12,214 matches
-
să cruțe pavajul național. Ideea că trecuse vremea carului patriarhal nu-i trecea prin cap omului inteligent și cultivat. Era, iată, un ecologist avant la lettre... Pe atunci satul rămânea rezervorul de energie al nației, respectat, de politicieni, slăvit de filosofi, cercetat de sociologi, iar de istorici considerat ca salvator al poporului nostru prin fericita proximitate cu codrul (frate cu românul). Era un fel de scenariu, unanim acceptat, am zice axiomatic: prin secoli de apăsare și jaf, mediul, ca să folosim termenul
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]
-
și atitudini anti-semite, în scurt timp, a reușit să aibă o audiență tot mai mare,iar Dan Diaconescu fiind astfel responsabil că a creat "publicul otevist" sau că a dus la "otevizarea României". Ba mai mult, fenomenul a intrigat chiar filosofi și scriitori, si potrivit acestora, el a creat "România lui Dan Diaconescu"3. Parcursul lui DD a fost unul sinuos, controversat, spectacular sau folosind una din expresiile sale favorite a fost și este "senzațional"4. Democrația că un proces de
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Monica Stoica, Introducere în relații publice, op.cit., pp. 81-86. 17 Corina, Barbaros, Comunicare politică, Editura Adenium, Iași, 2014, p. 8. 18 Ibidem. 19 Corina, Barbados, Comunicare politică, op. cît., p. 9. 20 Acest concept a fost introdus de către poetul și filosoful esthetic Samuel Taylor Coleridge, în 1817; potrivit autorului, "suspendarea neîncrederii" este adesea folosită că o componentă a unui act spectaculos, a căutării unei vieți de basm, a creării unei stări că la teatru; "spectatorul" știe că nu poate fi adevărat
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
fără a deveni agresor, înconjurat de prieteni pe măsură, eliberați din strânsoarea cotidianului, de chemările neantului, de ispitele crasei materialități: Nicu Steinhardt, G. Tomaziu, Margareta Sterian, de acasă, apoi alții, numeroși, din Lumea Veche, din Lumea Nouă, scriitori, artiști plastici, filosofi, prieteni de toată ziua sau doar în Imaginaria, precum Eugen Ionescu, Jorge Luis Borges. Prieteni la îndemână sau doar prin corespondență, odată ce lui Iordan Chimet nu i s-a îngăduit să călătorească în străinătate decât în toamna anului 1989! Suflete
Prietenia ca destin by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10720_a_12045]
-
o identificare parțială ce duce la comunicare implicită. Toate bune și la locul lor, numai că ,,celălalt” (fie el, individul, fie grupul din viața cotidiană, are mai multe ,,imagini”, mai multe „fete” (aș aminti și teoria idolilor la Francis Bacon, filosof englez, apoi teoria imitației la Gabriel Tarde, sociolog francez) și anume: imaginea cu care vrea să apară în ochii altei persoane, imaginea cu care realmente apare în ochii altei persoane, imaginea cu care își apare sieși, imaginea lui cea adevărată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
înfundă într-o eseistică extrem de pretențioasă, pe care nu știi când să o iei în serios și când să o consideri o formă de deriziune. Cel mai mult m-a descumpănit în această carte ambiția autorului de a deveni, totuși, filosof, în ciuda disprețului său pentru toată filosofia. Dezlănțuit pamfletar împotriva tuturor valorilor (singurele acceptate sunt poezia și cinematograful), negându-și virulent toți contemporanii, de la Iorga la Arghezi, VVM își menajează o veleitate: ,Te vreau în filosofie și nu în pamflet" - e
Un roman împotriva cititorilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10722_a_12047]
-
sute de pagini - pe care nu ai convingerea că ai înțeles-o în toate aluziile și consecințele ei. Nenorocirea e că, la un moment dat, cel puțin în trilogia filosofică amintită, autorul se ia în serios și chiar se crede filosof. Dar poate că VVM practică - precum dadaiștii - gluma fără poantă sau fără spirit, caută sistematic nonsensul, deși riscă să cadă în propriile capcane întinse cinic cititorilor. Cocktail e un fel de glumă suprarealistă, întinsă prea mult, până îți piere râsul
Un roman împotriva cititorilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10722_a_12047]
-
generalul Colin Powell, violonistul Isaac Stern, dar și cu (sic!) Barbara Streisand și Big Bird). în 2004, a primit premiul John W. Kluge, oferit de aceeași bibliotecă, un premiu de 1 milion de dolari, pe care l-a împărțit cu filosoful francez Paul Ricoeur. "O a donne Ricoeur a un prix Kluge" avea să scrie cu o ironie nedisimulată "Le Monde", făcând aluzie la faptul că magnatul din industria media americană dorea să-și creeze propriul său "premiu Nobel". L-au
Eveniment editorial by Nicolai Buga () [Corola-journal/Journalistic/10757_a_12082]
-
alege calea normandului, în fața ofițerului stării civile, la căsătorie, emițând un ,nu zic nu", salvator. Din păcate abundă împrejurările când trebuie să riști doar cele două sunete indicând starea pozitivă sau negativă în acea dualitate care dă bătaie de cap filosofilor de bune milenii... N-ai terminat de apăsat pe clapele celor două litere și te-ai și trezit într-o tabără. Iar aceasta poate fi tocmai cea perdantă, pe punctul de a fi, spre binele public, trecută prin foc și
Da, da, da și nu, nu, nu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10896_a_12221]
-
la Paris, nu cu bursa promisă de I. G. Duca, între timp, asasinat de legionari, ci cu ajutorul rudelor din partea mamei. Publicista, din ce în ce mai activă, se înscrie la ,Hautes Etudes Sociales et de Journalisme". Intenționa să dea doctoratul la Sorbona cu celebrul filosof Charles Lalo, propunându-și ca teză Valoarea urâtului în artă. O cunoaște pe marea actriță Elvira Popescu și se hazardează solicitându-i să fie angajată pe un post cât de mic. Răspuns negativ. Bineînțeles că vede spectacole, ia interviuri faimoasei
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
cumpărat?)... Cert e că am considerat-o întotdeauna Biblia mea. Tot Bezdechi semnează și un studiu laborios, din care, pe vremea studenției mele, ghicisem că atenianul ar putea fi și primul prozator al Europei, - un literat, înainte de a fi divinul filosof. întâi că Bezdechi alege în traducerea sa titlul din original, Symposion, evitând cuvintele prea concrete... Ospăț... Praznic, oprindu-se la Banchetul, nume ce-l pune numai în interiorul cărții, nu și pe copertă, întrucât și când zici banchet, - observă el, te
Eros ori Ura (un Prozator) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10945_a_12270]
-
e unchiul pe care nu l-ai avut niciodată, dar ai fi vrut să-l ai. E cel mai generos și calm și plin de umor om din câți știu. E un vagabond înțelepțit, o țestoasă blândă și ironică, un filosof prețios - așa le stă bine filosofilor să fie! - pedant și ușor ridicol, un Lord Byron al rock'n'roll-ului, un savant nimerit în bâlciul decăzut al muzicii pop". (pp. 188-189). La acest portret nu prea mai este nimic de adăugat
Paradoxul Leonard Cohen by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10979_a_12304]
-
ai avut niciodată, dar ai fi vrut să-l ai. E cel mai generos și calm și plin de umor om din câți știu. E un vagabond înțelepțit, o țestoasă blândă și ironică, un filosof prețios - așa le stă bine filosofilor să fie! - pedant și ușor ridicol, un Lord Byron al rock'n'roll-ului, un savant nimerit în bâlciul decăzut al muzicii pop". (pp. 188-189). La acest portret nu prea mai este nimic de adăugat. Dar, parcă începem să înțelegem de ce
Paradoxul Leonard Cohen by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10979_a_12304]
-
punctuale asupra dezvoltărilor ulterioare. Specificitatea culturii italiene de la sfârșitul secolului al XIX-lea și început de secol XX a fost ca, reacția împotriva pozitivismului, a parcurs mai multe drumuri originale, deoarece s-a îndreptat către o reevaluare profundă a operei filosofului din Trier 1. Mai mult, recitirea în sens marxist, ce apare și se dezvoltă în cultura italiană, nu a fost o chestie internă a mișcării socialiste ci, din contră, i-a avut ca actori principali pe autori că Antonio Labriola
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
activitivitate, exprimă categoric dimensiunea în care ea se regăsește pe deplin; adică cea politică. Pe scurt, problema care a condus la apropierea de gândirea marxista devine în mâinile și mintea lui Gramsci altceva, chiar dacă este de neegalat așa cum este la filosoful sicilian, o parte, de mare importanță în educația politico-culturală gramsciană. Acest număr al revistei de stiinte Polis este dedicat dezbaterilor filosofico-culturale de la începutul secolului XX care i-au avut ca protagoniști pe Benedetto Croce, Giovanni Gentile și Antonio Gramsci. Din
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Benedetto Croce și Giovanni Gentile care au precedat perioadă fascista. Ipoteza prezentată de autor este că aceste diferențe nu au o conotație personală ci filosofica. Demersul autorului este acela de a nu se poziționă în apărare niciunuia dintre cei doi filosofi deoarece, desi concepțiile lor sunt departe de interesele noului mileniu, personalitățile lor continuă să fie importante pentru spațiul cultural italian. Coordonatorii acestui număr și-au propus să aducă în atenția publicului interesat o serie de contribuții menite să prezinte mai
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
superamento del linguaggio comune e nel raggiungimento di una coscienza filosofica e civile di più alto livello, deve porsi già da subito come interrogazione circa la propria appartenenza ad un raggruppamento. În questo senso gli intellettuali (în questo caso i filosofi) per Gramsci non sono - mă, în verità non possono essere (și veda qui la critică del linguaggio privato în L. Wittgenstein)1 - irrelati rispetto alle masse. Îl che, d'altra parte mostră îl vero problemă, cioè îl problemă della salvezza
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
vero problemă, cioè îl problemă della salvezza dell'intera comunità come scopo ultimo dell'attività intellettuale/filosofica. Dice Gramsci: "[La filosofia și pone] innanzitutto come critică del "senso comune" (dopo essersi basata sul senso comune per dimostrare che "tutti" sono filosofi e che non și tratta di introdurre ex novo una scienza nella vită individuale di "tutti", mă di innovare e rendere "critică" un'attività già esistente)"2. E' interessante notare îl frequente ricorso che Gramsci fă al termine "tutti" în
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
diventa "storica", si depura dagli elemenți intellettualistici di natură individuale e și fă "vită""4. Îl farsi vită della filosofia equivale alla trasformazione del mondo, di quel mondo che tiene separato îl linguaggio comune dei semplici da quello specialistico dei filosofi. Îl ricostruirsi del legame tra questi separați è già di per sé un'azione rivoluzionaria, già di per sé denotă la politicizzazione del linguaggio. Questa connotazione politică riposa sulla possibilità di mettere în comune l'esperienza della critică del linguaggio
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Croce and Giovanni Gentile was interrupted by fascism. În fact the reasons for the crisis between the two philosophers were philosophical before policies. Keywords: Benedetto Croce, Giovanni Gentile, actual idealism, historicism, fascism. L'incontro e lo scontro dei due maggiori filosofi italiani della prima metà del ventesimo secolo - Benedetto Croce e Giovanni Gentile - riassume la vită culturale e politică del nostro Paese nel primo quarto del Novecento. C'è ancoră chi crede che a dividere insanabilmente Croce e Gentile sia stato
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
trionfante; poi la politica, come un demone, si sarebbe inserita fra i due mettendoli uno contro l'altro e distruggendo una delle più fertili collaborazioni culturali che la nostră storia ricordi. Mă le cose non sono andate così, come i filosofi e gli storici sanno bene. La successione dei fatti non è questa. La vicenda è più intricată, più profonda, meno schematica. E' necessario rievocare tutta la vicenda, documenti alla mano, anche perché essa, oltre i suoi contenuti culturali, è umanamente
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
di im-pegno e di coerenza, qualunque siano oggi le scelte e gli orientamenti adottate. În quello scontro di filosofie non vi fu né un vincitore né un vinto, mă entrambi furono, forse, perdenti, sempre che și possano definire tali due filosofi, îl cui pensiero è stato condiviso e discusso per cinquant' anni. Questa, quindi, non è una storia giustiziera, secondo un'icastica espressione proprio del Croce, înțesa ad irrogare condanne, mă neppure una storia giustificatrice che assolve tutto e tutti. Mă
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
un'icastica espressione proprio del Croce, înțesa ad irrogare condanne, mă neppure una storia giustificatrice che assolve tutto e tutti. Mă soltanto la ricostruzione, per quanto possibile fedele, di ciò che unì e di ciò che divise i due grandi filosofi, fatta con le loro parole, con le loro lettere, con i loro scritti, con le più serene testimonianze. Una storia italiană che appassionò gli animi, divise gli intellettuali în due opposte schiere, provocò crisi di coscienza, lacerazioni, abbandoni, scelte difficili
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
la penna per una discussione pubblica amichevole e l'ho deposta con la coscienza che avrei reso appunto un cattivo servigio alla verità"6. Questa è una lettera che non va dimenticata per intendere come îl dissenso fra i due filosofi convivesse, per ragioni di opportunità culturale, non di opportunismo, con îl loro sodalizio, fino a quando, rotti gli argini di tale opportunità, proprio per ragioni di coerenza culturale, si manifestò clamorosamente. Sempre più frequenti, infatti, erano gli scritti dell'uno
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
impaziente del disaccordo; mă la mente vichia-namente ed hegelianamente educată mi dice che è forse provvidenziale che restino o risorgano sempre tra noi disaccordi, che sono stimoli reciproci. Non ți pare?"7. Mă, con la diplomazia, îl rapporto di due filosofi può fare poca stradă. Bastò infatti che Gentile pubblicasse îl suo Sommario di pedagogia come scienza filosofica perché Croce, lamentando innanzitutto di non aver avuto îl manoscritto, osservasse: "vedo che hai fatto un libro robusto, originale ed ispirato, che è
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]