9,041 matches
-
purta povara resemnificării omului "real", și determinarea universală, ca personalitate. "Sinteza" veritabilă a persoanei și personalității în ciuda accentuării sensurilor "locale" pentru persoană și a celor universale pentru personalitate, în primele două Critici" va fi regândită de Kant pe temeiul conceptului finalității. Păstrându-se însă cadrul aporetic de sens antropologic legat de termenii de persoană și personalitate. Prin prezentarea desfășurată a proiectului antropologic kantian nu am dobândit temeiul pentru o reinterpretare a personalismului energetic. Dar avem acum posibilitatea de a privi conceptul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Păstrându-se însă cadrul aporetic de sens antropologic legat de termenii de persoană și personalitate. Prin prezentarea desfășurată a proiectului antropologic kantian nu am dobândit temeiul pentru o reinterpretare a personalismului energetic. Dar avem acum posibilitatea de a privi conceptul finalității prin "funcția" sa în resemnifi-carea kantiană a unității de existență a omului. De asemenea, prin această expunere, am recunoscut modalitatea în care Kant regândește umanul. Mai departe va fi vizată numai însușirea fundamentală a omului, anume faptul că el este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin această expunere, am recunoscut modalitatea în care Kant regândește umanul. Mai departe va fi vizată numai însușirea fundamentală a omului, anume faptul că el este scop final al existenței lumii. Abia prin această "intenționalitate" putem dezvălui structura formală a finalității în modelare kantiană; și, mai departe, putem regândi personalismul energetic în legătura sa formală cu filosofia lui Imm. Kant. I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității 79 Este finalitatea, la Kant, un concept marginal? De vreme ce este tema-tizată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
existenței lumii. Abia prin această "intenționalitate" putem dezvălui structura formală a finalității în modelare kantiană; și, mai departe, putem regândi personalismul energetic în legătura sa formală cu filosofia lui Imm. Kant. I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității 79 Este finalitatea, la Kant, un concept marginal? De vreme ce este tema-tizată în Critica facultății de judecare (ultima Critică), socotită "convențională", căci rostul ei ar fi, potrivit unor interpreți ai filosofiei kantiene, acela de a încheia formal sistemul, am găsi justificat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin această "intenționalitate" putem dezvălui structura formală a finalității în modelare kantiană; și, mai departe, putem regândi personalismul energetic în legătura sa formală cu filosofia lui Imm. Kant. I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității 79 Este finalitatea, la Kant, un concept marginal? De vreme ce este tema-tizată în Critica facultății de judecare (ultima Critică), socotită "convențională", căci rostul ei ar fi, potrivit unor interpreți ai filosofiei kantiene, acela de a încheia formal sistemul, am găsi justificat răspunsul afirmativ. Mai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Kant, un concept marginal? De vreme ce este tema-tizată în Critica facultății de judecare (ultima Critică), socotită "convențională", căci rostul ei ar fi, potrivit unor interpreți ai filosofiei kantiene, acela de a încheia formal sistemul, am găsi justificat răspunsul afirmativ. Mai mult, finalitatea nu apare în tabela categoriilor (din Critica rațiunii pure), acolo unde sunt așezate, potrivit celor care au văzut în "opera critică" doar o teorie a cunoașterii, conceptele "grele" ale acestei filosofii; ceea ce înseamnă că acest concept kantian nu poate avea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acestei filosofii; ceea ce înseamnă că acest concept kantian nu poate avea decât un rost relativ în sistem, fiind întotdeauna asociat cu alte concepte pentru a-și pune la punct propria semantică. Există însă destule motive și pentru a considera conceptul finalității ca fiind purtătorul unor sarcini semnificative în reconstrucția kantiană. Iată câteva astfel de motive: a) conceptul în cauză structurează un discurs, care ia forma unei discipline: teleologia; b) apoi, el este methodos-ul unei noi "antropologii". Luând seama doar la aceste
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un discurs, care ia forma unei discipline: teleologia; b) apoi, el este methodos-ul unei noi "antropologii". Luând seama doar la aceste două motivații, dobândim un temei suficient pentru a miza pe ideea unui rost "teoretic" și "metodologic" însemnat al conceptului finalității în filosofia kantiană. Vom urma mai departe acest fir, adică vom pune în evidență sensurile posibile ale finalității în contextul teleologiei și antropologiei din sistemul kantian al disciplinelor "critice". Pentru aceasta trebuie indicată conjunctura terminologică și filosofică în care finalitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
doar la aceste două motivații, dobândim un temei suficient pentru a miza pe ideea unui rost "teoretic" și "metodologic" însemnat al conceptului finalității în filosofia kantiană. Vom urma mai departe acest fir, adică vom pune în evidență sensurile posibile ale finalității în contextul teleologiei și antropologiei din sistemul kantian al disciplinelor "critice". Pentru aceasta trebuie indicată conjunctura terminologică și filosofică în care finalitatea apare în Critica facultății de judecare și trebuie indicat, de asemenea, locul finalității în celelalte lucrări ale lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalității în filosofia kantiană. Vom urma mai departe acest fir, adică vom pune în evidență sensurile posibile ale finalității în contextul teleologiei și antropologiei din sistemul kantian al disciplinelor "critice". Pentru aceasta trebuie indicată conjunctura terminologică și filosofică în care finalitatea apare în Critica facultății de judecare și trebuie indicat, de asemenea, locul finalității în celelalte lucrări ale lui Kant, din perioada "critică" și "post-critică". Primul "loc" are legătură cu instituirea teleologiei; cel de-al doilea, cu instituirea unei noi antropologii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în evidență sensurile posibile ale finalității în contextul teleologiei și antropologiei din sistemul kantian al disciplinelor "critice". Pentru aceasta trebuie indicată conjunctura terminologică și filosofică în care finalitatea apare în Critica facultății de judecare și trebuie indicat, de asemenea, locul finalității în celelalte lucrări ale lui Kant, din perioada "critică" și "post-critică". Primul "loc" are legătură cu instituirea teleologiei; cel de-al doilea, cu instituirea unei noi antropologii. Desigur, toate aceste operații au drept scop ultim construcția unui instrument de interpretare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
perioada "critică" și "post-critică". Primul "loc" are legătură cu instituirea teleologiei; cel de-al doilea, cu instituirea unei noi antropologii. Desigur, toate aceste operații au drept scop ultim construcția unui instrument de interpretare a personalismului energetic. Kant a moștenit conceptul finalității. Ca și în cazul altor termeni ("a priori", "a posteriori", "transcendental", "critic", "practic", "metafizică" etc.), filosoful prelucrează semantica noțiunii de finalitate în așa fel încât ea să devină operațională în sistem. Acesta este motivul pentru care trebuie aruncată privirea continuu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
toate aceste operații au drept scop ultim construcția unui instrument de interpretare a personalismului energetic. Kant a moștenit conceptul finalității. Ca și în cazul altor termeni ("a priori", "a posteriori", "transcendental", "critic", "practic", "metafizică" etc.), filosoful prelucrează semantica noțiunii de finalitate în așa fel încât ea să devină operațională în sistem. Acesta este motivul pentru care trebuie aruncată privirea continuu către conceptul prekantian al finalității; putem sesiza astfel diferența față de cel kantian și, în urmare, ne putem lămuri în privința rosturilor acestuia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
altor termeni ("a priori", "a posteriori", "transcendental", "critic", "practic", "metafizică" etc.), filosoful prelucrează semantica noțiunii de finalitate în așa fel încât ea să devină operațională în sistem. Acesta este motivul pentru care trebuie aruncată privirea continuu către conceptul prekantian al finalității; putem sesiza astfel diferența față de cel kantian și, în urmare, ne putem lămuri în privința rosturilor acestuia din urmă. Fiindcă diferența dintre aceste două ipostaze ale conceptului de finalitate este de ordin formal (ține de structura înțelegerii și de ordinea operațiilor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este motivul pentru care trebuie aruncată privirea continuu către conceptul prekantian al finalității; putem sesiza astfel diferența față de cel kantian și, în urmare, ne putem lămuri în privința rosturilor acestuia din urmă. Fiindcă diferența dintre aceste două ipostaze ale conceptului de finalitate este de ordin formal (ține de structura înțelegerii și de ordinea operațiilor logice pe care "gândirea" sa le presupune), scopul principal al acestui subcapitol este refacerea structurii formale a finalității kantiene, în intenția dobândirii unei perspective din care poate fi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
urmă. Fiindcă diferența dintre aceste două ipostaze ale conceptului de finalitate este de ordin formal (ține de structura înțelegerii și de ordinea operațiilor logice pe care "gândirea" sa le presupune), scopul principal al acestui subcapitol este refacerea structurii formale a finalității kantiene, în intenția dobândirii unei perspective din care poate fi interpretat conceptul determinismului prin finalitate și, pe temeiul acestuia, însuși personalismul energetic. Nu se va putea lucra însă numai în acest sens "formal"; trebuie ținut seama și acesta este unul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ține de structura înțelegerii și de ordinea operațiilor logice pe care "gândirea" sa le presupune), scopul principal al acestui subcapitol este refacerea structurii formale a finalității kantiene, în intenția dobândirii unei perspective din care poate fi interpretat conceptul determinismului prin finalitate și, pe temeiul acestuia, însuși personalismul energetic. Nu se va putea lucra însă numai în acest sens "formal"; trebuie ținut seama și acesta este unul dintre scopurile demersului de față și de câteva înțelesuri cu care termenul de "finalitate" apare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin finalitate și, pe temeiul acestuia, însuși personalismul energetic. Nu se va putea lucra însă numai în acest sens "formal"; trebuie ținut seama și acesta este unul dintre scopurile demersului de față și de câteva înțelesuri cu care termenul de "finalitate" apare în anumite locuri ale operei kantiene. Acolo unde îi este "locul natural", anume în a treia Critică, finalitatea apare ca un principiu al facultății de judecare reflexive; totodată, este vorba despre "finalitatea naturii": "Finalitatea naturii este deci un concept
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
formal"; trebuie ținut seama și acesta este unul dintre scopurile demersului de față și de câteva înțelesuri cu care termenul de "finalitate" apare în anumite locuri ale operei kantiene. Acolo unde îi este "locul natural", anume în a treia Critică, finalitatea apare ca un principiu al facultății de judecare reflexive; totodată, este vorba despre "finalitatea naturii": "Finalitatea naturii este deci un concept a priori particular care își are originea exclusiv în facultatea de judecare reflexivă"80. A fi concept a priori
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de câteva înțelesuri cu care termenul de "finalitate" apare în anumite locuri ale operei kantiene. Acolo unde îi este "locul natural", anume în a treia Critică, finalitatea apare ca un principiu al facultății de judecare reflexive; totodată, este vorba despre "finalitatea naturii": "Finalitatea naturii este deci un concept a priori particular care își are originea exclusiv în facultatea de judecare reflexivă"80. A fi concept a priori înseamnă a exista ca formă a unui "segment" al facultății de cunoaștere; prin urmare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
înțelesuri cu care termenul de "finalitate" apare în anumite locuri ale operei kantiene. Acolo unde îi este "locul natural", anume în a treia Critică, finalitatea apare ca un principiu al facultății de judecare reflexive; totodată, este vorba despre "finalitatea naturii": "Finalitatea naturii este deci un concept a priori particular care își are originea exclusiv în facultatea de judecare reflexivă"80. A fi concept a priori înseamnă a exista ca formă a unui "segment" al facultății de cunoaștere; prin urmare, un astfel
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
face posibilă experiența. Totuși, nu este vorba despre un concept al intelectului (și nici despre o Idee a rațiunii), universal în puterea sa de a așeza în formă experiența (universală în a nu exprima nici o cunoștință); nefiind în această condiție, finalității îi rămâne poziția de "concept particular", valabil, altfel spus, pentru o anumită zonă de "experiență". Facultatea de judecare reflexivă, care îl susține, nu se află în structura facultății de cunoaștere concepută de Kant în Critica rațiunii pure, deși filosoful vorbește
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Dar nici nu se confundă cu vreunul dintre elementele acesteia, anume sensibilitatea, intelectul (împreună cu "judecarea") și rațiunea. Sesizăm doar o apropiere între facultatea de judecare reflexivă și rațiune, în sensul că și conceptele celei dintâi (concepte a priori, cum este finalitatea) și conceptele celei de-a doua (Ideile) funcționează legitim doar în regim regulativ, nu constitutiv; în alte cuvinte, ele trebuie să indice o direcție, un sens, poate un ideal, să fie de felul lui "ca și cum", fără a le fi atașată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fi atașată pretenția că obiectul lor ar putea fi dat în vreo experiență. De aici înțelegem că obiectul lor nu poate fi cunoscut, Kant concepând obiectul cunoscut ca unul dat cel puțin într-o experiență posibilă. Ne așteptăm, așadar, ca finalitatea să indice un anumit fapt de felul lui "ca și cum". Din analogia propusă între conceptele facultății de judecare (între care se află și finalitatea) și conceptele rațiunii (Ideile) nu trebuie să înțelegem că cele dintâi ar putea deține puterea de a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Kant concepând obiectul cunoscut ca unul dat cel puțin într-o experiență posibilă. Ne așteptăm, așadar, ca finalitatea să indice un anumit fapt de felul lui "ca și cum". Din analogia propusă între conceptele facultății de judecare (între care se află și finalitatea) și conceptele rațiunii (Ideile) nu trebuie să înțelegem că cele dintâi ar putea deține puterea de a institui un spațiu al aparenței asemănător celui instituit prin funcționarea constitutivă a Ideilor rațiunii, prin dialectica rațiunii pure. Cu toate acestea, finalitatea poate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]