13,525 matches
-
care conțin mult material exploziv și Bucureștiul (căci din Capitală pornesc cele mai multe demonstrații) este de câteva săptămâni Într-o stare de agitație care deja a dus la violențe. Chestia nu este gravă. Legile care au produs iritare se referă la fixarea pensiilor funcționarilor de stat, la corporații (sindicate) și reglementarea muncii meseriașilor etc. Și În Belgia aceste legi au provocat greutăți enorme. Sper că vom putea Închide Camerele peste câteva zile ca până la toamnă să nu le mai vedem” . Speranțele regelui
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
și argumentate, trebuie redusă la strictul necesar, fiind subordonată aspectului practic (audiere, cântare, recunoaștere); 3. INSTRUCTAJUL precede sau însoțește desfășurarea unei activități practice, precizând reguli, sarcini, norme de conduită ce trebuie respectate. 4. CONVERSAȚIA, atât de reactualizare cât și de fixare, de examinare sau euristică nu se va rezuma doar la crearea situațiilor în care elevii să răspundă la întrebări teoretice, ci îi va determina pe aceștia să intoneze, să recunoască, să exemplifice. De aceea, metoda conversației va fi folosită împreună cu
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
aplicare a programelor școlare de științe ale naturii la clasele a III-a și a IV-a, CNC, 2001, p. 51 footnote> Metodă de evaluare și de învățare în același timp, demersul investigativ presupune parcurgerea unei succesiuni de pași: 1. Fixarea problemei de investigat; 2. Formularea ipotezei / ipotezelor ce urmează a fi verificate prin actul investigativ; 3. Stabilirea resurselor materiale necesare; 4. Identificarea modului de lucru; 5. Colectarea și înregistrarea datelor (acțiunea practică propriu-zisă); 6. Formularea concluziilor; 7. Confirmarea, respectiv infirmarea
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
S este agent oxidant. Va nota în dreptul procesului de oxidare/reducere a Mg/S. Î.f: Puteți defini agentul reducător/oxidant? Profesorul concluzionează: agentul oxidant este reactantul care se reduce; agentul reducător este reactantul care se oxidează. Elevii vor nota. "-" Fixare: Exercițiu: Scrieți reacția de obținere a NaCl. Modelați procesul de oxidare/reducere și precizați agentul oxidant/reducător. In final vor fi actualizate noțiunile predate prin întrebări frontale: Ce capitol am început?, Ce sunt reacțiile redox? Ce este oxidarea/reducerea? etc.
Proiect didactic pentru tema “Reacţii redox”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Trupină Carmen-Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1131]
-
ocupă în lecții, experimentele se pot clasifica în: Experimente pentru stimularea interesului față de noile informații, pentru crearea motivației învățării-se în momentul de introducere în lecție. Experimente pentru învățarea noilor informații, aprofundarea sau extinderea lorîn lecția propriu zisă. Experimente pentru fixarea cunoștințelor-se introduc pe parcursul lecției în momentele de feed back sau în recapitulare. Experimente pentru evaluare-locul lor este variat, putând fi utilizate la începutul învățării, pe parcursul ei sau la sfârșitul procesului de învățare. În activitatea de cunoaștere, prin experiment, profesorul
Importanţa metodei experimentale în studiul chimiei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Iuliana Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1133]
-
pentru învățarea bunelor deprinderi. Comentarea și corectarea unor fragmente din compunerile elevilor, din răspunsurile lor orale la lecții și, chiar, din conversațiile particulare cu profesorul au o eficiență mai mare decât exercițiile - uneori artificiale - în care se urmărește o problemă. Fixarea unei reguli de ortografie și formarea deprinderii corespunzătoare se înfăptuiesc prin exercițiu organizat și prin practica spontană a scrierii, în împrejurări multiple și variate. Pe de altă parte, nu toate faptele de ortografie au nevoie de o fixare intenționată și
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
o problemă. Fixarea unei reguli de ortografie și formarea deprinderii corespunzătoare se înfăptuiesc prin exercițiu organizat și prin practica spontană a scrierii, în împrejurări multiple și variate. Pe de altă parte, nu toate faptele de ortografie au nevoie de o fixare intenționată și organizată. În mod normal, nu pot face obiect de lecție specială fixarea regulilor individuale și deprinderile care se constituie pe baza unei singure reguli particulare sau pe baza unor reguli generale, fie mai simple, fie mai puțin ilustrate
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
exercițiu organizat și prin practica spontană a scrierii, în împrejurări multiple și variate. Pe de altă parte, nu toate faptele de ortografie au nevoie de o fixare intenționată și organizată. În mod normal, nu pot face obiect de lecție specială fixarea regulilor individuale și deprinderile care se constituie pe baza unei singure reguli particulare sau pe baza unor reguli generale, fie mai simple, fie mai puțin ilustrate în scrisul uzual. Nu fac obiect de antrenament sistematic, de fixare organizată faptele a
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
de lecție specială fixarea regulilor individuale și deprinderile care se constituie pe baza unei singure reguli particulare sau pe baza unor reguli generale, fie mai simple, fie mai puțin ilustrate în scrisul uzual. Nu fac obiect de antrenament sistematic, de fixare organizată faptele a căror scriere se poate însuși mecanic, prin practica spontană, prin instruirea generală, prin contact cu cartea. Lecțiile de exersare se pot realiza prin dirijare frontală permanentă sau prin activitate independentă individuală ori de grup. Modalitatea cea mai
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
de învățare: exerciții tradiționale și structurale, soluții de descoperit prin investigare personală și situații-problemă. Metoda exercițiilor este specială lecțiilor de consolidare a cunoștințelor și de formare a priceperilor și deprinderilor sau, poate fi folosită în partea finală a lecției, în fixarea cunoștințelor. Prin condițiile lor, prin efortul pe care-l solicită din partea elevului, exercițiile mijlocesc conexiuni necesare între limbă și gândire. În practica predării limbii române sunt utilizate o gamă variată de exerciții pe care le putem grupa după diferite criterii
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
le vin in minte, caracteristice celor două fete. 3. Când elevii epuizează toate ideile și timpul acordat s-a epuizat, un reprezentant din fecare echipă va prezenta soluțiile găsite. Echipele se pot completa reciproc. 4. In etapa finală a lecției( fixarea cunoștințelor despre adjectiv),se completează , pe tablă/caiete adjectivele găsite de elevi, potrivite celor două substantive( se scriu folosind antinimia). INVESTIGAȚIA Este o metodă ce oferă posibilitate elevului de a aplica in mod creativ cunoștințele însușite, in situații noi și
Metodologia aplicării metodelor moderne de predare, învăţare şi evaluare în învăţământul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Asăvoae Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1134]
-
cealaltă asistentă efectuează anestezia; reglarea lămpii unitului, ori de câte ori situația din câmpul operator o cere; schimbarea frezelor; pasajul instrumentarului la și de la medic; îndepărtarea părților moi; prepararea materialelor pentru: obturație de bază, obturații coronare provizorii, sau definitive, obturații endodontice, cimenturi pentru fixarea provizorie sau definitivă a lucrărilor protetice, materiale de amprentă; ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ 85 punerea în funcțiune a diferitelor aparate (detartrorul cu U.S., lampa de fotopolimerizare, bisturiul electric etc.); utilizarea celui de-al doilea sistem de aspirație; urmărirea anesteziei
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
ALT+litera subliniată. Elementele unei zone de dialog pot fi de următoarele tipuri: zone de text, liste, liste derulante, butoane de opțiune, boxe de control, zone de vizualizări, butoane de control (comutatoare). Zonele de text permit scrierea unei informații sau fixarea ei prin acționarea unor controale atașate. Listele permit selectarea informației dintr-o listă disponibilă. Selectarea unei intrări din listă produce și scrierea acesteia în zona de text, după cum scrierea în zona text a unui Fișe Cadre Zonă de text Zonă
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
în zona At; multiple -interlinia este egală cu atâtea linii câte sunt înscrise în zona At (2 înseamnă Double, etc.). 2.4. Spațierea paragrafelor Spațierea paragrafelor este utilizată la paragrafele formate din titluri ale documentului, acest lucru realizându-se prin fixarea spațiului liber din față paragrafului în zona Before, sau după paragraf în zona After. Efectul acțiunii se poate urmări în zona de vizualizare. 2.5. Controlul înlănțuirii paragrafelor Parametrii de înlănțuire sunt controlați de fișa Line and Page Breaks a
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
modifică); This point forward - din punctul curent până la sfârșitul documentului (opțiunea implică frecvent inserarea automată a unui salt de secțiune pentru păstrarea formatului textului precedent); Whole document - atributele fixate sunt date întregului document. Butonul Default..., din partea inferioară a fișelor permite fixarea configurației drept valoare implicită (valabilă pentru toate documentele noi deschise după template-ul Normal). Conținutul fișei Margins depinde de starea boxei de control Mirror margins: neselectată, paginile secțiunii au aceeași dispoziție a marginilor, definindu-se marginile Top (de sus), Bottom (de
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
cuprinde întreaga zonă dintre deplasările stânga și dreapta. Crearea chenarelor se realizează cu comanda principală este Borders and Shading din meniul Format. Astfel se inițiază dialogul complex Borders and Shading, care cuprinde în cele trei fișe ale sale controalele necesare fixării bordurilor și umbririlor. Fișa Border se referă la stabilirea chenarelor, Page Border la chenarul întregii pagini, iar Shading la umplerea fundalului cu o culoare completată eventual cu o textură. În fiecare dintre fișe există o listă derulantă Apply To care
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
with text. Pentru ca obiectul formatat să apară pe aceeași pagină cu textul de ancorare se va marca boxa Lock anchor. În cazul când este activă boxa de control Float over text (activă pentru fotografii inserate în document), marcarea ei produce fixarea imaginii în text, similară unui caracter. Fișa Wrapping (dialogul Format AutoShape) stabilește modul cum se aliniază obiectul desenat față de textul din document. În Wrapping style se alege modul de defilare a textului în jurul desenului, alegerea este facilitată de prezentarea stilurilor
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
și productivitatea individului și este importantă pentru autodescoperirea propriilor capacități și limite, pentru autoevaluare. dezvoltă inteligențele multiple, Metodele interactive de grup se pot clasifica după cum urmează Metode de predare-învățare interactivă în grup Metoda predării/învățării reciproce; Metoda Mozaicul; Metode de fixare și sistematizare a cunoștințelor și de verificare: Harta cognitivă sau harta conceptuală; Tehnica florii de nufăr; Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativității: Brainstorming; Explozia stelară; Metoda Pălăriilor gânditoare; Metode de cercetare în grup: Tema / proiectul de cercetare în
Valenţele formativ educative ale metodelor interactive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vrabie, Elena, Chiriac Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1189]
-
exploziei stelare. Este o modalitate de stimulare a creativității individuale și de grup. organizată în grup, care facilitează participarea întregului colectiv, stimulează crearea de întrebări la întrebări, așa cum brainstormingul dezvoltă construcția de idei pe idei. 2. TEHNICA BLAZONULUI Metoda presupune fixarea, sistematizarea cunoștințelor printr-o abordare transdisciplinară a unei teme. Tehnica blazonului propune completarea compartimentelor unei scheme cu desene, jetoane, cuvinte, propoziții etc, care prezintă sinteza unui aspect real. 3. TEHNICA LOTUS (FLOAREA DE NUFĂR) Tehnica florii de nufăr presupune deducerea
Valenţele formativ educative ale metodelor interactive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vrabie, Elena, Chiriac Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1189]
-
Problema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc în jurul celei principale, asemeni petalelor florii de nufăr. 4. Metoda - DIAGRAMA VENN Diagrama Venn este o metodă grafică ce poate fi utilizată în activitățile de învățare sau la fixarea cunostințelor, putând constitui și o modalitate de evaluare.Este eficientă în formarea capacităților elevilor de a compara două evenimente, procese, noțiuni, scopul lor este să evidențieze asemănări, deosebiri și elemente comune, în cazul a două concepte, personaje sau evenimente Din
Valenţele formativ educative ale metodelor interactive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vrabie, Elena, Chiriac Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1189]
-
spațiul cultural de origine. De aceea, scrisul său din prima perioadă nu a putut exercita influența pe care ar fi avut-o în mod firesc, iar receptarea, tardivă și survenită într-un moment neprielnic, nu a fost urmată de o fixare consensuală în locul proeminent ce i se cuvine în tabloul valorilor contemporane, proces care începe totuși să se contureze din ce în ce mai vizibil. Substanța sacral-profană, acut ambiguă, a realității îl transformă pe D. Țepeneag într-un mare poet al transcendenței goale, dar și
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
multă atenție și timp, iar aceasta ofertă în primii 3 ani este crucială pentru dezvoltarea lor ulterioară. Experiențele precoce activează sinapsele “adormite” la naștere. Astfel cortexul vizual dovedește nivele remarcabile de activitate metabolică la vârsta de 2-3 luni, coincizând cu fixarea privirii și primul zâmbet social, cortexul frontal devine activ în jurul vârstei de 6-8 luni, cortexul auditiv se activează la auzul vocii mamei și apoi a fenomenelor limbii materne. Învățarea muzicii (cântatul la pian sau la vioară) produce o modificare de
PROGRAMUL DE PARTENERIAT ŞCOALA PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
desfășurării activității Conținutul acestei secvențe nu se rezumă la notarea absențelor și la discutarea problemelor curente ale clasei. Se urmărește realizarea unei ambianțe specifice, adaptată cerințelor activității. De exemplu: deplasarea elevilor în vederea constituirii unor grupe de lucru, schimbarea amplasamentelor băncilor, fixarea mijloacelor necesare Ăvideo, TV, retroproiector etc.). Ambientul creat trebuie să favorizeze comunicarea, libertatea de expresie și de mișcare, creativitatea elevilor, să înlăture barierele formale. 2. Motivarea elevilor Realizarea acestei secvențe presupune: sensibilizarea elevilor, stârnirea curiozității, inducerea unor dileme, provocarea stării
Caietul dirigintelui by Elena Calistru, Corina Gheorghiţă, Florin Tătărușanu () [Corola-publishinghouse/Science/399_a_994]
-
de utilizare ca obiect suspendat, fixat liber (cu posibilitate de mișcare) pe un fir/fibră de origine animală (piele, lână) sau vegetală (in, cânepă) ne permite să avem în vedere două situații ipotetice de folosire a piesei în discuție: ● prin fixare rigidă pe fir/fibră ca pandantiv/amuletă; ● piesă cusută pe un suport (veșmânt, bandă) textil sau de piele. Se cunosc situații constatate arheologic, implicând varianta utilizării pieselor asemănătoare ca pandantive/amulete (contexte funerare - morminte din necropola eneolitică de la Varna, de
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
cazul statuetei ceramice de la Frumușica, având la gât o piesă circulară cu perforații sau motive au repoussé pe margini (D. Monah, 1997, p. 139). Existența, în cazul idolilor plați, a amenajărilor specifice pentru suspendare pe un fir/fibră sau pentru fixarea prin coasere (perforații în număr variabil) este un indiciu important pentru utilizarea lor ca pandantive/aplice/elemente de colier. Alături de aceste aspecte se pot menționa și alte situații care se constituie în argumente în favoarea unor astfel de concluzii: ● mai multe
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]