3,498 matches
-
predat" ca atare, nu un subiect al întâlnirii între mai mulți interlocutori. Cu mențiunea că, în timpul respectivei transmiteri mai pot interveni fericite accidente produse de curiozitate sau eroare, care deteriorează cumva "obiectul", dându-i astfel mai multă viață. II.3. Festivități, din ianuarie până în decembrie Datori față de cei căzuți După cum se știe, Anglia și Franța au ales, la puțin timp după încheierea luptelor, o zi dedicată sărbătoririi victoriei lor în Marele Război. Pentru români, această zi nu a avut niciodată aceeași
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
îngrijirea mormintelor și de onorarea sistematică a celor morți pentru patrie. "Ziua Eroilor" s-a celebrat pentru prima oară la 20 Mai 1920, odată cu sărbătoarea "Înălțării Domnului", după calendarul creștin ortodox. Ziarele relatau pe larg preparativele, desfășurarea și ecoul acestei festivități. Se sugera că existase un acord deplin al publicului cu autoritățile, deși evenimentul avea loc la scurt timp după aniversarea zilei de 10 mai și ar fi putut să pară un exces propagandistic. În Iași, de exemplu, primele semnale au
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
126. Inițiativa pare să fi venit de la Societatea "Mormintele Eroilor Căzuți în Război"127, fiind asumată și impusă în teritoriu prin aparatul administrativ al statului, sub bagheta ministerului de interne. Regele și regina nu au luat parte atunci la aceste festivități, pentru că vizitau provinciile proaspăt unite cu România. "Legea pentru cinstirea memoriei eroilor căzuți [în război]", din 24 august 1920", votată de Parlamentul român la 23 august 1920, a instituit și pe viitor această comemorare, fixată cu rang de sărbătoare națională
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
intonând cântece și recitând poezii adecvate. În mod special, se recomanda ca praznicele care încheiau partea religioasă a ceremoniilor să fie urmate de adevărate serbări școlare patriotice, reunind eventual elevi din satele sau din orașele apropiate 131. Astfel de "mici festivități" ar fi trebuit să cuprindă "reprezentări de piese cu caracter patriotic, declamațiuni și narațiuni eroice"132. Directivele de la minister specificau: "în fiecare comună, comitetul ce se va forma are libertatea să organizeze serbarea și să alcătuiască programul cum crede că
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
istorie pare să dezamăgească, deopotrivă, copiii și adulții, căci sărbătoarea și învățarea 137 își dăunează reciproc. Spectacolul se transformă într-o autoexaminare, contrazicând așteptările generale, de ieșire din rutina unei zile obișnuite de școală. Scenariul minimal pentru o astfel de festivitate a devenit, de-a lungul ultimului secol, o componentă nedisputată a patrimoniului școlar. Începe cu discursul directorului despre "însemnătatea zilei", continuă cu un număr de cântece patriotice sau folclorice și cu poezii dedicate evenimentului eventual cu o "scenetă" apoi se
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
militare vorbiseră despre "însemnătatea zilei", a urmat "hora [care] a fost jucată, în curtea școalei, de toți cari au fost la serbare"171. Era, de fapt, o prelungire a sărbătorii dedicate zilei de 24 ianuarie din același an, când derularea festivităților locale prilejuise adevărate evenimente mondene, în prelungirea spectacolului școlar. În orașul Bălți, de exemplu, direcțiunea "Liceului Român de Băeți" anunța o serbare consistentă, urmată, la "ora 17 (5 p.m.), [de] Hora Unirei jucată pe platoul de lângă teatru"172. Prima rememorare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de domeniul evidenței: "fiind [...] la câmp, la o depărtare de 20-30 km, sătenii au plecat la prășit cu tot calabalâcul, încă de săptămâna trecută, rămânând în sat aproape copii de la școală, numai"195. Slaba participare a țăranilor la astfel de festivități era un fapt destul de obișnuit, pe care unii raportori l-au interpretat mai critic: "nu atât munca pentru existență i-a oprit și îi oprește a lua parte la asemenea sărbători, ci puțina dragoste ce au pentru școală și țara
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mulțimea de oameni manifesta loialitate și entuziasm. Am fost pretutindeni ovaționați"214. Regina nu a resimțit participarea sa ca pe o obligație de protocol specifică marilor sărbători naționale (10 mai, de exemplu), ci ca pe o fericită coincidență, astfel încât, în ciuda festivităților, și-a continuat programul personal "am încheiat [călătoria în oraș] cu vizita la librăria pe care o patronează Carol, de unde am cumpărat o colecție de cărți noi, germane"215. În anul următor, un jurnal ardelean deplângea insuficienta participare a întregii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
presă, la 1 decembrie, toate școlile trebuiau să participe dimineața la "Te-Deum-urile ce se vor oficia la biserici, în prezența autorităților", după-amiază urmând să aibă loc "serbări școlare, la care un profesor va vorbi despre importanța actului unirii"221. Marile festivități ale deceniului s-au amânat pentru anul viitor. Din nou, ordinea simbolică o surclasa pe cea calendaristică, pentru că suita serbărilor cuprindea, în București, zilele de 9-12 mai, iar pentru ceremoniile de la Alba Iulia unde urmau să participe și oficialii din
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
această dată, autoritățile au recomandat școlilor să colaboreze doar cu "Fundația Culturală Regală "Principele Carol"", cu "Astra" sau cu "Liga Culturală", insistând asupra importanței aniversării a 20 de ani de la unire 235. Ceremonialul strejăresc era deja o componentă verificată a festivităților 236, alături de obișnuitele Te-Deum-uri și serbări. Apăruse și o noutate de ordin tehnic: toate școlile trebuiau să audieze, în același timp, o emisiune radiodifuzată, dedicată evenimentului 237. Astfel se putea realiza, pentru prima oară, o participare simultană deși pasivă, intermediată
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cel mai important al celebrării: cuvântarea, adică asumarea explicită a simbolului de către reprezentanții cei mai autorizați ai puterii. În ciuda atmosferei politice tensionate, aniversările au continuat, grație dispozițiilor oficiale 238, abia după intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial, festivitățile restrângându-se sensibil 239. Alipirea teritoriilor unite cu România în 1918 redevenise un deziderat de actualitate, din perspectiva pierderilor teritoriale din 1940; dar, ca și atunci, jocul alianțelor politice și militare din timpul celei de a doua conflagrații mondiale nu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
publicarea unor evocări ale celor petrecute în 1918. Șeful statului s-a implicat direct în elogierea gloriosului moment, decretând "marea adunare populară de la Alba Iulia, care a proclamat unirea Transilvaniei la patria mamă" drept apogeu al istoriei naționale 245. Următoarele festivități de amploare datează din anii 1978, 1983 și 1988, fiind asociate tot mai strâns cu obsesia protocronistă a lui Nicolae Ceaușescu. Prima dintre ele pare să fi fost și cea mai extinsă. În publicațiile vremii 246, dar și în școli
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de la început, un construct politic, gândit să sintetizeze cât mai multe merite ale autorilor reali ai unirii, pentru a le transfera mai ușor în singularitatea și reprezentativitatea dinastiei regale. Posibilele sărbători ale unirii au fost aduse, și ele, în registrul festivităților dinastice, centrat pe ziua de 10 Mai, care însuma deja trei alte mari simboluri politice: dinastia, independența statală și proclamarea regatului. Dar când visul "României Mari" s-a destrămat, ziua de 1 decembrie 1918 și semnificația ei istorică au câștigat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nu știu cine de pe la armată"; fiindcă în oraș era o unitate militară, "acolo ne-au dus ca să ne facă soldații pionieri. Și de bine ce ne-a făcut de două ori, într-a șaptea s-a gătat"142 (M.L.). În România socialistă, festivitățile erau, prin definiție, dedicate Partidului și Conducătorului său, elevii și profesorii fiind, inevitabil, implicați în mai toate înscenările omagiale ale fiecărui an. Nimeni nu a trecut prin școală fără a fi solicitat să aplaude, la propriu, regimul, în timpul unor ședințe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
elevilor sau, dimpotrivă, mai rigide, cum ar fi programele școlare ori tematica examenelor naționale), dar și aplicarea lor, adică formele de adaptare la publicul direct sau indirect vizat (opiniile elevilor sau ale profesorilor, uzajele mediatice, mesajul istoric și identitar al festivităților și comemorărilor școlare). Privilegiind memoria pe care manualele o vehiculează și nu oferta istoriografică de tip academic sau intruziunile politice directe am optat pentru un parcurs prelungit în jurul unor momente istorice însemnate. Dintre acestea, am ales evenimentul aniversat de ziua
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
monolog unidirecționat. Este însă incapabilă să împiedice existența unor discursuri paralele, simultane și concurente. Cunoașterea unui text de manual se reia și se autoconfirmă în forme tot mai accesibile, prin varii mijloace: pregătirea pentru diferite forme de examinare, participarea la festivități școlare, parcurgerea unor lecturi "suplimentare", vizionarea unor producții cinematografice sau emisiuni de televiziune etc. Poate genera o identitate de grup (manifestabilă prin afecte, opțiuni, acțiuni), cultivând o memorie colectivă și un set anume de reprezentări istorice. Procesul este înlesnit de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
poezii patriotice" în timpul praznicului, în memoria celor dispăruți (DJANI, fond Primăria Iași, dos. 11/1920, f. 30 v. și 31). 132 Ibidem, f. 31. 133 Ibidem, f. 35. 134 Ibidem, f. 32 v. Fraza a fost reluată identic în programul festivităților de la Iași, publicat în "Evenimentul", numărul de joi, 20 mai 1920, p. 2. 135 La 24 ianuarie 1938, un observator atent nota în jurnalul său: "Aniversarea Unirii Principatelor Române s-a făcut numai în școli. În centrul orașului nu s-
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
treia Republici, unde institutorii erau datori să organizeze "sărbătorile civice" de peste an. Cumulând, de obicei, și unele funcții administrative în teritoriu (secretari de primării) aveau, o dată în plus, autoritatea necesară de a servi Statul prin fiecare detaliu al programului de festivități școlare (vezi Jean Combes, L'école primaire sous la III-e République, Édition SudOuest, 2002, Bordeaux, pp. 138-140). 144 DJANI, fond Rectoratul Universității "Al. I. Cuza", Iași, dos. 631/1896, f. 217. 145 Ibidem, f. 217 f.-v. 146 A încurajat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
prezență obligatorie pe lista sărbătorilor "naționale și regale", dar și a celor "judecătorești" sau ale "repausului duminical", onorând astfel "Unirea Principatelor" (vezi "Calendarul nostru pe 1918", Tipografia C.D. Lupascu, Bârlad, pp. 15-16). 162 În 1920, un ziar local relata despre festivitățile de la 10 mai vorbind despre "Iașul, Capitala Unirei tuturor românilor" și reluând astfel formula primarului interimar, Mihai Negruzzi, în telegrama sa către Rege (vezi "Evenimentul" de miercuri 12 mai 1920, p. 2). Interesant este că, din toată intriga dublei alegeri
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de joi 24 ianuarie 1919, p. 2. 169 Relatare din "Evenimentul", numărul de sâmbătă 26 ianuarie 1919. 170 Ibidem, numărul de joi 24 ianuarie 1919, p. 1. Această formulă a fost larg difuzată și reluată cu sârg la toate micile festivități ale momentului. Relatând despre Marea serbare dată de Cercul Cultural "Progresul" în ziua de 24 ianuarie pentru comemorarea mărețului act al "Unirei" la Târgu Frumos, în localul Școlii de Fete din localitate, același ziar reitera: dacă timp de 60 de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
elevilor de acest măreț act" (Ibidem, p. 11). Natura specială a celebrărilor de la 24 ianuarie, marcate de inițiativa civică și de emulația locală, nu de comanda politică a autorităților centrale, s-a menținut, se pare, chiar și după legiferarea sărbătorii. Festivitățile aveau loc "în toată Țara, după programe speciale, alcătuite de instituțiile și Societățile Culturale" (Ibidem, p. 12). 183 Afirmațiile aparțin dirigintelui școlii din satul Spinoasa (com. Erbiceni, jud. Iași), M. Dimitriu (DJANI, fond Inspectoratul Școlar Regional Iași, dos. 13/1921
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
despre 1 decembrie 1918 ca despre "sărbătoarea sărbătorilor neamului românesc" sau "ziua nașterii neamului nostru întregit" ("Opinia" de joi 2 decembrie 1937, p. 1). 230 Pentru asociația transilvană, ordinea comemorativă era net favorabilă zilei de 1 decembrie, devansând, ca implicare, festivitățile dedicate zilelor de 10 mai sau 24 ianuarie (Valer Moga, op. cit., p. 483). 231 Vezi, de exemplu, "Universul" din 29 noiembrie 1934, p. 1; SANIC, fond Liga Antirevizionistă Română, dos. 68 (Sărbătorirea zilei de 1 decembrie 1934, 1935), f. 31
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Brașov, de exemplu, în afara Te-Deum-ului oficiat în prezența autorităților, școlile urmau să prezinte publicului serbări proprii, iar seara era așteptat "un mare festival cu concursul tuturor școalelor din localitate" ("Ardealul", de luni 30 noiembrie 1942, p. 1). În anul următor, festivitățile s-au restrâns. În școli și în toate întreprinderile din același oraș au fost amenajate conferințe în cadrul organizației "Muncă și Lumină", unde s-a evocat însemnătatea momentului 1 decembrie 1918, ziua națională a "sfintei Uniri", iar seara s-a prezentat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pp. 53-63. 245 Vezi articolul Apoteoza unei lupte de veacuri, în "Magazin istoric", din noiembrie 1968, p. 2. Unii observatori consideră aniversarea din 1968 ca fiind și cea mai semnificativă din întreaga perioadă comunistă. Argumentele lor se referă la grandoarea festivităților publice, la studiile istorice publicate atunci (Elena și Constantin Bărbulescu, op. cit., pp. 299-300, 303), la expozițiile de durată special organizate în muzeele din Alba Iulia, București și Cluj (Maria Bucur, op. cit., pp. 307-310). 246 Cea mai populară publicație de gen
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
unei școli din capitală notau că "zilelor de 1 decembrie și 30 decembrie le-au fost dedicate adunări festive de detașament" (vezi "Aspirații. Revista liceului de matematică-fizică nr. 2, București", nr. 22, februarie 1979, p. 6). Ținând cont că agenda festivităților era atent monitorizată și uniformizată în toată țara, este de presupus că în mai toate școlile se marcase cumva respectiva aniversare. 248 Pericle Martinescu, Jurnal intermitent, 1945-1947, 1964-1984, Editura Ex Ponto, Constanța, 2001, p. 377. 249 Vezi articolul 1918-1988. 70
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]