bună măsură succesul de public și de critică al acestor autori. În ce mă privește - dacă suntem și pe panta confesiunilor profesionale -, În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
aștepta propria noastră siluetă, străină și familiară totodată. „Cineva” Întâlnit parcă odată, În nu știu ce Împrejurare, cineva - așa, precum e uneori conturul unei femei intangibile, create pentru ființe superioare nouă! - care-ți dă o ciudată strângere de inimă, o căldură bruscă, „fermecătoare”, Îți Înconjoară inima și totul, aproape totul devine muzică. Un fel de vag, timid „extaz” al propriei persoane, deodată nouă, netocită de existență și, ca un copil, Îți vine să Întinzi mâna și s-„o” atingi cu vârful degetelor, ca să
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
se sfătuia cu Rosa în legătură cu meniul de la cină, Robby a întins-o la el în cameră, pretextând că trebuie să se pregătească pentru un test, Sarah s-a instalat în camera media ca să joace Binobee, un joc-video despre o albină fermecătoare dar incapabilă să zboare, a cărei expresie de dezgust reușea de fiecare dată să mă alarmeze. Am mers în birou, am închis ușa și mi-am umplut o cană mare de cafea cu votcă (nu mai aveam nevoie de nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
frustrant pentru mine, obișnuit cu o altă sonoritate a numelui autorului Cărții neliniștirii. (De altfel, am constatat încă în prima zi că portughezii nu spun Lisabona, ci „Lișboa”, aglutinând într-un fel de plăcintă muzicalitatea românească a numelui acestui oraș fermecător.) De ce nu este nimeni la această oră la casa lui Pessoa? Păi, e o zonă periferică, localnicii nu prea se interesează de așa ceva, preferă să-și petreacă timpul în localuri mai confortabile, la McDonald's sau KFC, pe o stradă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și absurd uman. După două decenii de când părăsise România, chiar și tabla lui de valori pare că s-a schimbat „simțitor”. Nichita decade din rangul de mare și original poet, rămân doar vreo două amintiri scurte în care doar „omul, fermecătorul” este notat, Cezar și formidabila sa artă poetică este expediat în câteva rânduri convenționale, de Breban se notează, acru, două lucruri: că e, adevărat, un real prozator, care, pe vremuri, l-a sfătuit „să intre în partid”! (Marele prozator al
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
titlu” și o caracteristică, a-l „nimici prin efigie” cumva, cum era aplicată această magie în Evul Mediu, efigie în acest caz fiind nu „păpușa și acul”, ci fraza scurtă și epitetul necruțător. Ca orice teorie a sa, ea era fermecătoare și justă, elegantă, cu condiția... să nu se aplice și prietenilor! Astfel, într-o bună zi, Nichita, ce n-a excelat niciodată prin discreție, a sosit la mine, unde locuia uneori, și mi-a „încredințat” ultima convorbire cu amicul nostru
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
prieteni jurați! Eu nu i-am păstrat nici o clipă pică lui Nichita, iar când Păunescu, după câteva zile, în prezența mea, a vrut să-l ia la rost pe Nichita, m-am opus; l-am rugat însă pe splendidul și fermecătorul poet „să nu mai facă politică”, să se „rezume la vastul și dramaticul imperiu al liricii!...”.Ă Cariera sau, dacă vreți, „cariera” mea care a neliniștit pe atâția, succesul meu social care, fapt paradoxal, a întunecat mai mult sau mai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
unele dintre ele, anunță viitoarea, marea artă, în timp ce altele, vai, cele mai numeroase și nu rareori cele mai insistente, cele mai insolente, nu sunt decât forme ale tropismelor sociale, ale sterilității și veleitarismului; când nu sunt simple și scuzabile, uneori fermecătoare aspecte ale snobismului; cum sunt, azi, atâtea forme ale avangardismului, ce, „el însuși”, din marginal și „revoluționar” odată, se instituționalizează, nu totdeauna cu demnitate, cu inspirat calm creativ. 2 Cariera mea, cea „adevărată”, asemănătoare cu a altor colegi de nivelul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
știa cum se naște mârgărintarul... din rana cerului care cade în amurg în scoica deschisă... (...) Sălămandrele cristalul: ghiață comprimată. Petrea Isac povestește întâmplarea tragică cu țiganca când l-au dus cu căruța în pinteni la Eș. Un zodier Un fântânar Fermecătoarea sau solomonarul. Întâmplarea cu un boier vechi din preajma hanului Hoți de cai sau de drumul mare O dragoste a Ancuței de altădată și a celei de acum etc. Istoria cu Gheorghe Leondari, care a omorât pe frate-său: hoțul Haralamb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
știe cum se naște mărgărintarul... din roua cerului care cade în amurg în scoica deschisă..." Sălămâzdrele cristalul: ghiață comprimată. Petrea Isac povestește întâmplarea tragică cu țiganca când l-au dus cu căruța în pinteni la Eș. Un zodier Un fântânar Fermecătoarea sau solomonarul Întâmplare cu un boer vechiu din preajma hanului Hoți de cai sau de drumul mare O dragoste a Ancuței de altădată și a celei de acum etc. Istoria cu Gheorghe Leondari, care a omorât pe frate-său, hoțul Haralamb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui figură, de te fermeca. Eu ascultam și priveam cu mare drag la tinerii care dansau cu prea mare drag. Și ținea petrecerea, din noaptea dinainte de Sfântul Gheorghe și până a doua zi. Numai dansuri și voie bună. Pe lângă valsuri fermecătoare, se jucau și polcuțe scuturate și mazurci furtunoase și prea frumoase. Nici nu știai când trecea o zi și o noapte. și le aduceau vin foarte bun de la crâșmarul Avram Herman. Și câte un domn mă dăruia cu câte un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Ion D. Sârbu, însă nu pot spune, ca alții, că l-am cunoscut. L-am ascultat la câteva ședințe ale Cenaclului "Ramuri", unde se dovedea foarte bun orator, cu o metodă imbatabilă în a argumenta ceea ce susținea. Era elocvent și fermecător și spunea lucrurilor pe nume, așa cum a procedat când a ironizat faptul că atunci când ungurii au publicat o istorie a Ardealului, în trei volume de lux, la Paris, propaganda ceaușistă dădea replica prin... Titus Popovici în "România literară"! Titus Popovici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pare că spre răsărit. Pe malurile râului sunt mulți copaci Înalți, frumoși și umbroși. Parcă s-ar uni deasupra râului, că sunt pe ambele părți. Sunt atât de frumoși și plăcuți. Mai ales că se aud păsărelele cu glasul lor fermecător. În acest râu sunt mulțime de peștișori colorați, care mai de care mai jucăuș. Intrăm În râu. Apa este caldă și plăcută. Peștișori vin și ne ciupesc de picioare, ne gâdilă. E atât de bine și frumos. Printre ramurile copacilor
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]