3,170 matches
-
odată conturat. Colorist, cu armonii încântătoare, într-o diversitate contradictorie de stiluri de la un volum la altul, Ion Gheorghe își convertește iubirile în cântec, după cum însuși mărturisește în poemul "Cel dintâi flăcău": "În întreaga noastră seminție/ am fost cel dintâi flăcău statornicit/ pe o iubire fără semeție/ care-n cântece s-a tălmăcit!"/. În 1968, publică volumul " Vine iarba", în care reînvie imaginea lumii sale țărănești. În "Scrisoare neexpediată" descoperim sentimentul dezrădăcinatului aflat în căutarea unui sol prielnic, pentru că întoarcerea acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
unei femei muritoare/." Universal spiritual al gigantului este Tracia, țara aflată în stare de efervescență, ca și universul cunoscut în "Megalitice" și în volumul "Vine iarba". Treptat, aflăm de-a lungul poemului, cum că Manimazos este muritor și ca orice flăcău de rând păzește șarpele, după obiceiul din Tracia, ca să-l surprindă în ziua primenirii, moment în care Manimazos se va metamorfoza, din trupul lui va crește pământul și iarba Traciei. În lumea Traciei rezistă numai cei puternici, cei neputincioși și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
migălos și insinuant, precum veselia lăbărțată a soldaților și sătenilor la întoarcerea de pe front hora chinuită pe pământ sterp, cu gândul la pământul pe care nu l-au dobândit și la viața nouă care nu începe, caruselul vertical de care flăcăii sunt legați grotesc, rotindu-se într-o tâmpă satisfacție, cu strigătura " Totul pare mai frumos, când lumea-i cu capu-n jos" lumea acum pestriță și agitată, nu țeapănă și fotogenică cu dichis, cum apăruse în scenele bejeniei (dimensiunea timpului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
zice, a spune, a răspunde, a întreba, a exclama, a replica etc.) și a unor semne de punctuație specifice: două puncte, linie de dialog sau semnele citării (ghilimele): — Hm! spuse ea arțăgos și cu un glas răgușit, însă forte. Ești flăcău în lege! [...] Ascultă, Costache, la cine o să stea „băiatul“? — La noi! explică Otilia. (G. Călinescu, Enigma Otiliei) Nararea prin relatare este modalitatea tradițională de istorisire, impunând discursul naratorului, în care este inserată și vorbirea personajelor. Transpunerea discursu lui eroilor în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ales În opinia mea, cele două „voci“ interioare prin care se dezvoltă temele principale ale romanului vin din adâncimi insondabile ale arhetipului, modelând comportamentul și opțiunile personajelor. Un prim argument este faptul că Ion este un personaj realist, tipologic („Toți flăcăii din sat sunt varietăți de Ion“, afirma G. Călinescu), deci reprezentativ (în mare măsură) pentru comunitatea țărănească. Setea lui de a fi stăpânul pământului căruia i se închină ca unei divinități e mai mult decât comandament social „în vremurile acelea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
că satul Lespezi e aproape de tot, cam distanța dintre Pripas și Jidovița, pe care o făcea odinioară în fiecare zi de câte două și trei ori. Pentru orice eventualitate vru să întrebe pe logofăt. În ograda conacului dădu peste un flăcău care i se păru cunoscut și care scosese pălăria zâmbind. — Ce faci pe aici, domnule căprar*? zise Titu, aducânduși aminte deodată de Petre Petre de la cismarul Mendelson. — Iacă sosii și eu acasă ieri și am mai venit pe la curte - răspunse
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
care scosese pălăria zâmbind. — Ce faci pe aici, domnule căprar*? zise Titu, aducânduși aminte deodată de Petre Petre de la cismarul Mendelson. — Iacă sosii și eu acasă ieri și am mai venit pe la curte - răspunse Petre. Tânărul Herdelea îi dădu mâna. Flăcăul se oferi bucuros săl conducă el până la Lespezi, fiindcă tot nare nicio treabă. Sub pretext că umblă să se intereseze de despăgubirea ce o făgăduise boierul cel bătrân pentru accidentul cu pădurea din iarna trecută, venise să vază nițel pe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
este o tânguire, fiindcă țăranul întors în sat, după doi ani de armată, îi vorbește despre sărăcia sa și a fetei pe care o iubește. Neavând bani de nuntă, Petre nu se poate însura cu Marioara și situația disperată a flăcăului îi amintește lui Titu de vecinul lui din Pripas, Ion. Întreaga secvență sugerează un conflict social latent, generat de sărăcia țăranilor. În același timp, are rol în caracterizarea indirectă a personajelor, reliefând contrastul dintre calitățile umane ale tânărului țăran (fusese
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în construcția personajului ales În opinia mea, complexitatea acestei lumi este ilustrată mai ales prin Ion, protagonistul al cărui destin scoate la iveală adâncimile insondabile ale sufletului țărănesc. Un prim argument este faptul că Ion este un personaj arhetipal („Toți flăcăii din sat sunt varietăți de Ion“, afirma G. Călinescu), deci reprezentativ pentru comunitatea țărănească. Setea lui de a fi stăpânul pământului căruia i se închină ca unei divinități e mai mult decât comandament social, devenind rațiune de a fi, temei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
social periferic al eroului și de sentimentul frustrării, de resentimente față de tatăl său, care a risipit zestrea Zenobiei, și față de toți „bocotanii“ care îl disprețuiesc pentru sărăcia sa. Ion, tânărul țăran sărac, se definește în contrast cu George Bulbuc, cel mai înstărit flăcău din sat, ori cu Titu Herdelea, tânărul intelectual. La rândul ei, Ana (având ca model real pe Rodovica, fata bogată din satul Prislop, care, fiind înșelată, sa spânzurat) este caracterizată prin statutul ei social de fată bogată, dar și prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și moartea. Un prim argument este faptul că ambii eroi sunt personaje realiste, tipologice, fiind structurate pe „anumite caracteristici stabile, permanente, definitorii“ (M. Anghelescu). Astfel, relevanța prenumelor Ana și Ion este maximă, eroii fiind deci reprezentativi pentru comunitatea țărănească („Toți flăcăii din sat sunt varietăți de Ion“, afirmă George Călinescu). Un alt argument este evoluția cuplului familial. Aceasta evidențiază foamea ancestrală de pământ, dar și aspirația spre demnitate și iubire a țăranului sărac, întro lume în care omul este judecat după
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se zice „pește“. Aluat Aluatul frămîntat în noaptea Crăciunului e bun de deochi pentru vite. Aluatul de pe covată, care rămîne, e păstrat, fiind bun de trepădare*. Alun în noaptea de înălțarea Domnului [Ispas, patruzeci de zile după Paști] se duc flăcăi și fete mari prin alunișuri ca să culeagă flori de alun, care înfloresc și se scutur în aceeași noapte. Florile acelea sînt bune de făcut de dragoste și de leac. Dacă ai un băț de alun și umbli cu el, ai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se pune în lăutoarea fetelor, ca să fie drăgălașe la lume cum îi și cucul de drăgălaș. Cînd auzi cucul întîi să iei sare în mînă și craca de sub el, că sînt bune de dragoste. Fetele care voiesc să placă la flăcăi poartă, mergînd la joc, un cap de cuc la sine, crezînd că apoi ele vor fi căutate și jucate de flăcăi. Se zice că spre a avea cu cuvîntul trecere la toți este bine a împușca un cuc înainte de Sînziene
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iei sare în mînă și craca de sub el, că sînt bune de dragoste. Fetele care voiesc să placă la flăcăi poartă, mergînd la joc, un cap de cuc la sine, crezînd că apoi ele vor fi căutate și jucate de flăcăi. Se zice că spre a avea cu cuvîntul trecere la toți este bine a împușca un cuc înainte de Sînziene, a-l frige și mînca fără pîne și sare, și a purta capul lui totdeauna cu sine. Să nu puști cuci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care se pun busuioc, bani noi de argint, lapte și miere, ca ei să fie iubiți ca busuiocul, curați ca argintul și dulci ca laptele și mierea. Mai înainte de a pleca mirii la biserică să se cunune, mireasa împreună cu doi flăcăi cărora le trăiesc părinții pleacă la o fîntînă cu apă. De acasă și pînă la fîntînă fac trei hore în locuri deosebite; ajunși aci, iau apă într-o doniță în care pun și busuioc, apoi se înapoiază acasă, repetînd iar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu apă din coada curcubeului. Cine bea apă dintr-un loc cu curcubeul acela într o lună e prunc, în alta, fată. Cînd cineva se va duce în genunchi să bea apă de unde bea și curcubeul, de va fi fată, flăcău se va face, iar de va fi flăcău, se va preface în fată. Cînd curcubeul e mult roșu, poporul crede că va fi mult vin; cînd e mult verde, va fi mult grîu; cînd e mult albastru, va fi multă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dintr-un loc cu curcubeul acela într o lună e prunc, în alta, fată. Cînd cineva se va duce în genunchi să bea apă de unde bea și curcubeul, de va fi fată, flăcău se va face, iar de va fi flăcău, se va preface în fată. Cînd curcubeul e mult roșu, poporul crede că va fi mult vin; cînd e mult verde, va fi mult grîu; cînd e mult albastru, va fi multă secetă și moarte. Curechi Se crede că nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ger mare. Baba își lepă dă cojocul. Tot așa cu fiecare pînă ce rămase în pielea goală, cînd împietri. Acestea sînt zilele babei. Baba Dochia e îmbrăcată cu douăsprezece cojoace; în fiecare zi lepădînd cîte unul, vremea se tot schimbă. Flăcăii își aleg prin februar o zi de-a babei; cum va fi ziua, așa va fi și nevasta lui: urîtă, frumoasă etc. Cum va fi în ziua Dochiei [1 martie], așa va fi și vara: dacă în ziua babei Dochia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
peste foc sau flacăra unei lumini, crezînd că apoi vor fi ele scutite de ură trimisă. Fata care va lua busuioc de la clopotul urătorilor în ajunul Sf. Vasile, seara, și dacă se va spăla cu el, va fi dragă la flăcăi. Fetele poartă năvalnic*, și atunci ele cred că au să fie încunjurate de flăcăi și curînd au să se mărite. Dacă se va da apă din vasul în care beau porumbii celor ce se au rău laolaltă, se îndrăgesc iarăși
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ură trimisă. Fata care va lua busuioc de la clopotul urătorilor în ajunul Sf. Vasile, seara, și dacă se va spăla cu el, va fi dragă la flăcăi. Fetele poartă năvalnic*, și atunci ele cred că au să fie încunjurate de flăcăi și curînd au să se mărite. Dacă se va da apă din vasul în care beau porumbii celor ce se au rău laolaltă, se îndrăgesc iarăși. înainte de răsăritul soarelui, fata care merge să se spele la un izvor să se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mărgelele de la gît și le pun în pragul ușii, ca să treacă popa peste ele. Cînd este aproape să treacă și cîntăreții, le ia, ca să le îndrăgească băieții. Se spune că dacă se gîdilește tare o copilă va fi iubită de flăcăi; dacă însă se gîdilește tare un băiet va fi mult iubit de fete. La naștere, dacă-l va pune moașa pe copil pe o cămașă de-a tatălui, va umbla mai mult după tată-său (îl va iubi); și contrariul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fi la întuneric: toți îți ies cu lumînări în mînă. Fîntînă La vreo fîntînă adîncă să nu te uiți în fundul ei, căci amețești și cazi. Să nu trimeți copii mici la fîntîni urlătoare, că i apucăă Dumnezeu fie cu noi! Flăcău Flăcăul care se lă lunea nu se mai însoară. Flecar Flecar, gureș, vorbăreț din cale-afară, pocit la gură etc., să nu crezi că-i un om de treabă, că toate le fonfăiește* și nimic nu pornește. Floare Cînd uzi florile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la întuneric: toți îți ies cu lumînări în mînă. Fîntînă La vreo fîntînă adîncă să nu te uiți în fundul ei, căci amețești și cazi. Să nu trimeți copii mici la fîntîni urlătoare, că i apucăă Dumnezeu fie cu noi! Flăcău Flăcăul care se lă lunea nu se mai însoară. Flecar Flecar, gureș, vorbăreț din cale-afară, pocit la gură etc., să nu crezi că-i un om de treabă, că toate le fonfăiește* și nimic nu pornește. Floare Cînd uzi florile dumineca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vor înrudi. Pînza pentru albituri se croiește lunea, ca cel ce le va purta să trăiască lung. Pînza pentru albituri se croiește într-o joi, pe la sfîrșitul lunii, căci se zice că albiturile croite pe acel timp țin mult. Rufele flăcăilor și fetelor mari să nu se spele cu nasturii sau chiotorile* încheiate, căci nu se mai căsătoresc. Să nu gătești hainele sîmbăta, să lași măcar o cheotoare negata, că nu-i bine pentru sănătate. îmbrăcămintea nu trebuie luată la purtare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
totuna, ci așa, că un bărbat harnic trebuie să ieie o femeie leneșă și viceversa; unul frumos, una urîtă etc. Cînd cad fetele pe neștiute în ziua de Bobotează semn este că se vor mărita. Se crede că, dacă un flăcău sau văduvoi se înfruptă miercurea, apoi cu greu se poate însura. Să nu bați fata cu mătura, că nu se mărită. Dacă vreo fată se lă sara, apoi o ia un om bătrîn. Se crede că dacă vede o fată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]